Decizia comercială nr. 6238/2012, Curtea de Apel Cluj - Litigii cu profesioniștii
| Comentarii |
|
R O M Â N I A
CURTEA DE APEL CLUJ
SECȚIA A II-A CIVILĂ,
DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
Dosar nr. (...)
DECIZIA CIVILĂ NR. 6238/2012
Ședința ta de 02 iulie 2012
Instanța constituită din: PREȘEDINTE M. B. JUDECĂTOR F. T. JUDECĂTOR M. H. GREFIER D. C.
S-a luat în examinare cererea formulată de reclamanții F. T., F. I. și B. I. în contradictoriu cu pârâta SC C. SRL, având ca obiect - acțiune în anularea hotărârii AGA.
Mersul dezbaterilor, susținerile și concluziile părților au fost consemnate în încheierea de ședință din data de 20 iunie 2012, încheiere ce face parte integrantă din prezenta hotărâre, pentru când s-a dispus amânarea pronunțării la data de (...) și apoi la data de (...).
CURTEA
Prin hotărârea intermediară nr. 2/2012, pronunțată în ședința publică din 23 mai 2012, în cadrul dosarului nr. (...) al Curții de A. C., a fost admis recursul declarat de reclamanții F. T., F. I. și B. I. împotriva sentinței civile nr.
813 din data de (...), pronunțată de Tribunalul Sălaj în dosarul nr. (...), care a fost casată în parte, cu reținerea cauzei spre rejudecarea cererii introductive de instanță, fiind menținute dispozițiile referitoare la respingerea excepțiilor invocate de către pârâtă.
Pentru a se dispune astfel, s-a reținut că sentința atacată, prin care a fost respinsă acțiunea reclamanților, în contradictoriu cu pârâta SC C. SRL, având ca obiect acțiune în anularea hotărârii AGA nr.2 din (...), înregistrată la R. C. la data de (...), este lovită de nulitate, în contextul în care tribunalul s-a pronunțat și pe fond, cu toate că părțile au fost ascultate, la termenul la care cauza a rămas în pronunțare, numai în ceea ce privește excepțiile inadmisibilității și a puterii de lucru judecat.
De asemenea, având în vedere că instanța de recurs a considerat necesară completarea probațiunii, în cauză a fost acordat un nou termen de judecată, dispunându-se obligarea pârâtei la depunerea înscrisurilor considerate relevante, prin raportare la aspectele contestate de către părți, respectiv a tuturor actelor constitutive actualizate, adoptate și depuse spre publicare la ORC, împreună cu toate hotărârile AGA, prin care au fost aduse modificări acestuia, precum și cu procesele-verbale de ședință, adoptate în intervalul septembrie 2009-(...). Aceste documente au fost anexate la filele 74-
99, dosar recurs.
Având a se pronunța în aceste limite, asupra cererii formulate de către reclamanți, Curtea reține următoarele:
Prin cererea lor, reclamanții F. T., F. I. și B. I. au solicitat instanței anularea Hotărârii nr. 2 din (...) a Adunării Asociaților SC C. SRL Z. înregistrată la R. C. la data de (...), cu consecința repunerii părților în situația anterioară adoptării acestei hotărâri.
Reclamanții arată în cererea lor că sunt asociați și administratori ai SC
C. SRL Z. iar prin hotărârea atacată s-a confirmat revocarea mandatelor de administratori ai reclamanților, măsură luată prin hotărârea AGA nr.1 din (...). De asemenea, au fost luate alte decizii majore, referitoare la modificarea actului constitutiv, fără a fi întrunită unanimitatea cerută de lege.
Pârâta SC C. SRL Z. a formulat întâmpinare prin care a solicitat instanței respingerea acțiunii reclamanților ca neîntemeiată și obligarea acestora la plata cheltuielilor de judecată, motivat de faptul că hotărârea AGA a SC C. SRL este legală, fiind adoptată în conformitate cu prevederile legale. De asemenea, a invocat excepțiile inadmisibilității acțiunii, în baza prev. art. 132 alin. 4 din LSC și a puterii lucrului judecat, respinse de către prima instanță, aspecte în privința cărora există putere de lucru judecat, așa cum s-a arătat mai sus.
Curtea constată că prin hotărârea nr.2 din (...) a Adunării Generale a
Asociaților SC C. SRL Z. s-a decis confirmarea revocării mandatului administratorilor F. T., F. I. și B. I. efectuată prin H. AGA nr.1/(...) fără descărcare de gestiune; modificarea unor dispoziții din actul constitutiv, printre care și următoarele:
- majorarea sau reducerea capitalului social se face pe baza hotărârii adunării generale a asociaților, cu majoritate de 51% din drepturile de vot, în prezența a
½ din numărul total de drepturi de vot;
- adunarea generală a asociaților decide prin votul reprezentând majoritatea absolută a părților sociale (51% din capitalul social) cu privire la orice problemă aflată pe ordinea de zi, inclusiv cu privire la modificarea actului constitutiv și cu privire la majorarea de capital social;
- administratorii pot fi revocați oricând de adunarea generală a asociaților.
În baza acestei hotărâri a fost modificat actul constitutiv al SC C. SRL, semnat doar de cei doi asociați Pinte F. și Rotar V., acesta fiind depus la O. R. C. împreună cu hotărârea nr.2/(...) la data de (...). Prin rezoluția nr. 3148/(...) s-a dispus înregistrarea în R. C. a mențiunilor privind modificarea actului constitutiv al SC C. SRL.
Ținând cont de prev. art. 294 și 316 C.pr.civ., Curtea constată, contrar susținerilor din recurs ale reclamanților, că motivele de nelegalitate ale hotărârii AGA atacate nu privesc toate deciziile adoptate la (...), ci doar pe cele privitoare la modificarea cerințelor de cvorum necesare pentru modificarea actului constitutiv, precum și pentru majorarea capitalului social al pârâtei.
Aceasta întrucât, deși prin acțiunea introductivă se face referire și la nelegalitatea deciziei referitoare la confirmarea revocării administratorilor, aceste aspecte nu au făcut obiectul criticilor din recurs, iar reprezentantul pârâtei a arătat instanței că această prevedere nu a fost pusă în executare, în sensul în care revocarea a operat și a fost înregistrată în registrul de publicitate în baza unei hotărâri Aga anterioare, atacate în instanță de către reclamnați, acțiunea fiind însă respinsă în mod irevocabil.
Cum aceste aspecte nu au fost contestate de către reclamanți, Curtea apreciază, în plus, că aceștia nu pot fi considerați ca fiind titularii unui interes legitim în susținerea, în rejudecare, a acestui motiv de nelegalitate, lipsind folosul practic ce ar putea fi obținut, urmare a unei astfel de analize.
Pornind de la aceste premise, Curtea constată că principalele probeleme juridice asupra cărora trebuie să se pronunțe sunt cele referitoare la presupusa încălcare a disp. art. 192 alin. 2 teza finală din LSC, coroborate cuprev. art. 11 din actul constitutiv al societății, reclamanții susținând că acestea nu pot fi interpretate în sensul instituirii excepției prevăzute de acest text legal.
De asemenea, s-a relevat că au fost încălcate disp. art. 221 și art. 210 alin. 4 din LSC, în cazul majorării capitalului social, atunci când aceasta se realizează prin aducerea unor noi aporturi din partea asociaților, fiind necesar votul unanim, prevedere care nu a fost inserată în textul deciziei de modificare a actului constitutiv.
Trecând la analiza punctuală a motivelor de nelegalitate invocate, Curtea ia act de faptul că, în conformitate cu dispozițiile art.192 alin.2 din Legea
31/1990:";Pentru hotărârile având ca obiect modificarea actului constitutiv este necesar votul tuturor asociaților, în afară de cazul când legea sau actul constitutiv prevede altfel";.
În consecință unanimitatea privind modificarea actului constitutiv este regula impusă prin acest text, însă de la această regulă se poate deroga prin dispozițiile expres ale actului constitutiv. Opinia practicii judecătorești și a doctrinei este unanimă în această privință.
Cu alte cuvinte, ceea ce trebuie să stabilească instanța este dacă există vreo hotărâre a asociaților, prin care excepția instituită de lege să fi fost adoptată în cazul pârâtei, așa cum susține, de altfel, aceasta.
Din această perspectivă, relevante sunt două hotărâri AGA, prin care s- au decis modificări ale actului constitutiv, respectiv cea din (...) și cea din (...).
Textul relevant este cel al art. 11 din Actul constitutiv, referitor la modalitatea de adoptare a H. În cadrul A.G.A.
În conformitate cu H. A.G.A. nr. 2 din 0(...) (depusă la dosar de intimată la termenul din (...), aflată și la filele nr. 19-21 din dosarul de fond), art. 11 are următorul cuprins: "Fiecare parte socială dă dreptul la un vot. Adunarea generală decide în mod legal prin votul reprezentând majoritatea absolută a asociatilor si a părtilor sociale, în orice problemă aflată pe ordinea de zi, cu excepția cvorumului cerut în mod expres de lege";.
Această decizie a fost încadrată în actul constitutiv actualizat depus la ORC, prin modificarea art. 11, în sensul în care:"; Fiecare parte socială dă dreptul la un vot. Adunarea generală decide în mod legal prin votul reprezentând majoritatea absolută a asociatilor si a părtilor sociale, în orice problemă aflată pe ordinea de zi, cu excepția majorării capitalului social, caz în care hotărârea se ia cu majoritate de ¾ din drepturile de vot, precum și altor cazuri prevăzute în mod expres de lege.";
Ulterior, voința asociaților în ceea ce privește condițiile de cvorum necesare pentru modificarea actului constitutiv și majorarea capitalului social a fost exprimată în cadrul ședinței AGA din (...), în baza căreia a fost adoptat actul constitutiv actualizat depus spre publicare la ORC și anexat la dosarul de fond la filele 28 și urm.
Conform acestui înscris, conținutul art. 11 este următorul:"; Fiecare parte socială dă dreptul la un vot. Adunarea generală decide prin votul reprezentând majoritatea absolută a părtilor sociale (51% din capitului social), în orice problemă aflată pe ordinea de zi, inclusiv cu privire la modificarea actului constitutiv. Hotărârile privind majorarea capitalului social se iau cu majoritate calificată de ¾ din capitalul social";.
Întrucât Curtea a constatat că există diferențe între textul hotărârii AGA din (...) (depusă la dosar de intimată la termenul din (...), aflată și la filele nr.
22- 23 din dosarul de fond), în ceea ce privește limitele în care a fost modificat art. 11 și între forma actualizată a acestui articol, opozabilă terților, urmare a îndeplinirii formalităților cerute de lege, a dispus depunerea la dosar și a procesului-verbal a ședinței AGA din (...), anexat la fila 93, dosar recurs.
Analizând conținutul acestuia, se constată că există inserate mențiunile privind posibilitatea modificării actului constitutiv cu majoritate de 51% din capitalul social.
Ca atare, în concursul dintre forma actului constitutiv, opozabilă terților și, implicit instanței de judecată, care pare să se bazeze, de altfel, pe conținutul real al dezbaterilor din cadrul ședinței AGA, și cea a hotărârii AGA din (...), Curtea s-a văzut nevoită să dea prevalență primeia, având în vedere îndeplinirea cerințelor de publicitate și faptul că reclamanții au arătat că nu au înțeles să introducă pe rolul instanței competente vreo cerere prin care să încerce să rezolve acest conflict. Aceasta cu atât mai mult cu cât instanța a achiesat apărărilor pârâtei conform cărora limitele în care a fost învestit organul jurisdicțional, în lumina textului art. 129 alin. 6 C.pr.civ., nu permite, având în vedere și atitudinea pasivă a reclamanților, să se pronunțe în substanță asupra acestei chestiuni, nici măcar pe cale incidentală.
Ca atare, aparența care se impune Curții este aceea că, în baza hotărârii
AGA din (...), asociații au instituit excepția de la regula invocată în susținerea acțiunii, în sensul în care modificarea actului constitutiv se poate face prin votul asociaților titulari a 51% din capitalul social.
Pentru a da prevalență unei astfel de aparențe, instanța a luat act și de faptul că în legătură cu natura juridică a procesului verbal al ședinței AGA, în doctrină s-a relevat că el reprezintă "martorul" lucrărilor adunării, "fotografiindu-le cu exactitate", fiind principalul mijloc de probă al îndeplinirii procedurii legale și statutare de organizare a ședinței organului deliberativ, cu o valoare juridică proprie, în sensul în care el „încorporează"; dezbaterile și hotărârea, la fel cum o cambie încorporează dreptul de creanță.
S-a arătat că, în lipsa unui proces-verbal al ședinței, hotărârea este nulă sau, mai corect, inexistentă. Pe de altă parte, dacă procesul-verbal nu întrunește condițiile prevăzute de art. 131 din LSC, hotărârile adoptate de organul statutar sunt nule.
Rezultă așadar că cerințele de validitate ale unui proces-verbal sunt cele prevăzute de textul legal mai-sus arătat, Curtea constatând că ele sunt respectate în cauză, în sensul în care este prezentă formalitatea semnării lui de către președinte și secretar, precum și cea referitoare la conținutul unui asemenea înscris, reclamanții nefăcând dovada contrarie celor consemnate în procesul-verbal, deși această posibilitate le este conferită, în contextul în care el este opozabil pe deplin doar semnatarilor acestuia, și, cu atât mai puțin, a faptului că ar fi incident vreun motiv de nulitate absolută.
Pornind de la aceste efecte și de la necesitatea legală a consemnării, în cuprinsul procesului verbal, a întregului mers al adunării generale, Curtea constată că trebuie să-i dea, cel puțin în prezentul cadru procesual, prevalență, cu atât mai mult cu cât el se coroborează cu textul actului constitutiv actualizat depus la O.
În plus, relevant este a aminti și împrejurarea că hotărârea AGA din (...) a fost atacată în instanță de către reclamanți, în dosarul nr. (...) al T.ui S., acțiunea fiind respinsă irevocabil, aspectele asupra cărora s-a pronunțat instanța fiind tocmai cele referitoare la legalitatea modificărilor privind condițiile de cvorum pentru modificarea actului constitutiv și pentru majorarea capitalului social (f. 118 și urm., dosar fond). Ca atare, statuările din acel proces se impun a fi respectate, în temeiul prezumției de lucru judecat, și în prezentul cadru procesual, în sensul în care modificarea actului constitutiv și majorarea capitalului social se pot realiza în condițiile invocate de către pârâtă.
În consecință, toate deciziile sunt adoptate în cadrul Adunării Generale a
Asociaților, dacă este întrunită majoritatea absolută (51% din totaluldrepturilor de vot), renunțându-se astfel și la regula dublei majorități. În cazul în care asociatul Pinte F. deține 51% din totalul drepturilor de vot, în mod practic poate să decidă în cadrul AGA cu privire la orice problemă.
De asemenea pentru validarea hotărârii AGA este necesară prezența a ½ din numărul total de drepturi de vot.
H. AGA a fost adoptată cu votul a 64,70% din capitalul social, iar prezența la ședință a fost de 1. din capital, conform mențiunilor din procesul verbal de ședință.
Câtă vreme hotărârea atacată de către reclamanți a fost adoptată cu respectarea dispozițiilor legale și statutare, aceasta nu poate fi anulată de către instanța de judecată, deoarece ar înfrânge voința asociaților stipulată în actul constitutiv al societății.
În ceea ce privește decizia referitoare la condițiile în care se poate hotărî majorarea capitalului social, nemulțumirea reclamanților este legată de faptul că nu se face distincție între modalități. Se arată că este de neconceput ca asociații să fie obligați să contribuie cu noi aporturi, și de aceea hotărârea de mărire a capitalului social se ia conform al. (4) din art. 210, cu unanimitatea voturilor asociaților. Dimpotrivă, în celelalte variante, descrise la al. (2) și (3), nu este necesară nicio contribuție obligatorie din partea asociaților și hotărârea de majorare poate fi adoptată și cu votul majorității părților sociale. H. nr. 2 din 29 iunie 2011 a fost adoptată cu majoritate de voturi și a prevăzut în noua reglementare a majorării capitalului social numai votul majoritar, nu și votul unanim, făcând astfel o confuzie între cele două variante de majorare.
În primul rând, de subliniat este că reclamanții acceptă faptul majorarea capitalului prin modalitățile prevăzute de art. 210 alin. 2 și 3 poate fi efectuată și prin votul majorității absolute.
În acest context, pârâta arată corect că tocmai stabilirea excepției prevăzute prin alin. 4 al acestui text legal, legiuitorul întărește regula privind libertatea de reglementare a votului prin care se poate decide majorarea capitalului.
În al doilea rând, Curtea achiesează apărărilor conform cărora, fiind vorba despre o dispoziție expresă legală, nu era necesar ca ea să fie reiterată în cuprinsul textului Hotărârii AGA prin care s-a reglementat regula generală privind modalitatea de adoptare a deciziilor privind majorarea capitalului social, excepția prevăzută imperativ urmând a-și găsi incidența, în ipoteza în care sunt întrunite cerințele impuse de legiuitor.
Mai mult, asociații, inclusiv reclamanții, au hotărât în mod legal și unanim prin H. nr. 2/0(...) să instituie, potrivit art.11 din Actul constitutiv, regula mai sus citată privind condițiile de majorare a capitalului, pârâta arătând corect că, la acel moment, decizia a fost adoptată in unanimitate, reclamanții achiesând astfel implicit la teza conform căreia nu era necesară redarea textului legal, pentru ca excepția prevăzută de acesta să își găsească aplicare.
Pentru toate aceste considerente, Curtea urmează a dispune respingerea acțiunii reclamanților, ca nefondată. Totodată, va fi respinsă cererea pârâtei privind acordarea cheltuielilor de judecată, atât pentru fond, cât și în recurs, constatându-se că sunt reale afirmațiile reclamanților legate de faptul că acestea nu au fost dovedite, în acord cu prev. art. 129 alin. 1 și art. 274 alin. 1
C.pr.civ.
Astfel, în ceea ce privește cheltuielile solicitate pentru faza recursului, la dosar nu au fost identificate înscrisuri care să ateste plata efectivă a unor sume cu titlu de onorariu avocațial.
Totodată, pentru onorariul avocațial în cuantum de 5.000 lei, solicitat pentru faza de fond, în fața tribunalului, se constată, din cuprinsul contractului de asistență juridică depus împreună cu concluziile scrise la data de (...), că acesta a fost încheiat după închiderea dezbaterilor, chitanța pentru suma solicitată fiind emisă tot ulterior acestui moment, nefăcând astfel obiect de judecată și de dezbatere.
Nu pot fi reținute apărările legate de eroarea materială strecurată în cuprinsul facturii și a chitanței, în ceea ce privește numărul contractului de asistență juridică, întrucât, într-o astfel de situație, ar fi fost necesară anularea tuturor celor trei exemplare emise și prezentarea lor spre vedere instanței, ceea ce nu s-a întâmplat.
Or, partea care pretinde cheltuieli de judecată trebuie să facă, în condițiile legii, dovada existenței și întinderii lor, cel mai târziu la data închiderii dezbaterilor asupra fondului cauzei. Prin urmare, atâta timp cât pana la acesta dată pârâta nu a făcut dovada plății, instanta nu poate obliga partea la cheltuieli de judecată.
PENTRU ACESTE MOTIVE, ÎN NUMELE LEGII DECIDE
Respinge ca nefondată acțiunea formulată de reclamanții F. T., F. I. și B. I., în contradictoriu cu pârâta SC C. SRL, având ca obiect anulare hotărâre AGA.
Respinge cererea intimatei-pârâte privind acordarea cheltuielilor de judecată, la fond și recurs.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică din (...).
PREȘEDINTE JUDECĂTORI
M. B. F. T. M. H.
D. C.
GREFIER
Plecată în CO Semnează
PRIM GREFIER M.LENA T.
Red.M.B./dact.L.C.C.
3 ex./(...)
| ← Decizia comercială nr. 5687/2012, Curtea de Apel Cluj - Litigii... | Decizia comercială nr. 144/2012, Curtea de Apel Cluj - Litigii... → |
|---|
