Decizia comercială nr. 7/2012, Curtea de Apel Cluj - Litigii cu profesioniștii
| Comentarii |
|
R O M Â N I A
CURTEA DE APEL CLUJ
SECȚIA A II-A CIVILĂ,
DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
Dosar nr. (...)
DECIZIA CIVILĂ NR. 7/2012
Ședința ata de 18 I. 2012
I. constituită din:
PREȘEDINTE M. H. JUDECĂTOR M. B.
GREFIER D. C.
S-au luat în examinare apelurile declarate de reclamanta SC B. I. SRL și pârâta S. DE A. ,,O." V. I. G. SA, împotriva sentinței civile nr. 4791 din data de (...) pronunțată în dosarul nr. (...) de al T. S., având ca obiect - pretenții.
Prin Serviciul Registratură, la data de (...) apelanta-pârâtă a depus la dosarul cauzei concluzii scrise.
Mersul dezbaterilor, susținerile și concluziile părților au fost consemnate în încheierea de ședință din data de 11 ianuarie 2012, încheiere ce face parte integrantă din prezenta hotărâre.
CURTEA
Prin sentința civilă nr. 4791 din (...) pronunțată de Tribunalul Sălaj în dosarul nr. (...) s-a respins excepția lipsei calității procesuale active a reclamantei.
S-a admis în parte acțiunea formulată de reclamanta S. B. I. S. împotriva pârâtelor S. de A. O. S. și S. de A. O. S.- S. S. și în consecință:
A fost obligată pârâta S. de A. O. S. să plătească reclamantei suma de
75.388,57 lei, cu titlu de despăgubiri, cu dobânda legală de la data de 16 aprilie 2008 până la plata efectivă.
A fost obligată pârâta S. de A. O. S.-B. să plătească reclamantei suma de 4253,77 lei, cu titlu de cheltuieli de judecată.
Pentru a pronunța această hotărâre, instanța de fond a reținut următoarele:
Prin acțiunea înregistrată la Judecătoria Zalău în data de 25 noiembrie 2008, reclamanta S. B. I. S. a chemat în judecată pe pârâtele S. de A. O. S. B. și S. de A. O. S.A-S. S., solicitând obligarea la plata sumei de
158.700 lei reprezentând despăgubiri, cu dobânda legală aferentă de la data depășirii termenului de plată, până la achitarea efectivă și cu obligarea la plata cheltuielilor de judecată.
În motivare a arătat că în urma incendiului care a avut loc la brutăria situată în loc. M. de Jos nr. 173, jud. S., a suferit o pagubă de 158.700 lei care este acoperită prin polițele de asigurare de incendiu și alte riscuri seria F nr. 1092097/(...) și seria F nr. 1170197/(...) încheiate cu S. de A. O. S.
Prin sentința civilă nr. 184/(...), Judecătoria Zalău, constatând că valoarea cererii în materie comercială formulată de reclamantă este peste 1 miliard lei (ROL) a reținut incidența în cauză a dispozițiilor art. 2 alin.1 lit.a C.Proc.Civ., a admis excepția de necompetență materială și a declinat competența de soluționare în favoarea T. S..
2009.
Dosarul a fost înregistrat la Tribunalul Sălaj în data de 23 ianuarie
În fața acestei instanțe, pârâta de rândul 1 a formulat o „precizare de poziție"; prin care, invocând dispozițiile art. 10.8.1. din contractul de asigurare care se referă la inducerea în eroare a asigurătorului de către asigurat, arată că refuză plata dosarului de daună deschis în urma evenimentului din data de 30 decembrie 2007 (f.98).
De asemenea, într-o precizare ulterioară, pârâta de rândul 1 a invocat excepția lipsei calității procesuale active a reclamantei motivat de faptul că nu a depus la dosar nici un document din care să rezulte achitarea contravalorii facturii emise de societatea de construcții.
Apreciind că pentru soluționarea acestei excepții sunt necesare probe comune cu fondul, în temeiul art. 137 alin.2 C.Proc.Civ., instanța a unit excepția cu fondul.
Analizând probele administrate, tribunalul a reținut următoarele:
Între reclamanta S. B. I. S. în calitate de asigurat și pârâta S. O. S. B., prin intermediul S. S., în calitate de asigurător, s-au încheiat două polițe de asigurare de incendiu și alte riscuri, ambele având ca obiect material brutăria situată în localitatea M. de Jos, nr. 173.
Polița seria F 1092097 a fost încheiată în data de 14 septembrie 2007, cu valabilitate 12 luni, pentru suma de 113.000 lei (RON), franșiza stabilită fiind de 1%.
Polița seria F nr. 1170197 a fost încheiată în data de 11 decembrie
2007, cu aceeași valabilitate de 12 luni, pentru suma de 45.700 lei (RON), cuantumul franșizei fiind neschimbat.
A.a imobilului s-a impus ca o condiție pentru accesarea de către reclamantă a două credite ipotecare de la C.
C. raportului de evaluare întocmit de S. CEC Z. în august 2006, valoarea de piață a clădirii a fost de 197.000 lei, iar valoarea terenului de
33.000 lei (f.36), prin urmare, la data încheierii polițelor de asigurare, bunul a fost subasigurat.
La data de 30 decembrie 2007, în perioada în care ambele polițe au fost în vigoare, a avut loc la imobilul asigurat un incendiu.
Reclamanta a înștiințat unitatea de pompieri ISU P.-subunitatea Z., care, la finalizarea intervenției a întocmit procesul verbal de intervenție nr.
67/(...), prin care a constatat că au ars acoperișul pe circa 130 mp, arhiva societății și parțial instalația electrică (f.26).
De asemenea, s-a stabilit că acoperișul a fost locul focarului și că sursa probabilă de aprindere a fost jar sau scântei.
Înștiințarea deîndată a unității de pompieri reprezintă și una din obligațiile reclamantei prevăzută în art. 9.1.2. din condițiile generale ale contractului de asigurare.
Consecutiv, și tot în acord cu prevederile contractuale, reclamanta a înștiințat O. despre producerea evenimentului.
C. art. 10.1 din contract, constatarea daunelor se face de către O., direct sau prin împuterniciți, în baza documentelor și informațiilor furnizate de asigurat.
Audiat în calitate de martor, inspectorul de daune din cadrul O. a declarat că s-a prezentat la fața locului la data producerii evenimentului asigurat, consemnând pe hârtie daunele produse de incendiu. Cu aceea ocazie a constatat că acoperișul era ars integral, instalația electrică a fost avariată, pereții, gresia și faianța distruse parțial, consola electrică care făcea legătura cu bucătăria era distrusă.
Singura modificare a stării de fapt determinată de incendiu a fost îndepărtarea molozului (f.162).
Același martor a declarat că s-a prezentat la fața locului pentru a efectua un al doilea set de fotografii, la un interval de 1 sau 2 săptămâni de la producerea incendiului.
Fostul administrator al societății, B. S., a declarat că constatarea daunelor s-a făcut sumar, inspectorul de daune invocând răul de înălțime și a confirmat cea de-a doua vizionare a imobilului, însă la un interval de timp mai scurt.
A declarat de asemenea că pârâta i-a comunicat că nu au o societate de construcții agreată în vederea refacerii clădirii.
Pentru reabilitarea clădirii, numita B. M., administrator al societății reclamante a încheiat contractul de prestări servicii de construcții nr. 2/(...) cu S. C. S. S.. Lucrările au fost finalizate la data de 7 martie 2008 când s-a încheiat procesul verbal de recepție nr. 218.
Prin rezoluția Parchetului de pe lângă Judecătoria Zalău emisă în dosarul nr. 1630/P/2009, s-a reținut că o parte din lucrările efectuate la brutărie au fost executate de S. C. C. S. în regim de antrepriză, antreprenor general fiind S. C. S. S., între cele două societăți fiind încheiat contractul de antrepriză generală nr. 42/(...).
În instrumentarea dosarului de daună, pârâta de rândul 1 a dat inițial soluție de respingere, pentru nepăstrarea stării de fapt în urma producerii evenimentului, iar apoi, de acordare a sumei de 31.400 lei, în urma aplicării regulii proporționalității și a coeficientului de uzură.
Cu privire la motivul de respingere a cererii pentru acordarea despăgubirilor, instanța a reținut în baza probelor enunțate că până la sosirea inspectorului de daune starea de fapt nu a fost modificată, putându- se determina exact daunele produse în urma incendiului. De asemenea, conform declarației inspectorului din cadrul O., daunele au fost vizualizate și fotografiate și după un interval de 1 sau 2 săptămâni de la producerea evenimentului. Pe baza acestor fotografii și a consemnărilor inspectorului de daună, pârâta de rândul 1 a instrumentat favorabil dosarul de daună, oferind reclamantei suma de 31.400 lei.
Discuțiile referitoare la societatea de construcții agreată, precum și faptul că la fața locului nu s-a prezentat nici un reprezentant al societății pârâte până la data încheierii contractului de prestări servicii pentru reabilitare, duc la concluzia că, pârâta de rândul 1 a apreciat completă constatarea daunelor în vederea instrumentării dosarului de daună.
Prin urmare, instanța a apreciat că în perioada de asigurare s-a produs la imobilul asigurat un eveniment acoperit prin cele două polițe, pârâta de rândul 1 având obligația contractuală de a o dezdăuna pe reclamantă.
Pentru determinarea cuantumului despăgubirilor datorate, s-a dispus efectuarea în cauză a unei expertize tehnice de specialitate.
Expertul a conchis că stabilirea exactă a cantităților de lucrări după 3 ani de la producerea incendiului, este o sarcină dificilă, având în vedere că în urma incendiului asiguratul și asigurătorul nu au fost interesați să întocmească o antemăsurătoare pentru a stabili cantitățile de lucrări, atașând poze relevante (f.174).
Stabilind cantitățile de lucrări și întocmind devizele, respectiv extrasul de materiale necesare reabilitării obiectivului, expertul a concluzionat că suma de bani necesară refacerii brutăriei este de 105.238,50 lei (f.175).
Prin urmare, întrucât prin refacerea bunului prin reparație acesta poate fi adus în starea în care se afla înaintea producerii evenimentului asigurat, costul aferent acestor operații fiind mai mic decât suma asigurată de 158.700 lei, dauna produsă imobilului este o daună parțială, așa cum este ea definită de art. 2.5 din condițiile generale ale contractului.
C. susținerilor expertului, în evaluare nu s-au inclus tipuri de lucrări suplimentare față de starea inițială a edificiului. Lucrările suplimentare asupra construcției nu au fost luate în considerare (supraînălțarea șarpantei realizând un pod util, aplicarea ca învelitoare tablă vopsită tip ROVA).
Devizele analitice întocmite de expert cuprind:
- lucrările de demolare al elementelor carbonizate și curățirea zonei rămase în urma incendiului și intervenția serviciului ISU (nr:1);
- lucrările de construcții necesare refacerii la stadiul inițial al brutăriei prin folosirea materialelor identice folosite la edificarea inițială (nr:2);
- lucrările de refacere al elementelor de la casa veche, înainte de a fi transformată în brutărie (sau în faza asigurării obiectivului) - (nr:3);
- lucrările de refacere al instalației termice degradate în urma incendiului și al gerului urmat după eveniment (nr:4);
- lucrările de refacere al instalației de apa rece și caldă degradată în urma incendiului și al gerului urmat după eveniment (nr:5);
- lucrările de refacere al instalației electrice degradată (nr:6).
Cu privire la devizul analitic nr. 1, se constată că expertul a cuprins în totalul despăgubirilor și cheltuielile de degajare al molozului rezultat în urma intervenției ISU și desfacerea elementelor deteriorate.
I. a apreciat că aceste cheltuieli nu se înscriu în categoria riscului asigurat în sensul art. 3.1 din condițiile generale, respectiv în cheltuielile necesare strict pentru refacerea bunului asigurat prin reparație. Prin cuantumul daunei parțiale, în sensul art. 10.5.1 se înțelege costul reparației părților componente sau pieselor avariate ori costul de înlocuire, recondiționare sau restaurare, din care se scade valoarea resturilor ce se mai pot întrebuința sau valorifica. Pentru acest motiv, din totalul propus de expert, s-a scăzut suma de 6665, cuprinsă în devizul analitic nr.1.
Cu privire la devizul nr. 2 care se referă la lucrările de construcții necesare refacerii la stadiul inițial al brutăriei prin folosirea materialelor identice folosite la edificarea inițială, expertul a propus suma de72.768,70 lei.
C. art. 10.5.1 din contract, în caz de daună parțială, din cuantumul daunei se scade uzura corespunzătoare pentru piesele și materialele înlocuite.
Prin raportul de expertiză s-a stabilit gradul de uzură al fiecărui subansamblu, stabilindu-se pentru anvelopă (închideri, compartimentări, accese, învelitoare cu anexele), unde nu există zonă veche, un grad de uzură de max. 2% (f.92).
Prin urmare, prin scăderea uzurii de 1.455,37 din totalul de
72.768,70 lei, rezultă o valoare reală de 71.313,32.
Suma de 19.043,20 lei din devizul analitic nr. 3 nu s-a cumulat cu totalul de refacere a obiectivului, cuprinzând lucrările de construcții necesare refacerii la stadiul inițial al casei vechi, înainte de a fi transformată în brutărie.
Devizele nr. 4, 5 și 6 care se referă la lucrări de refacere a instalației termice, a instalației de apă rece și caldă, precum și a instalației electriceinterioare, totalizează suma de 25.804,58 lei (f.175). Pentru determinarea valorii reale, instanța a aplicat gradul de uzură de 10%, expertul reținând cănu este zonă veche și că instalațiile sunt schimbate în totalitate față de starea inițială în urma transformării imobilului în brutărie (f.92).
Valoarea reală rezultantă din aceste 3 devize este de 23.224,32 lei.
Întrucât reclamantul nu a prezentat acte doveditoare privind prețul de edificare al branșamentului electric exterior (de la stâlpul stradal la tabloul general al incintei), pentru această categorie de lucrări, expertul nu a prezentat deviz analitic (f.197).
Însumând valorile reale de la devizele 2, 4, 5 și 6, rezultă un total necesar pentru refacerea brutăriei de 94.537,64 lei, sumă ce reprezintă dauna reclamantei.
La această sumă, urmează a se calcula franșiza de 1%, conform polițelor de asigurare și prevederii contractuale cuprinsă în art. 2.10 coroborat cu art. 10.5.3, rezultând un total de 93.592,27 lei.
Consecutiv se impune aplicarea principiului proporționalității reglementat de art. 12.1. din contract. Astfel, prin aplicarea regulii de 3 simple se constată că imobilul a fost asigurat la o valoare care reprezintă
80,55% din suma trecută în evaluare ( valoarea clădirii fiind de 197.000 lei, iar suma asigurată de 158.700 lei).
Aplicând acest procent la daună, rezultă un total datorat de pârâta de rândul 1 de 75.388,57 lei.
La această sumă, pârâta datorează dobândă, calculată de la data scadenței care este apreciată a fi aceea de finalizare a dosarului de daună.
Concret, prin adresa nr. 333 din data de 16 aprilie 2008, pârâta a comunicat reclamantei soluția de acordare a unei sume de 31.400 lei, cu titlu de despăgubiri.
Reținând că reclamanta este proprietara imobilului asigurat și reabilitat, precum și titulara contractului de asigurare, instanța apreciază că aceasta și-a justificat calitatea procesuală activă, excepția referitoare la lipsa acestei calități, a fost respinsă.
Cu privire la cererea reclamantei de obligare a pârâtei la plata cheltuielilor de judecată, instanța, în baza art. 274 și urm. C.Proc.Civ., a admis-o în parte, și a obligat pârâta S. de A. O. S.-B. să plătească reclamantei suma de 4.253,77 lei, cu titlu de cheltuieli de judecată.
În această sumă se includ taxa de timbru și timbru judiciar aferente sumei de 75.388,57 lei, respectiv 3.123,77 lei și onorariu pentru expert în cuantum total de 1130 lei, acestea fiind singurele cheltuieli de judecată dovedite.
Cu privire la onorariul avocațial, reclamanta a depus doar factura fiscală emisă de avocat, fără a depune atașat chitanța doveditoare a plății, singura probă în măsură a dovedi că o astfel de cheltuială a fost făcută.
Împotriva acestei hotărâri a declarat apel reclamanta S. B. I. S.solicitând admiterea acestuia așa cum a fost formulat.
Mentionează ca cererea sa cuprinde cerintele prevazute de art. 287 alin. 1 pct. 1, 2 si 5 din Codul de procedura civila iar cerintele prevazute la pct. 3 ( motivele de fapt si de drept pe care se intemeiaza apelul ) si 4 ( dovezile invocate in sustinerea apelului ) din acelasi art. 287 vor fi implinite pana cel mai tarziu la prima infatisare, sub sanctiunea decaderii.
Împotriva aceleiași hotărâri a declarat apel și pârâta S. O. V. I. G. S., solicitând modificarea în parte a hotărârii atacate, conform art. 296/Cod procedură civilă, cu cheltuieli de judecată ocazionate de prezentul apel.
În motivare s-a arătat că:
Consacrându-se faptul că nu avem în cauză o daună totală, se impunea, totusi, solutionarea prin expertiza tehnică judiciară a obiectivuluireferitor la stabilirea procentului pe care îl reprezintă dauna efectiva din valoarea reală a imobilului la data producerii evenimentului asigurat.
Având în vedere că valoarea de circulație a imobilului înscris în CF
1452, nr. topografic 100/1, situat în localitatea M. de Jos, nr. 173, a fost stabilită la suma de 230.000 de RON (atât de expertiza tehnică de evaluare întocmit de către reprezentanța S. CEC Z., cât și de R. de E. T. J., realizat de către domnul expert tehnic P. Tiberiu), iar valoarea asigurată a bunului este de 158.700 de RON, rezultă că sunt incidente în cauză prevederile referitoare la subasigurare, prevăzute în art. 12.1 din Condițiile Generala Contractuale și consacrate legal în art. 28/ Legea nr. 136/1995 privind asigurările și reasigurările în R., conform căruia în cazul în care contractul de asigurare s- a încheiat pentru o sumă asigurată, inferioară valorii bunului, obligația cuvenită se reduce corespunzător raportului dintre suma prevăzută în contract și valoarea bunului, dacă nu s-a convenit altfel prin contract.
Din cele mai sus expuse rezultă faptul că aplicarea principiului subasigurării, implicit a principiului proporționalității face indispensabil furnizarea răspunsului solicitat în suplimentul la raportul de expertiză la unul dintre obiective, anume acela de a stabili procentul pe care îl reprezintă dauna din valoarea reală a imobilului la data producerii evenimentului asigurat.
Imposibilitatea invocată de către expertul tehnic judiciar, ce invocă lipsa unor cunoștințe concrete privind starea reală a edificiului la data producerii evenimentului, nu poate fi reținut în condițiile în care, anterior producerii evenimentului asigurat, există un Raport de E. T., realizat de către CEC Z.
În cazul în care informațiile furnizate de R. amintit nu-i sunt suficiente domnului expert, consideră că trebuie încercată stabilirea acestui procent prin următorul procedeu: cunoaștem ce anume s-a reparat, cât a costat reparația și, prin urmare, trebuie stabilit cât ar valora construirea părților rămase neavariate.
Doar ulterior stabilirii acestui procent se poate proceda la determinarea despăgubirii, aplicându-se calculele impuse de prevederile art. 27/Legea nr. 136/1995. Sumei stabilite de către I. de fond drept despăgubire, prin aplicarea fransizei si a principiului proportionalitătii, este necesar să i se mai aplice un coeficient, reprezentând procentul pe care îl reprezintă dauna din valoarea reaLă a imobilului la data producerii evenimentuLui asigurat (prin urmare, dacă imobilul a fost avariat în proportie de 50 %, suma stabilită drept despăgubire va fi înmultită cu un coeficient de 0,5).
Raportat la obligarea pârâtei de a plăti dobânda legală aferentă de la data depășirii termenului de plată până la achitarea efectivă, apreciază că termenul de la care ar trebui să curgă acestea este data comunicării hotărârii.
Are în vedere în acest sens faptul că, potrivit art. 10.1 din Condițiile
Generale contractuale, despăgubirea va fi plătită în termen de maxim 5 zile de la data încheierii instrumentării dosarului de daună.
Instrumentarea dosarului de daune se face cu largul concurs al asiguratului, aceleași Condiții Generale, în art. 9.1.2. (iv) prevăzând că asiguratul are obligația de a trimite în scris la O. V. I. G. pretențiile de despăgubire în termen de 10 zile de la momentul când a cunoscut sau trebuia să cunoască producerea sau apariția evenimentului asigurat, dând informații despre natura daunei, felul bunurilor avariate sau distruse, locul,data, ora, cauzele și împrejurările producerii sau apariției evenimentului asigurat. mărimea probabilă a daunei.
Având în vedere complexitatea operațiunii de stabilire a cuantumului despăgubirii, cuantum ce a putut fi estimat doar pe cale judecătorească, în urma administrării a două expertize tehnice judiciare, cu obiecțiuni și completări ale acestora, se poate aprecia că instrumentarea dosarului de daună s-a realizat odată cu finalizarea raportului de expertiză tehnică judiciară, în forma acceptată de către instanta de fond, prin sentinta pronuntată la data de 22 septembrie 2011.
Intimata reclamantă SC B. I. SRL a depus întâmpinare la apelulformulat în cauză de SC O. V. I. G. SA, solicitând ca prin hotărârea ce se va pronunța să se dispună respingerea apelului formulat ca nefondat cu cheltuieli de judecată (onorariu avocațial- 1.800 lei).
Pârâta apelantă S. O. V. I. G. S. a depus concluzii scrise, în contradictoriu cu reclamanta S. B. I. S., pe care solicită a le avea în vedere în soluția ce se va pronunța în prezenta cauză, prin care, cu titlu preliminar, a cerut repunerea cauzei pe rol, reluarea dezbaterilor și administrarea unei expertize tehnice judiciare de specialitate pentru stabilirea procentului pe care îl reprezintă dauna din valoarea reală a imobilului la data producerii evenimentului asigurat.
Curtea nu a apreciat necesară repunerea cauzei pe rol, cu luarea în considerare a împrejurării că o astfel de solicitare în probațiune, făcută după închiderea dezbaterilor, este de natură să încalce prev. art. 292 alin. 1
C.pr.civ. Pe de altă parte, chiar dacă nu ar fi așa, în contextul în care valorile cuprinse în expertiza administrată la fond nu au fost contestate, ci se solicită doar aplicarea unei noi variabile în modul de calcul al despăgubirii, Curtea a apreciat că, în ipoteza în care susținerile apelantei ar fi validate, este în măsură să realizeze un simplu calcul matematic, de natura celui vizat de asigurător.
Deliberând asupra apelurilor, Curtea constată următoarele:
Cu titlu preliminar, trebuie menționat că, în privința apelului declarat de către reclamanta SC B. I. SRL, se va face aplicarea prev. art. 20 alin. 1 și
3 din Legea nr. 146/1997, constatându-se că aceasta și-a manifestat în mod expres poziția în sensul în care nu înțelege să timbreze calea de atac pe care a declarat-o.
Ca atare, neîndeplinirea acestei obligații stabilite de către instanță urmează a fi sancționată prin admiterea excepției invocate la termenul din
(...) și anularea apelului reclamantei ca netimbrat.
În ceea ce privește apelul pârâtei de rând I, se reține că prin acțiunea înregistrată la Judecătoria Zalău în data de 25 noiembrie 2008, declinată ulterior în favoarea T. S., reclamanta S. B. I. S. a chemat în judecată pe pârâtele S. de A. O. S. B. și S. de A. O. S.A-S. S., solicitând obligarea la plata sumei de 158.700 lei reprezentând despăgubiri, cu dobânda legală aferentă de la data depășirii termenului de plată, până la achitarea efectivă și cu obligarea la plata cheltuielilor de judecată.
Prin hotărârea instanței de fond, s-a admis în parte acțiunea, dispunându-se obligarea pârâtei la plata sumei de 75.388,57 RON, cu titlu de despăgubiri, cu dobânda legală de la data de 16 aprilie 2008 până la plata efectivă, precum și la plata sumei de 4.253,77 RON, cu titlu de cheltuieli de judecată.
Pentru a dispune astfel, s-a reținut că între recIamanta S. B. I. S., în calitate de asigurat, și pârâta S. O. V. I. G. S. B., sucursala S., în calitate de asigurător, s-au încheiat două polițe de asigurare de incendiu și alte riscuri,ambele având ca obiect brutăria situată în localitatea M. de Jos, numărul
173, după cum urmează: polița seria F, numărul 1092097 a fost încheiată în data de 14 septembrie 2007, cu valabilitate 12 luni, pentru suma de
113.000 lei, respectiv polița seria F, nr. 1170197, încheiată în data de 11 decembrie 2007, cu valabilitate de 12 luni, pentru suma de 45.700 lei, ambele cu franșiză de 1 %.
A.a imobilului s-a impus ca o necesitate pentru ca reclamanta să poată beneficia de două credite ipotecare acordate de către S. CEC 8. S. C. raportului de evaluare întocmit de către S. CEC B. Z. în luna august 2006, valoarea de piață a imobilului era de 197.000,00 RON, iar valoarea terenului de 33.000,00 RON, rezultând astfel că bunul a fost subasigurat.
La data de 30 decembrie 2007, dată la care ambele polițe de asigurare erau în vigoare, a avut loc la obiectivul asigurat un incendiu, reclamanta înștiintând unitatea de pompieri ISU P.- subunitatea Z., care, la finalizarea intervenției a întocmit procesul-verbal de intervenție nr. 67/(...), prin care a constatat că a ars acoperișul pe circa 1., arhiva societății și parțial instalația electrică, stabilindu-se, totodată, că acoperișul a fost locul focarului și că sursa probabilă de aprindere a fost jar sau scântei.
În urma avizării de daună realizate de către reclamantă, la fața locului s-a prezentat un inspector de asigurări, constatându-se faptul că acoperișul era ars integral, instalația electrică a fost avariată, pereții, gresia și faianța distruse parțial, consola electrică care făcea legătura cu bucătăria era distrusă.
Pentru reabilitarea clădirii, reclamanta a încheiat un contract de prestări-servicii de construcții cu S. C. S. S., lucrările fiind executate de S.
C. C. S., în regim de antrepriză. Ele au fost finalizate la data de 7 martie
2008, ocazie cu care s-a încheiat procesul-verbal de recepție nr.218.
Cu ocazia intrumentării dosarului de daună s-a stabilit de către pârâtă, pe baza constatărilor inițiale și a devizelor obținute de la persoane juridice de profil, coroborat cu aplicarea principiilor proporționalității și subasigurării, că suma care ar fi datorată cu titlu de despăgubire este în cuantum de 31.400,00 lei, ofertă ce a fost declinată însă de către reclamantă.
În cursul soluționării fondului cauzei, cu ocazia administrării probelor, s-a dispus efectuarea unei expertize tehnice de specialitate, stabilindu-se cantitătile de lucrări, întocmindu-se devizele, extrasul de materiale necesare reabilitării obiectivului, concluzionându-se că suma de bani necesară refacerii brutăriei este de 105.238,50 RON.
I. de fond a concluzionat că, întrucât prin refacerea bunului prin reparație acesta poate fi adus în starea în care se afla înaintea producerii evenimentului asigurat, costul aferent acestor operații fiind mai mic decât suma asigurată de 158.700,00 RON, dauna produsă imobilului este o daună parțială, așa cum este ea definită de art. 2.5. din condițiile generale ale contractului.
Suma acordată reclamantei a fost stabilită prin aplicarea clauzei cuprinse în textul art. 12.1 din contract, respectiv a principiului proporționalității, fiind acordat, în final, un procent de 80,55% din dauna constatată de expert. A. procent a fost calculat prin raportare la diferența existentă între valoarea reală a clădirii, de 197.000 lei și cea asigurată.
Principala critică din apelul pârâtei vizează tocmai modul de aplicare al principiului proporționalității, relevându-se că era necesară introducerea în formula de calcul și a unei noi variabile, constând în procentul pe care îlreprezintă dauna din valoarea reală a imobilului la data producerii evenimentului asigurat.
Curtea constată că acest motiv de apel este nefondat, hotărârea instanței de fond fiind legală și temeinică din prisma următoarelor considerente:
C. art. 12.1 din Condițiile Generale Contractuale, "în cazul în care contractul de asigurare s-a încheiat pentru o sumă asigurată, inferioară valorii bunului, obligația cuvenită se reduce corespunzător raportului dintre suma prevăzută în contract și valoarea bunului, dacă nu s-a convenit altfel prin contract"
Această clauză nu face altceva decât să redea prev. art. 28 din Legea nr. 136/1995, care prevăd că: "în cazul în care contractul de asigurare s-a încheiat pentru o suma asigurată, inferioară valorii bunului, despăgubirea cuvenită se reduce corespunzător raportului dintre suma prevăzută în contract și valoarea bunului. dacă nu s-a convenit altfel prin contract".
A.anta susține, în esență, că raportat la prevederile sus-menționate, în cauză trebuie determinat și luat în calcul și procentul pe care îl reprezintă dauna efectivă din valoarea reală a imobilului.
Trebuie subliniat faptul că nu se critică sentința fondului în ceea ce privește valoarea daunei totale stabilită în urma efectuării raportului de expertiză și calculată de instanța de fond - în cuantum de 93.592,27 lei, ci doar modalitatea de calcul și valoarea daunei efectiv acordate - 75.388,57 lei.
Prin apelul formulat, apelanta susține că este necesar a se proceda la următoarele operațiuni:
- la suma stabilită de instanță (94.537,64 lei), trebuie aplicate următoarele variabile:
• aplicarea reducerii franșizei și a principiului proporționalității - luate deja în calcul în stabilirea cuantumului final al despăgubirilor acordate
• la suma rezultată apelanta solicită a se mai aplica și procentul pe care îl reprezintă dauna efectivă din valoarea reală a imobilului.
Această modalitate de calcul susținută de apelantă nu este fondată, intimata arătând în mod corect prin întâmpinare că, din punct de vedere juridic, în interpretarea textelor contractuale și legale la care face trimitere chiar apelanta, nici art. 12.1 din Condițiile Generale Contractuale și nici art. 28 din Legea nr. 136/1995 nu prevăd procentul pe care îl reprezintă daunaefectivă din valoarea reală a imobilului ca variabilă în formula de calcul a daunei ce urmează a fi acordată.
Pe de altă parte, din punct de vedere logic și matematic, formula indicată de apelantă nu este sustenabilă, deoarece în determinarea sumei ce poate fi acordată, se utilizează valoarea rezultând din aplicarea principiului proporționalității de două ori.
Astfel, dacă s-ar aplica formula de calcul indicată de apelantă, s-ar ajunge aproape la dublarea valorii cu care urmează a se reduce despăgubirea efectivă, prin utilizarea în formulă chiar a despăgubirii efective.
Raportat la aceste aspecte de fapt și de drept, nu este necesar și util a se stabili procentul pe care îl reprezintă dauna efectivă din valoarea reală a imobilului, cu atât mai mult cu cât temeiul de drept legal și contractual nu indică acest procent în modalitatea de calcul a despăgubirii ce ar trebui acordată în caz de subasigurare.
Astfel, tribunalul a procedat în mod corect atunci când a aplicat prev. art. 12.1 din Condiții, stabilind procentul care exprimă raportul dintre sumaprevăzută în contract și valoarea bunului, reducând corespunzător suma acordată reclamantei.
Al doilea motiv de apel, care vizează data de la care instanța de fond a obligat pârâta la acordarea dobânzii legale, este și el apreciat ca nefondat din prisma următoarelor considerente:
A.anta critică hotărârea atacată prin raportare la prev. art. 10.10 din Condițiile generale contractuale, considerând că data de la care ar fi trebuit acordată dobânda legală este data pronunțării hotărârii atacate, deoarece la acea dată s-a finalizat și instrumentat/închis dosarul de daună.
Or, reclamanta subliniază corect că deschiderea, instrumentarea sau închiderea unui dosar de daună este atributul firmei de asigurare, nu al instanței de judecată, care a fost investită cu prezenta cauză ca urmare a închiderii dosarului de daună de către apelantă prin acordarea de despăgubiri în cuantum de 31.400 lei.
Astfel, prin adresa nr. 333/(...), la pct. 4 apelanta a informat intimata cu privire la faptul că „. de calcul întocmit de centrală cu aplicarea regulilor de mai sus (principiul proporționalității) și a coeficientului de uzură este pertinent și se ridică la suma de 31.400 lei, dosarul fiind finalizat".
I. de fond în mod corect a interpretat prev. art. 10.10 din Condițiile generale contractuale, în conformitate cu care scadența plății despăgubirilor era "în termen de maxim 15 zile de la data încheierii instrumentării dosarului de daună", în condițiile în care prin adresa nr. 333 din data de (...) apelanta a adus la cunoștința reclamantei că a finalizat dosarul de daună, propunând în acest despăgubiri în cuantum de 31.400 lei.
În egală măsură, nu îi poate fi imputabil reclamantei că finalizarea dosarului de daună, respectiv suma stabilită de asigurător nu este cea real datorată, deoarece acesta avea la dispoziție toate elementele necesare pentru un calcul care să fie în acord cu starea de fapt și de drept a imobilului, ceea ce nu s-a întâmplat.
Drept consecință, în baza prev. art. 296 și art. 274 alin. 1 C.pr.civ., urmează să se respingă apelul formulat ca nefondat, cu consecința obligării apelantei-pârâte la plata cheltuielilor de judecată ocazionate efectuate în apel, constând în 1800 lei, onorariu avocațial, conform dovezilor existente la fila 31 din dosar.
PENTRU A.E MOTIVE, ÎN NUMELE LEGII DECIDE
Anulează ca netimbrat apelul declarat de SC B. I. S.
Respinge apelul declarat de SC O. V. I. G. SA împotriva sentinței civile nr. 4791 din (...), pronunțată în dosarul nr. (...) al T. S. pe care o menține în întregime.
Obligă apelanta să plătească intimatei SC B. I. SRL suma de 1800 lei, cheltuieli de judecată în recurs.
Decizia este definitivă și executorie.
Cu drept de recurs în termen de 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședința publică din (...).
Red.M.B./dact.L.C.C.
6 ex./(...) Jud.fond: A. R. P.
| ← Decizia comercială nr. 8526/2012, Curtea de Apel Cluj - Litigii... | Decizia comercială nr. 25/2012, Curtea de Apel Cluj - Litigii... → |
|---|
