Decizia comercială nr. 837/2012, Curtea de Apel Cluj - Litigii cu profesioniștii
| Comentarii |
|
R O M Â N I A
CURTEA DE APEL CLUJ
SECȚIA a II-a CIVILĂ,
DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
DOSAR NR. (...)
DECIZIE CIVILĂ NR. 837/2012
Ședința din data de 06 februarie 2012
Instanța constituită din :
PREȘEDINTE : M. S. JUDECĂTOR : C. P.
JUDECĂTOR : A. M. C.
GREFIER : L. F.
S-a luat în examinare recursul declarat de reclamantul P. A. Z. împotriva sentinței civile nr.6123 din (...) pronunțată în dosarul nr. (...) al T.ui Specializat C., în contradictoriu cu intimata SC P. R. E. S., având ca obiect suspendare hotărâre A.G.A.
La apelul nominal făcut în cauză s-a prezentat avocat I. V. pentru intimată, lipsă fiind recurentul.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
Recursul promovat este legal timbrat cu taxă judiciară de timbru în cuantum de 20 lei și timbru judiciar de 0,3 lei.
S-a făcut cauzei, după care se constată că în data de 19 ianuarie 2012 s-a înregistrat la dosarul cauzei o cerere de comunicare a motivelor de recurs din partea intimatei SC P. R. E. S.
Reprezentanta intimatei invocă, potrivit art.306 C.pr.civ., excepția nulității recursului promovat, având în vedere că acesta nu a fost motivat în termen.
C.ea reține cauza în pronunțare asupra excepției invocate.
La finalul dezbaterilor s-a prezentat avocat B. C. E. pentru recurentul P. A.
Z. și solicită redeschiderea dezbaterilor.
C.ea analizând cererea formulată de reprezentantul recurentului o încuviințează și procedează la redeschiderea dezbaterilor aducându-i la cunoștință că instanța a rămas în pronunțare pe excepția nulității recursului promovat.
Reprezentantul recurentei arată că a aflat de acest incident astăzi, că nu a avut cunoștință că motivele de recurs nu au fost depuse la dosarul cauzei, acestea fiind transmise prin poștă în săptămâna dinaintea Crăciunului la Tribunalul Comercial Cluj și prin urmare solicită acordarea unui termen scurt, de o săptămână pentru a putea face dovada expedierii motivelor de apel.
Reprezentanta intimatei arată că se opune cererii de amânare, dacă au fost comunicate trebuia să aibă recipisa de confirmare, este un motiv de tergiversare a cauzei întrucât a verificat și la Tribunalul Comercial Cluj și nu au fost primite motivele de recurs până în ianuarie 2012 când a fost înaintat dosarul la C.ea de A. C.
Reprezentantul recurentei arată că nu are nici un interes să tragă de timp, că urgența ar fi din partea recurentului și că nu solicită decât un termen de o săptămână.
C.ea, după deliberarea, analizând cererea de amânare formulată de reprezentantul recurentului pentru a face dovada înregistrării în termen a motivelor de recurs la grefa instanței, fixează termen pentru reluarea cauzei, pentru 06 februarie 2012, ora 12.
La apelul nominal făcut în cauză la ora 12, s-a prezentat avocat B. C. E. pentru recurentul P. A. Z. și avocat I. V. pentru intimata SC P. R. E. S.
În urma verificărilor întreprinse de instanță, C.ea pune la dispoziția reprezentantului recurentului listingul cu evidența documentelor ce au fost înregistrate în ECRIS la acest dosar.
Reprezentantul recurentei depune la dosarul cauzei copia chitanței privind o expediere despre care susține că face dovada expedierii motivelor de recurs
(f.11-15), din care un exemplar comunică cu reprezentanta intimatei, și învederează instanței că nu a primit dovada confirmării de primire.
Reprezentanta intimatei arată că a făcut și ea demersuri la Tribunalul
Comercial Cluj pentru a afla documentele înregistrate la dosarul cauzei și coincid cu cele prezentate de C.e iar în ceea ce privește copia chitanței depuse de reprezentantul recurentului, arată că din această chitanță nu reiese că au fost expediate motivele de recurs și către cine au fost expediate, iar dispozițiile legale sunt clare în ceea ce privește expedierea documentelor.
În replică, reprezentantul recurentului arată că prin citația primită nu i s-a pus în vedere să comunice motivele de recurs, că nu a făcut alte demersuri decât cele pe care la face la fiecare dosar, că abia săptămâna trecută când a vorbit cu colega sa a aflat că nu i-au fost comunicate motivele de recurs.
C.ea, pune în discuție excepția nulității recursului invocată de reprezentanta intimatei.
Reprezentantul recurentului arată că proba pe care o face este incompletă și că în raport de probele existente la dosar nu poate infirma excepția nulității recursului, însă, arată că există un motiv de recurs de ordine publică ce se impune a fi analizat de către instanța de recurs iar acest motiv de recurs de ordine publică îl reprezintă faptul că instanța de fond nu s-a pronunțat cu privire la cauțiune și că fiind vorba de un act de procedură care produce o vătămare și care nu poate fi înlăturat decât prin casare, în sensul că recurentul a depus cauțiunea, cererea fiindu-i respinsă, instanța trebuia să se pronunțe cu privire la cauțiune și să dispună restituirea acesteia.
Reprezentanta intimatei arată că nu este un motiv de ordine publică și că se impune admiterea excepției invocate, arătând că în ceea ce privește restituirea cauțiunii există dispoziții exprese și, că potrivit art.133 din Legea nr.31/90 cauțiunea se restituie doar în condițiile admiterii cererii.
C.ea reține cauza în pronunțare asupra excepției invocate.
C U R T E A
Deliberând reține că,
Prin ordonanța președințială nr.6123 din (...) pronunțată în dosarul nr.(...) al T.ui Specializat C. s-a respins ca neîntemeiată cererea de ordonanță președențială formulată de reclamantul P. A. Z., în contradictoriu cu pârâta SC P. R. E. S., având ca obiect suspendarea executării hotărârilor Adunării Generale a Asociaților SC P. R. E. S. din data de 19 octombrie 2011.
Pentru a hotărî astfel, prima instanță a reținut următoarele:
La data de 19 octombrie 2011 s-a desfășurat a doua ședință a Adunării Generale a Asociațiilor SC P. R. E. S., fiind prezenți asociații reprezentând 100 % din capitalul social, s-a aprobat ca orice beneficii prezente sau viitoare generate din vânzarea părților sociale deținute de societate în cadrul SC Cartierul Tineretului S. să fie folosite exclusiv pentru rambursarea împrumuturilor acordate de asociați, inițierea de către societate a acțiunii în răspundere împotriva d-nei Sebok A. Betty și revocarea acesteia din funcția de administrator al societății, numirea în calitate de administrator al societății a d-nei M.
Magdolna Debreczeni porecum și schimbarea sediului social al societății, noul sediu urmând a fi în C.-N., str. C. Dorobanților, nr. 18-20, etaj 6, jud. C., hotărâri adoptate cu votul a 87% din capitalul social, împotrivă votând reclamantul P. A. Z. deținător a 13% din capitalul social, care a și solicitat consemnarea opunerii sale. De asemenea a fost mandatat dl. A. C. C. să efectueze toate formalitățile de actualizare și înregistrare la R. C. a C. și S. societății, în conformitate cu hotărârile adoptate, inclusiv semnarea formei actualizate dacă este cazul (filele 19-33).
Potrivit art. 581 alin.1 Cod procedură civilă, instanța va putea sa ordone măsuri vremelnice în cazuri grabnice, pentru păstrarea unui drept care s-ar păgubi prin întârziere, pentru prevenirea unei pagube iminente și care nu s-ar putea repara, precum și pentru înlăturarea piedicilor ce s-ar ivi cu prilejul unei executări, iar potrivit art. 133 alin. 1 din Legea nr. 3., republicată, cu modificările ulterioare, o data cu intentarea acțiunii in anulare, reclamantul poate cere instanței, pe cale de ordonanța președințiala, suspendarea executării hotărârii atacate.
Din analiza textului acestor dispoziții legale a rezultat că există două condiții specifice de admisibilitate a ordonanței președințiale, anume urgența și caracterul vremelnic al măsurii solicitate pe această cale , iar din aceasta din urmă decurge și o a treia condiție și anume ca prin măsura luată să nu se prejudece fondul, aceste condiții trebuind îndeplinite cumulativ.
Condiția urgenței, prima condiție de admisibilitate a acestei proceduri, este o chestiune de fapt care este interpretată în mod concret de către instanța de fond, raportat la circumstanțele cauzei. Raportat la acest fapt, instanța reține că pe de o parte reclamantul nu a precizat în ce rezidă urgența alegată și prejudiciul irecuperabil cauzat de executarea hotărârilor adoptate la data de 19 octombrie
2011, iar pe de altă parte formularea unor concepte vagi, laxe, nu a fost de natură a forma convingerea instanței cu privire la îndeplinirea acestei condiții în prezenta cauză. Deși reclamantul a invocat existența unei probleme legate de executarea contractului de asociere între SC P. R. E. S. și Consiliul Local al Municipiului C.-N., nu a precizat care ar fi paguba iminentă și de nerecuperat produsă, având în vedere că prin hotărârea a cărei suspendare se solicită s-a hotărât doar cu privire la beneficiile prezente sau viitoare generate din vânzarea părților sociale deținute de societate în cadrul SC Cartierul Tineretului S. să fie folosite exclusiv pentru rambursarea împrumuturilor acordate de asociați.
De asemenea, nu justifică existența urgenței nici hotărârea de demarare a unei acțiuni în răspundere împotriva fostului administrator statutar, cu privire la acesta neproducându-se nici un efect până la pronunțarea unei hotărâri judecătorești, acea persoană având posibilitatea de a-și formula apărări cu privire la faptele imputate, astfel că o eventuală netemeinicie a acțiunii în răspundere nu este de natură a justifica condiția urgenței cu privire la suspendarea efectelor hotărârilor contestate de către reclamant.
În ceea ce privește revocarea administratorului statutar și numirea unui nou administrator, procedând la examinarea sumară aferentă prezentei proceduri, analizând textele legale incidente în cauză (art. 192 și 194 din Legea nr. 3.), instanța a reținut că numirea și revocarea administratorilor, indiferent dacă s-au realizat prin actul constitutiv ori prin hotărârea adunării generale, nu reprezintă o modificare a actului constitutiv, concluzie care se desprinde din faptul că art. 194 din lege menționează distinct, între atribuțiile adunării generale, pe cea de modificare a actului constitutiv și pe cea de numire/. a administratorului, în raport cu art. 197 alin. 3 și art. 77 alin. 1 din Legea nr. 31/
1990, astfel că hotărârile adunării generale ale asociaților privind numirea/ revocarea administratorului se adoptă cu votul asociaților reprezentândmajoritatea absolută a capitalului social, legea stabilind un cvorum diferențiat în ceea ce privește numirea/. administratorului de cel necesar pentru modificarea actului constitutiv.
A doua concluzie care se desprinde din textele legale menționate este aceea că revocarea administratorului sau numirea unui alt administrator nu reprezintă o modificare a actului constitutiv pentru care ar fi necesară obținerea unanimității; concluzie care rezultă din modul de reglementare a atribuțiilor adunării generale a asociaților, în cadrul cărora se menționează distinct cea de revocare/numire a administratorului de cea de modificare a actului constitutiv. Or, în masura în care în mod obligatoriu primul administrator este menționat în actul constitutiv, dacă s-ar accepta interpretarea dată de reclamant, legiuitorul nu ar mai fi avut nicio rațiune de a înscrie atribuția revocării/ numirii administratorului, fiind suficient a menționa pe cea de modificare a actului constitutiv. Prin înscrierea, însă, a atribuției distincte de revocare/numire a administratorului se conturează intenția legiuitorului în sensul de a nu considera aceasta revocare/numire ca o modificare a actului constitutiv. în consecință, se apreciază că în mod corect s-a statuat prin hotărârile recurate inaplicabilitatea prevederilor art. 192 alin. 2 din Legea nr. 3. în cazul numirii noului administrator.
De asemenea, potrvit art. 204 din Legea nr. 3., după fiecare modificare a actului constitutiv, administratorii, respectiv directoratul, vor depune la registrul comerțului actul modificator si textul complet al actului constitutiv, actualizat cu toate modificările, care vor fi înregistrate in temeiul hotărârii judecătorului- delegat, cu excepția situațiilor stipulate la art. 223 alin. (3) si la art. 226 alin. (2), atunci când înregistrarea va fi efectuata pe baza hotărârii irevocabile de excludere sau de retragere, astfel că și sub acest aspect aparența de legalitate există.
În ceea ce privește schimbarea sediului social al societății, instanța a reținut că reclamantul nu a făcut dovada nici a urgenței și nici a unui prejudiciu care sa nu mai poată fi reparat ulterior sub acest aspect.
De asemenea, a mai reținut instanța că dispozițiile art. 1.887 și următoarele din Noul cod civil au caracterul de normă generală, prin raportare la dispozițiile L. nr. 3. care au caracterul de normă specială, astfel că normele generale nu modifică implicit normele speciale iar în caz de conflict între acestea se aplică cu prioritate norma specială.
De asemenea nu sunt aplicabile în cauză nici teoria actului repetitiv invocată de reclamant și nici dispozițiile Recomandării nr. R (89) 8 adoptată de C. de M. din cadrul Consiliului Europei la (...), acestea fiind specifice actelor de autoritate, respectiv în domeniul actului administrativ, acestea fiind de strictă interpretare.
În ceea ce privește condiția vremelniciei și neprejudecării fondului, chiar daca în cauză acestea sunt îndeplinite, dispozițiile art. 581 Cod procedură civilă, raportat la art. 133 alin. 1 din Legea nr. 3., pentru admisibilitatea cererii se impune a fi îndeplinite cumulativ toate cele trei condiții, astfel că în lipsa existenței condiției urgenței, cererea reclamantului este inadmisibilă.
Față de cele de mai sus, având în vedere dispozițiile art. 581 Cod procedură civilă, instanța a respins ca neîntemeiată cererea de ordonanță președențială formulată de reclamantul P. A. Z. în contradictoriu cu pârâta SC P. R. E. S. având ca obiect suspendarea executării hotărârilor Adunării Generale a Asociaților SC P. R. E. S. din data de 19 octombrie 2011.
Împotriva acestei hotărâri a declarat recurs la data de 14 noiembrie 2011 reclamantul P. A. Z. solicitând admiterea recursului, modificarea în totalitate a ordonanței președințiale în sensul admiterii acesteia și suspendarea executăriihotărârilor adunării generale a asociaților de la SC P. R. E. S. din data de (...) adoptate cu majoritate, potrivit procesului verbal AGA, certificat sub nr.3541/(...) a BNP Furdui Horea Augustin, învederând faptul că hotărârile atacate sunt nelegale, iar unele fiind lovite de nulitate absolută, până la soluționarea definitivă și irevocabilă a acțiunii comerciale privind anularea Hotărârilor AGA; cu obligarea intimatei-pârâte la plata cheltuielilor d ejudecată.
În ședința publică de azi, întemeiat pe dispozițiile art. 306 alin. 1
C.pr.civ., C.ea a pus în discuția părților excepția nulității recursului promovat de reclamantul P. A. Z.
Analizând excepția invocată prin prisma dispozițiilor legale amintite anterior, C.ea constată că este întemeiată, iar recursul declarat este nul.
Astfel, potrivit art. 303 alin. 1 și 2 Cod procedură civilă, recursul se va motiva prin însăși cererea de recurs sau înăuntrul termenului de recurs; termenul pentru depunerea motivelor se socotește de la comunicarea hotărârii, chiar dacă recursul a fost promovat anterior.
Din dosarul cauzei rezultă că sentința i-a fost comunicată reclamantului- recurent la data de 15 decembrie 2011, că cererea de recurs a fost depusă la data de 14 noiembrie 2011, însă motivele de recurs nu au fost depuse.
Pentru toate aceste considerente, C.ea va aprecia excepția invocată ca fiind fondată iar în temeiul dispozițiilor legale amintite va constata nulitatea recursului.
Pentru a dispune astfel, C.ea va reține că recurentul nu a făcut dovada înregistrării motivelor de recurs în termenul stabilit de legiuitor, înscrisul de la fila 11 nefiind în măsură să probeze depunerea acestora; împrejurarea că există o expediere de la reprezentantul reclamantului din data de 16 decembrie 2011 către o adresă necunoscută și fără a cunoaște conținutul expedierii nu sunt suficiente pentru a putea susține cu temei că la aceea dată motivele de recurs formulate de către recurent au fost expediate instanței de fond; mai mult, mențiunile existente în ECRIS la acest dosar evidențiază împrejurarea că ulterior datei de 14 noiembrie 2011 nu au fost depuse nici un fel de înscrisuri.
C.ea va reține, de asemenea, că nu există nici un motiv de recurs de ordine publică ce să presupună analizarea acestuia în condițiile art.306 alin.2
C.pr.civ.; susținerea reprezentantului recurentului cu privire la existența motivului de recurs de ordine publică apare ca fiind nefondată întrucât eventuala omisiune a instanței de fond de a se pronunța asupra restituirii cauțiunii către reclamantă vizează un interes privat și care nu poate fi invocat în regimul excepțiilor de ordine publică.
PENTRU ACESTE MOTIVE, ÎN NUMELE L.
D E C I D E :
Constată nul recursul declarat de reclamantul P. A. Z. împotriva sentinței comerciale nr.6123 din (...), pronunțată în dosarul nr.(...) al T.ui Specializat C., pe care o menține în întregime.
Decizia este irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică din 6 februarie 2012.
PREȘEDINTE, JUDECĂTORI, GREFIER, M. S. C. P. A. M. C. L. F.
Red.M.S./A.C.
2 ex.-(...)
Jud.fond.G. C.
| ← Decizia comercială nr. 33/2012, Curtea de Apel Cluj - Litigii... | Decizia comercială nr. 854/2012, Curtea de Apel Cluj - Litigii... → |
|---|
