Decizia civilă nr. 103/2013. Acțiune în pretenții comerciale

DOSAR NR._

R O M A N I A

T. UL SPECIALIZAT C.

Cod operator date cu caracter personal 11553

DECIZIA CIVILĂ nr. 103/R/2013

Ședința publică din data de_ Completul este constituit din:

PREȘEDINTE - D. H. JUDECATOR - M. C. B. JUDECĂTOR - C. C. GREFIER - S. M.

Pe rol fiind examinarea recursului declarat de recurenta S.C. E. S.R.L. în contradictoriu cu intimata S.C. ACONOVA S.R.L., în insolvență, prin lichidator judiciar C. C. împotriva sentinței civile nr. 1070/27 septembrie 2012 pronunțată de Judecătoria Gherla în dosarul nr._, cauza având ca obiect în primă instanță pretenții.

La apelul nominal se prezintă în reprezentarea intereselor intimatei, d-na avocat A. N., cu împuternicire avocațială depusă la acest termen, lipsind recurenta.

Procedura de citare este legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei, constatându-se că intimata a înregistrat la dosar în data de 11 februarie 2013, întâmpinare.

T. ul, în conformitate cu dispozițiile art. 1591alin. 2 Cod procedură civilă constată că este competent material, teritorial și general să soluționeze prezentul recurs.

Se constată, de asemenea, că recurenta a fost citată cu mențiunea de a face dovada achitării unei taxe judiciare de timbru în sumă de 1310,51 lei și timbru judiciar de 5 lei, obligație care nu a fost îndeplinită de către recurentă.

Reprezentanta intimatei invocă excepția nelegalei timbrări a recursului și pe cale de consecință solicită anularea recursului ca netimbrat, cu obligarea recurentei la plata cheltuielilor de judecată.

T. ul reține cauza în pronunțare pe excepție.

T R I B U N A L U L,

Deliberând, reține că prin sentința civilă nr. 1070/2012 pronunțată la data de 27 Septembrie 2012 Judecătoria Gherla a admis acțiunea civilă formulată de reclamanta S.C. ANCONOVA S.R.L. Gherla, prin lichidator judiciar C.I.I. C. C. împotriva pârâtei S.C. E. S.R.L, fiind obligată pârâtă să plătească reclamantei suma de 42.767,23 lei, reprezentând contravaloarea bunurilor cumpărate conform facturii nr. ACO 30015/_, facturii nr. ACO 45101/_ și facturii nr. ACO 45099/_ precum și la plata sumei de 7.734,72 lei, cu titlu de dobândă legală aferentă debitului pentru neplata la termen, calculată până la data de_ .

Pentru a dispune în acest sens, prima instanță a reținut faptul că între SC ACONOVA S. în calitate de vânzător și pârâta SC E. S., în calitate de cumpărător, a intervenit un contract de vânzare-cumpărare având ca obiect mai

multe bunuri specifice, contract încheiat conform dispozițiilor art. 35 și urm. C.com., fără a se întocmi un înscris.

În contextul derulării relațiilor contractuale între părți în baza acestui contract comercial încheiat în formă simplificată, în perioada 29-_ au fost emise 3 facturi fiscale care stabilesc în sarcina pârâtei obligația de plată a sumei totale de 42.767,23 lei. În ceea ce privește facturile fiscale seria ACO nr. 30015/_, ACO nr. 45101/_ și ACO nr. 45099/_, acestea au fost cumulativ acceptate de către pârâtă.

Întrucât pârâta nu și-a respectat obligația de plată, societatea reclamantă a inițiat procedura concilierii directe prevăzute de art. 720 ind. 1 din Codul de procedură civilă, astfel cum reiese din invitația la conciliere și confirmarea de primire, acestei invitații pârâta neînțelegând să îi dea curs. (filele 5-7)

În drept, potrivit dispozițiilor art. 969 și art. 970 Codul civil convențiile legal făcute au putere de lege între părțile contractante și trebuie executate cu bună credință, iar conform dispozițiilor art. 1073 Codul civil, creditorul are dreptul la îndeplinirea întocmai a obligației.

În materia executării obligațiilor, după dovedirea existenței creanței exigibile de către creditorul care pretinde executarea unei obligații, revine debitorului sarcina dovedirii stingerii acesteia prin plată.

Or, în prezenta cauză, reclamanta a făcut dovada existenței creanței principale alegate, astfel cum prevede art. 129 alin. 1 teza finală Codul de procedură civilă, ținând cont și de îndeplinirea procedurii concilierii prealabile prevăzută de dispozițiile art. 720 ind. 1 Codul de procedură civilă, instanța a apreciat ca întemeiată cererea privind plata debitului principal formulată de reclamantă în contradictoriu cu pârâta.

Cu privire la susținerea pârâtei S.C. E. S.R.L. că a intervenit compensarea creanțelor dintre părți, instanța a considerat că acestea nu sunt întemeiate întrucât pârâta nu a făcut dovada existenței unei datorii din partea reclamantei cu care să fi operat compensația și nu s-a înscris cu nici o creanță în tabelul creditorilor, conform art.3 pct.7 din legea nr.85/2006, motiv pentru care nu a considerat compensată nici o creanță între părți.

Sub aspectul dobânzii legale solicitate, instanța a reținut că, dispozițiile art. 1088 din Codul Civil prezumă că lipsa de folosință a unei sume de bani provoacă creditorului un prejudiciu, constând în cuantumul dobânzii legale datorate pe perioada întârzierii la executare și că prevederile art. 43 din Codul Comercial dispun că datoriile comerciale lichide și plătibile în bani produc dobândă de drept din ziua când devin exigibile.

Față de aceste dispoziții legale și, având în vedere faptul că data exigibilității fiecărei facturi este împlinită și că pârâta nu a înțeles să-și execute obligația contractuală, instanța de fond a constatat că solicitările reclamantei în sensul obligării pârâtei și la plata dobânzii legale pentru neexecutare este întemeiată, Împotriva acestei hotărâri a declarat recurs recurenta SC E. S. solicitând admiterea acestuia, arătând că în conformitate cu prevederile art. 1144 C.civ. de la de la 1864 (Cod civil in vigoare la data operării compensării legale): "Compensația se operează de drept, in puterea legii, si chiar când debitorii n-ar sti nimic despre aceasta: cele doua datorii se sting reciproc in momentul când ele se găsesc existând deodată si pana la concurenta cotitatilor lor respective.", si astfel, compensația

legala este, practic, automata inca din octombrie 2009.

La cererea lichidatorului judiciar, asa cum a sutinut întotdeauna si nu intocmita de către lichidatorul judicar cum s-a afirmat de către intimata ca am fi

precizat, s-a transmis adresa nr. 1/_ pentru confirmarea compensării creanței noastre in cuantum de 87.765,89 lei fata de SC ACONOVA S. cu cea a SC ACONOVA S. fata de societatea noastră in cuantum de 87.765,88 lei. Data de_ care s-a menționat pentru compensarea facturilor a fost data deschiderii procedurii generale a insolventei in Dosarul nr._ pe rolul T. ului Comercial C., deoarece aceea era data de la care lichidatorul judiciar avea calitatea de a putea confirma compensarea de drept, asa cum a solicitat.

Astfel, având in vedere prevederile legale in materie de compensare, precum si lipsa unui răspuns la adresa nr. 1/_, necomunicandu-se nerecunosterea compensației din partea lichidatorului judiciar sau, după cum se sustine la mai bine de 2 ani de la primirea adresei prin promovarea acțiunii, imposibilitatea realizării acesteia, s-a considerat ca a operat compensarea legala. Procedura insolventei este una speciala, iar lichidatorul este un profesionist care pentru a asigura celeritatea procedurii insolventei ar fi trebuit sa isi exprime poziția fata de adresa nr. 1/_, iar lipsa unui răspuns, deoarece nu s-a invocat in probatiune un răspuns la adresa sa, adresa pe care nu o contesta ca i-ar fi fost trimisa, are menirea ele a confirma operarea compensării legale inca înainte de dechiderea procedurii insolventei in conformitate cu prevederile art. 1144 C.civ. de la de la 1864, adică din octombrie 2009 data ultimelor facturi emise de către cele doua parti.

Având in vedere faptul ca operează de drept compensația legala conform art. 1144 C.civ. de la de la 1864, ca lichidatorul judiciar a solicitat reprezentantului SC E. S. sa intocmesca adresa nr. 1/_ la care nu a formulat nici un răspuns de neacceptare, recunoscând prin necontestare faptul ca a operat compensarea inca din octombrie 2009, ca la câteva luni după transmiterea adresei solicitate lichidatorul judiciar a solicitat o parte din suma compensata legal, soluția pronunțata in Dosarul nr._ unde s-a invocat de către SC E. S. compensația, a fost respingerea cererii, precum si formularea unei noi cereri, in prezentul dosar, după mai multe luni de la respingerea celei anterioare nu fac decât sa intareasca ideea ca efectele compensației legale si-a produs efectele, efecte acceptate si de către lichidatorul judiciar.

In ceea ce privește realitatea tranzacțiilor dintre SC ACONOVA S. si SC E.

S. recurenta arată că referitor la factura ACO30012/_ si factura nr. 161/_ emisa de către SC E. S., la data de_ s-a emis facura ACO30012/_ in urma căreia s-a realizat vânzarea utilajului Rotox Double Mitre către SC E.

S., care a achitat parțial utilajul, asa cum rezulta din anexa la adresa nr. 1/_ depusa in probatiune si din fisa de cont depusa de intimata in probatiune la fila 14 si 38, fiind achitata suma de 25.880,34 lei, rămânând un sold de 40.119,65 lei. Faptul ca acest utilaj a trecut din nou in parimoniul SC ACONOVA S. este real, fapt atestat de către vânzarea, recunoscuta de către lichidatorul judiciar prin acțiune, către SC DENA ASIS S. si confirmata si prin Sentința civila nr. 428/2012 din Dosarul nr._ a T. ului specializat C. (fila 48-50). Astfel, raportat si numai la valoarea acestei tranzacții reale, compensația poate fi considerata ca operata.

Referitor la factura nr. 173/_ emisa de către SC E. S. privind vânzarea "Clădire producție Santioana" nu intelege, având in vedere chiar precizările din acțiune, de ce s-a identificat imobilul de pe acesta factura cu imobilul din CF nr. 50011 Taga. Factura nr. 173 a fost emisa in octombrie 2009, iar ultima înscriere in CF-ul indicat s-a realizat in august 2009. Reaua-credinta a lichidatorului judiciar referitoare la acesta precizare in acțiune a CF nr. 50011

Taga este cu atât mai evidenta cu cat pe rolul T. ului Specializat C. se afla spre soluționare Dosarul nr._ având ca si obiect acțiune in anulare referitoare la imobilul înscris in CF nr: 50011 Taga.

Astfel, au fost întrunite condițiile privind compensarea legala a creanțelor dintre cele doua societăți comerciale, motiv pentru care nu datorează nici o suma de bani intimatei SC ACONOVA S., cu atât mai puțin dobânzi legale.

Intimata SC"ACONOVA"S. prin întâmpinare a solicitat în principal să se constate că recursul este nemotivat și pe cale de consecință să se constate nulitatea acestuia, arătând că potrivit art. 302 indice 1 Cpr. civ, "recursul va cuprinde sub sancțiunea nulității, următoarele mențiuni: [..] c)motivele de nelegalitate pe care se intemeiaza recursul si dezvoltarea lor, sau după caz, mențiunea ca motivele vor fi depuse printr-un memoriu separat".

Recurenta-parata nu a indicat motivele de recurs si nici temeiul de drept al acestora, nu arata care sunt criticile la adresa sentinței recurate pentru a putea fi încadrate de către instanța la vreunul din motivele prevăzute de art. 304 Cpr. civ.

Recursul prin conținutul său, relevă doar o completare de către recurenta- parâta a poziției procesuale ce a fost redată în cuprinsul întâmpinării înregistrate in dosarul Judecătoriei Gherla în care a fost analizat fondul litigiului. Nu constituie critici de nelegalitate si nici aspecte care să poată fi încadrate la art. 304 si care să necesite o examinare din partea instanței de control judiciar.

Argumentele prezentate sunt in fapt identice cu cele exprimate in fata instanței de fond, ca răspuns la susținerile reclamantei redate in cuprinsul acțiunii introductive si nicidecum elemente noi de natura a conduce spre o modificare sau casare a soluției pronunțate.

Pe fond, intimata arată că in măsura in care instanța va aprecia ca recursul poate fi analizat in temeiul art. 304 indice i Cpr. Civ., solicită respingerea recursului si menținerea soluției pronunțata de instanța de fond ca legala si temeinica.

În motivare s-a arătat că recurenta nu a prezentat probe noi in recurs care sa conducă la reținerea unei alte stări de fapt decât cea reținuta in sentința Judecătoriei Gherla. Înscrisurile ce au fost anexate recursului, sunt in parte facturi identice cu cele depuse in probatiune in dosarul de fond. Au fost anexate de către recurenta-parata si alte facturi, fara a specifica ce anume dorește a se dovedi prin depunerea lor, fara legătura cu pretențiile reclamantei-intimate si totodată prescrise (f.117, 120, 124, 128, 132). Se reiterează de către recurenta aceleași argumente cu cele de la fond in susținerea compensării, facand trimitere la textul art. 52 din Legea 85/2006 si art. 1144 Cciv.

Referitor la aceste argumente, intimata arată că își menține poziția exprimata in dosarul de fond, redata in acțiunea introductiva si concluziile scrise, in sensul ca nu se pot compensa creanțele intre parti si nici considera ca fiind compensate.

Anterior deschiderii procedurii insolventei societății SC ACONOVA S., nu a fost operată compensarea in contabilitatea celor doua societăți, dovada o constituie faptul că facturile a căror scadenta era luna octombrie si noiembrie a anului 2009, figurau la data solicitării compensării de către parata (ianuarie 2011), in evidentele contabile ale celor doua societăți ca fiind in sold, ca debite reciproce.

Ulterior deschiderii procedurii, recurenta nu are nici un temei legal pentru a solicita lichidatorului compensarea, prin adresa nr.1/_ ca răspuns la somația de plată si invitația la conciliere trimisa de lichidator.

Compensarea nu mai poate fi invocata de recurenta-parata nici pe calea dreptului comun intr-o acțiune in pretenții in temeiul art. 1144 cod civil si nici in procedura de insolventa, fundamentata pe art. 52 din Legea 85/2006, atâta vreme cat parata nu a inteles sa-si declare creanțele in procedura, pentru a dobândi calitatea de creditor in procedura si implicit dreptul de a invoca prevederile art.52 din legea speciala.

La data solicitării compensării, intimata se afla în procedura falimentului, insa recurenta -parata nu deține calitatea de creditor in procedura in înțelesul art. 3 pct. 7 si 8 din legea insolventei și nu si-a declarat creanța pentru a fi supusa procedurii de verificare conform art.64 si 66 din lege, fapt ce reiese din tabloul creditorilor inserat in cuprinsul hotărârii SC 8477/_, depusa la dosar in probatiune.

Pentru a reclama calitatea de creditor în procedură, trebuie indeplinite condițiile esențiale impuse de procedură și exigentele acesteia, respectiv aceea de a deține o creanță și de a formula cerere de admitere a creanței în vederea înscrierii ei în tabelul creditorilor, după o prealabilă verificare a acesteia in procedura și cu respectarea unor termene procedurale.

Totodată, potrivit art. 52 din legea insolventei, deschiderea procedurii de insolventa nu afectează dreptul unui creditor de a invoca compensarea creanței sale cu cea a debitorului asupra sa, atunci când condițiile prevăzute de lege in materie de compensare legala sunt indeplinite la data deschiderii procedurii.

Așadar, o alta cerința este legată de calitatea creanței, aceea de a fi indeplinite condițiile in materie de compensare Ia data deschiderii procedurii.

Chiar și pentru cazul in care parata ar fi deținut calitatea de creditor in procedură, s-ar fi impus o analiza a creanțelor reciproce sub aspectul îndeplinirii condițiilor pentru compensare, sub aspectul indeplinirii cerințelor art. 379 alin.3 si 4 Cpr.civ. corelativ cu celelalte condiții în materie de compensare legală. Stingerea reciproca a debitelor, ca efect al compensării se produce numai atunci când ele se găsesc existând deodată, când sunt deopotrivă certe, lichide si exigibile si pana la concurenta cotitatilor respective.

Or, sub acest aspect, compensarea solicitată de către pârâtă ulterior deschiderii procedurii, nu ar putea fi operată si pentru faptul ca nu sunt îndeplinite condițiile compensării legale sub aspectul îndeplinirii unei cerințe esențiale respectiv certitudinea sumelor pretinse de SC E. S. in baza facturilor emise și solicitate la compensare. Sumele ce figurează în soldul pârâtei SC E., S. pretinse ca fiind datorate de reclamanta SC ACONOVA S., nu pot sta la baza unei compensări datorită caracterului incert al acestora, sub aspectul a insăși existentei obligației de plată.

Lichidatorul nu poate sa dea curs unei solicitări de compensare in afara cadrului legai impus de Legea 85/2006.

Totodată, cererea paratei-recurente SC E. S. prin care solicita instanței de drept comun investită cu o cerere in pretenții, ca pe această cale, să constate că sunt îndeplinite condițiile compensării, apreciază, că o astfel de cerere este

inadmisibilă.

La termenul de judecată din data de 18 februarie 2013 intimata S.C. ACONOVA S.R.L., în insolvență, reprezentată legal prin lichidator judiciar C.

C. a invocat excepția nelegalei timbrări a recursului.

Analizând cu prioritate excepția netimbrării recursului, tribunalul urmează a o admite, pentru următoarele argumente:

Potrivit art. 20 din Legea 146/1997 privind taxele judiciare de timbru, taxele judiciare de timbru se plătesc anticipat. (2) Dacă taxa judiciară de timbru nu a fost plătită în cuantumul legal, în momentul înregistrării acțiunii sau cererii, ori dacă, în cursul procesului, apar elemente care determina o valoare mai mare, instanța va pune în vedere petentului să achite suma datorată până la primul termen de judecata. În cazul când se micșorează valoarea pretențiilor formulate în acțiune sau în cerere, după ce a fost înregistrată, taxa judiciară de timbru se percepe la valoarea inițială, fără a se ține seama de reducerea ulterioară. (3) Neîndeplinirea obligației de plată până la termenul stabilit se sancționează cu anularea acțiunii sau a cererii.

Deși recurenta a fost citată cu mențiunea de a achita 1.310,51 lei taxă judiciară de timbru și 5 lei timbru judiciar, sub sancțiunea anulării recursului ca netimbrat, astfel cum reiese din dovada de îndeplinire a procedurii de citare( fila 21), recurenta nu s-a conformat acestei obligații, în temeiul art. 20 alin. 3 din Legea 146/1997 va admite excepția netimbrării, invocată din oficiu și, în consecință, va anula ca netimbrat recursul formulat de recurenta SC E. S.

În ceea ce privește solicitarea intimatei de a dispune obligarea recurentei la plata sumei de 500 de lei cu titlu de cheltuieli de judecată în recurs, tribunalul urmează a respinge această cerere având în vedere faptul că intimata nu a făcut dovada avansării sumei de 500 de lei cabinetului avocațial N. A., factura fiscală nereprezentând un document de plată, în acest sens raportat la dispozițiile art. 274 C.p.c. tribunalul va respinge cererea intimatei de obligare a recurentei la plata cheltuielilor de judecată.

PENTRU ACESTE M. IVE, ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E:

Admite excepția netimbrării recursului, invocată de intimată și, în consecință: Anulează ca netimbrat recursul formulat de recurenta S.C. E. S.R.L. în contradictoriu cu intimata S.C. ACONOVA S.R.L., în insolvență, prin lichidator judiciar C. C. împotriva sentinței civile nr. 1070/27 septembrie 2012 pronunțată de Judecătoria Gherla în dosarul nr._ pe care o menține în

întregime.

Respinge cererea intimatei de obligare a recurentei la plata cheltuielilor de judecată.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședința publică de azi,_ .

PREȘEDINTE,

JUDECĂTOR,

JUDECĂTOR,

GREFIER,

D. H. M.

C.

B.

C. C.

S.

M.

Red, tehnored. D.H. 2ex/_

Jud. fond F. S.

Vezi şi alte speţe de drept comercial:

Comentarii despre Decizia civilă nr. 103/2013. Acțiune în pretenții comerciale