Decizia civilă nr. 10524/2013. Opozitie la executare silită
| Comentarii |
|
R O M Â N I A
CURTEA DE APEL CLUJ SECȚIA A II-A CIVILĂ,
DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
Dosar nr. _
DECIZIA CIVILĂ NR. 10524/2013
Ședința publică din data de 4 noiembrie 2013 Instanța constituită din:
PREȘEDINTE: S. L. R.
JUDECĂTORI: V. G.
M. D.
G.: M. V. -G.
S-a luat în examinare recursul declarat de recurentul- reclamant D. F.
I. deciziei civile nr.3 din_, pronunțată în dosar nr._ al T. ului Maramureș, în contradictoriu cu intimatul- lichidator SC J. C. S. B. M. prin administrator judiciar LG I. S. și intimații- pârâți SC G. S. B. M., SC
M. P. S. B. M. și SC J. C. S. B. M., având ca obiect opoziție la executare
Componența completului de judecată în prezentul dosar a fost modificat potrivit dispozițiilor art.98 alin. 6 din Regulamentul de ordine interioară al instanțelor judecătorești, conform procesului-verbal atașat la fila 18 din dosar.
La apelul nominal, făcut în cauză se prezintă reprezentantul recurentului- reclamant D. F. I., avocat DS din Baroul Maramureș, cu delegație la dosar, lipsă fiind părțile.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință care învederează instanței următoarele:
Cauza se află la primul termen de judecată în recurs.
Procedura de citare nu este îndeplinită cu intimatul- lichidator SC J. C.
S. B. M. prin administrator judiciar LG I. S. . Recursul este legal timbrat.
Intimata-pârâtă SC M. P. S. B. M. a depus întâmpinare. Recurentul a solicitat judecarea cauzei în lipsă.
Curtea, din oficiu, în temeiul dispozițiilor art. 1591al. 4 C. pr.civ., raportat la art. 21 din Constituție, art. 10 al. 2 din Legea nr. 554/2004 și art. 3 pct. 3 C. pr.civ., constată că este competentă general, material și teritorial să judece cererea de recursul care este formulat în termen, motivat, comunicat și legal timbrat.
Reprezentantul recurentului-reclamant D. F. I., avocat DS solicită amânarea judecării cauzei față de lipsa procedurii de citare cu intimatul- lichidator.
Curtea în temeiul art. 98 Cod pr. civ. respinge cererea de amânare a cauzei, apreciind procedura îndeplinită raportat la faptul că instanța nu a fost încunoștiințată de schimbarea adresei de domiciliu și lasă cauza la rând.
La strigarea cauzei la rând, la apelul nominal, făcut în cauză se prezintă reprezentantul recurentului-reclamant D. F. I., avocat DS din Baroul Maramureș, cu delegație la dosar, lipsă fiind părțile.
S-a făcut referatul cauzei, după care, nefiind cereri de formulat și excepții de ridicat, Curtea în temeiul dispozițiilor art.150 Cod pr.civ., declară închise dezbaterile și acordă cuvântul în dezbaterea recursului.
Reprezentantul recurentului-reclamant D. F. I., avocat DS solicită admiterea recursului, modificarea hotărârii recurate conform motivelor expuse pe larg în cererea de recurs. Fără cheltuieli de judecată.
C U R T E A
Prin sentința civilă nr. 3283/_, pronunțată de Judecătoria Baia Mare în dosar nr._, s-a dispus respingerea excepției tardivității formulării contestației, excepție invocată de intimatele SC M. P. S. și SC G. S. și respingerea ca neîntemeiată a opoziției la executare precizată formulată de oponentul D. F. I. în contradictoriu cu intimatele SC M. P. S., SC G. S. și SC J. C. S. .
Pentru a hotărî astfel, prima instanța a reținut că potrivit art. 62 din Legea 58/1934 în termen de 5 zile de la primirea somației debitorul poate face opoziție la executare. La opoziția formulată debitorul a anexat somația emisă în data de 10 august 2011 în dosarele execuționale nr. 4/2010 și nr. 235/2011 și primită de oponent la data de_ . Motivele invocate în opoziție au fost analizate numai în raport cu această somație și cu actele de executare subsecvente acestei somații.
Prin opoziția formulată s-a solicitat anularea avalului din biletul la ordin BACX3AA 0141437 emis la data de 05 februarie 2010 cu scadență la data de 25 mai 2010 pentru suma de 52169,50 lei. Motivele invocate de oponent pentru anularea avalului sunt neîntemeiate.
În cauză nu există nici unul din cazurile de nulitate prevăzute de art. 2 și art. 19 din Legea 58/1934.
Avalul trebuie să arate pentru cine este dat. În lipsa acestei arătări se socotește dat pentru trăgător (art. 34 alin 4 din Legea 58/1934). Mențiunea de pe biletul la ordin în sensul că avalul este dat pentru beneficiarul SC M. P. S. nu poate fi interpretat raportat la dispozițiile art. 34 alin 4 din Legea nr. 58/1934 decât ca o eroare materială. Dispozițiile legale antecitate sunt exprese în privința persoanei pentru care este dat avalul. Această eroare nu atrage nulitatea avalului, în cauză nefiind vorba de un viciu de formă care să atragă nulitatea garanției. Mai mult, conform art. 34 alin 3 din Legea 58/1934 avalul rezultă din simpla semnătură a avalistului pusă pe fața cambiei. Prin urmare, mențiunea că avalul a fost dat pentru beneficiarul SC M. P. S. nu atrage nulitatea avalului, fiind respectate dispozițiile art. 34, art. 35 și art. 106 din Legea 58/1934.
Obligația avalistului este o obligație autonomă față de cea a emitentului biletului la ordin. Avalistul se poate servi în contra posesorului de excepțiile derivând din raporturile sale personale cu beneficiarul, dacă ele există, dar în nici un caz nu se poate servi de excepțiile personale ale persoanei pentru care a dat avalul față de posesorul cambiei. Prin urmare, raportat la dispozițiile pct. 207 din Norma cadru BNR 6/1994, oponentul avalist nu poate invoca în contra beneficiarului biletului la ordin motivele privind modul de completare a biletului la ordin. Sunt neîntemeiate și motivele invocate de oponent raportat la dispozițiile art. 104 pct. 2 din Legea 58/1934 întrucât biletul la ordin conține promisiunea necondiționată de a plăti o sumă determinată.
Motivele de anulare sunt analizate numai raportat la aval întrucât oponentul în calitatea sa de avalist nu poate invoca decât motive de nulitate a avalului, nu și motive de anulare sau nulitate a biletului la ordin, urmând a fi respinsă cererea de anulare a biletului la ordin BACX3AA 0141437 la data de _
, cu scadență la data de_ .
Motivul invocat de oponent pentru anularea biletului la ordin BACX3AA 0141442 emis la data de_ - faptul că a fost integral executată obligația de
plată a sumei înscrise în biletul la ordin - nu constituie un motiv de anulare a titlului executoriu. De menționat și faptul că oponentul poate invoca numai motive de nulitatea sau anulare a avalului nu și a biletului la ordin.
Pentru motivele arătate, constatând valabilitatea avalului, a somației la executare din data de_ și a actelor subsecvente acestei somații, opoziția la executare a fost respinsă ca neîntemeiată.
Asupra excepției tardivității formulării opoziției la executare:
Reținându-se faptul așa cum a arătat anterior că opoziția la executare a fost analizată raportat la somația emisă la data de_, numai această somație fiind anexată opoziției la executare, excepția invocată va fi respinsă întrucât raportat la data primirii de către oponent a somației,_, opoziția a fost formulată în termenul de 5 zile de la primire conform art. 62 din Legea 58/1934.
Împotriva sentinței a declarat apel oponentul D. Florian I., solicitând admiterea acestuia, schimbarea în tot a sentinței pronunțate în sensul admiterii opoziției la executare.
În motivarea apelului se arată următoarele:
Prin hotărârea pronunțata instanța de fond a respins opoziția la executare arătând la fila 9 din hotărâre ca nu exista nici unul din cazurile de nulitate prevăzute de art. 2 si art. 19 din Legea 58/1934.
În continuare instanța fondului arata ca înțelege să se raporteze la prevederile art. 34 aliniat 4 din Legea 58/1934 apreciind ca textul legal - "Avalul trebuie să arate pentru cine este dat. În lipsa acestei arătări se socotește dat pentru trăgător" trebuie interpretat în cauza de față în sensul că, deși avalistul a menționat ca beneficiar al avalizarii SC M. P. S., în condițiile în care eventual trebuia indicat SC J. C. S., trebuie analizată situația ca o eroare materiala ce nu atrage nulitatea avalului în cauza nefiind nici un viciu de forma care să atragă nulitatea garanției.
În cauza instanța fondului a interpretat greșit textul legal incident, adăugând textului legal înțelesuri pe care legiuitorul nu le-a avut în vedere. Mai exact, prevederile art. 34 aliniat 3 si 4 din Legea 58/1934 analizează o situație diferita decât cea dedusă judecații. Mai precis, la aliniatul 3 art. 34 din Legea 58/1934 expune indirect situația unei avalzari doar prin semnătura avalului iar aliniat 4 al aceluiași text legal expune situația absentei indicării de către avalist a celui pentru care este dat avalul.
În nici una din situațiile anterior expuse nu sunt deduse judecății în cazul de față, în raport de faptul că avalistul a indicat expres că avalul se dă societății
M. P. . Este eronat a extrapola starea de fapt, în sensul de a considera că nu exista indicata persoana în favoarea căreia se avalizează și astfel printr-un artificiu logic să se aprecieze că sunt în situația prevăzuta la art. 34 aliniat 4 din Legea 58/1934, adică acea situația în care în lipsa indicării persoanei în favoarea cui se da se socotește dat pentru trăgător.
Consideră ca astfel se distorsionează starea de fapt concret conturata in cauza prin însăși materialitatea instrumentului de plata. Mai mult, a se extrapola din nou starea de fapt și a se extinde aplicabilitatea art. 34 aliniat 3 în maniera indicata de instanța fond la fila 9 din hotărâre este inadmisibil pentru ca legiuitorul a reglementat la aliniatul 3 o cu totul alta stare de fapt care nu se aplica în cazul de în față în care exista nume și semnătura a avalistului, doar ca beneficiarul este societatea M. P. si nu trăgătorul.
Tribunalul Maramureș, prin decizia civilă nr. 3/A/_, pronunțată în dosar nr._, a respins apelul declarat de apelantul D. F. I., împotriva sentinței civile nr. 3283 din_, pronunțată de Judecătoria Baia Mare.
Analizând apelul formulat, prin prisma prevederilor legale incidente și în raport de motivele invocate, T. ul a reținut următoarele:
În cadrul relațiilor comerciale desfășurate între SC J. C. S. pe de-o parte și intimatele SC M. P. S. și SC G. S. pe de altă parte s-au emis bilete la ordin seria BAC X3AAnr. 0141437 și BACX3AA nr. 0141442, ambele emise în alb.
Ambele bilete au fost semnate de către oponent la rubrica "Avalizat";.
Astfel cum arată chiar oponentul la momentul emiterii celor doua bilete la ordin în discuție intenția sa neechivocă a fost aceea de a garanta executarea obligațiilor de plată conținute în cele două titluri de valoare, întrucât încheierea contractelor de furnizare era condiționată printre altele, tocmai de existența acestei garanții.
În acest sens, oponentul însuși arată că a semnat la rubrica avalizat a biletelor la ordin, de bunăvoie, tocmai în ideea garantării obligațiilor.
Or, la acel moment s-au născut raporturile juridice de fond, ce decurg din existența avalului.
Faptele ulterioare invocate de către apelantul aparent nu pot fi interpretate ca fiind de natură a atrage ineficacitatea avalului.
Astfel, din interpretarea directă a prevederilor art. 34 alin. 3 și per a contrario a prevederilor art. 34 alin. 4, instanța a reținut că avalul s-a născut în mod valabil la momentul în care oponentul și-a pus semnătura în acea rubrică a biletelor la ordin.
Tot din interpretarea acestor dispoziții legale, instanța a reținut că faptul material al menționării denumirii creditoarei la rubrica avalizat nu poate conduce la aprecierea nulității avalului, normele legale incidente fiind imperative și suficient de definitorii încât să nu se poată considera că acest fapt ar genera o vătămare ce nu ar putea fi înlăturată decât prin anularea avalului sau a biletelor la ordin.
În fine prevederile art. 193 din Norma BNR 6/1994 nu lasă loc de interpretare, în sensul că avalul este valabil chiar dat pe un titlu în alb, obligația de completare intervenind doar în vederea valorificării drepturilor cuprinse în el.
Având în vedere aceste considerente și apreciind că prima instanță în mod corect a reținut valabilitatea avalului, reținând că în cauză nu se identifică motive de anulare sau de schimbare a hotărârii primei instanțe, T. ul a respins apelul conform dispozitivului.
Împotriva acestei decizii a declarat recurs reclamantul D. F. I., solicitând admiterea recursului, cu consecințele prevăzute de lege, pentru următoarele motive:
Instanța de fond a pronunțat hotărârea de respingere a opoziției la executare (singura hotărâre care s-a comunicat motivata pana la acest moment), arătând la fila 9 din hotărâre ca nu exista niciunul din cazurile de nulitate prevăzute de art. 2 si art. 19 din Legea 58/1934.
Aceeași instanța arata ca înțelege sa se raporteze ia prevederile art. 34 alin. 4 din Legea 58/1934, apreciind ca textul legal ("Avalul trebuie sa arate pentru cine este dat. In lipsa acestei arătări, se socotește dat pentru trăgător"), trebuie interpretat in sensul ca, deși avalistul a menționat ca beneficiar al avalizarii pe SC M. P. S., in condițiile in care eventual trebuia indicat SC J. C. S., trebuie analizata situația ca o eroare materiala ce nu atrage nulitatea avalului, in cauza nefiind niciun viciu de forma care sa atragă nulitatea garanției.
În cauza instanța fondului a interpretat excesiv textul de lege incident, adăugându-l înțelesuri neavute in vedere de către legiuitor. Cu alte cuvinte, articolul menționat analizează o situație diferita de cea dedusa judecații, si anume, se expune indirect situația unei avalizari doar prin semnătura avalului, iar aliniatul 4 al aceluiași text, expune situația absentei indicării de către avalist a celui pentru care este dat avalul.
Pe cale de consecința, este de observat ca niciuna din situațiile expuse anterior nu sunt deduse judecații in prezenta cauza, raportat la faptul ca avalistul a indicat expres ca avalul se da societății SC M. P. S. . Este eronat a se extinde starea de fapt, in sensul ca se poate considera ca nu exista indicata persoana care se avalizeaza si astfel, printr-un artificiu, sa se aprecieze ca suntem in situația prevăzuta la art. 34 alin. 4 din Legea 58/1934. Astfel se distorsioneaza starea de fapt, concret conturata in cauza, prin insasi materialitatea instrumentului de plata.
Drept urmare, situațiile premisa vizate de legiuitor in reglementarea de la art. 34 alin. 3 si 4 din Legea 58/1934, diferă de starea de fapt dedusa judecații, astfel ca respingerea opoziției la executare in raport de aceasta motivare apare ca nefondata.
De asemenea, se ignora lipsa calității de debitor a celui împotriva căruia s-a îndreptat executarea silita - avalistul - acesta nefiind obligat, alături de emitentul instrumentului de plata - SC J. C. S., ci, din contra, garantând tocmai executarea obligațiilor asumate de către cel care apare la rubrica destinata celui pentru care se garantează in executarea obligațiilor, in speța, SC M. P. S. .
Pe cale de consecința, singura parte semnatara a BO, in măsura sa fie urmărita, este emitentul titlului. Raportându-ne la caracterul formal al acestor titluri, prin completarea acestuia (de către posesorul SC M. P. S. ), BO devine perfect si produce efectele specifice titlului, conținutul de pus in executare fiind cel ce rezulta din înscris. Astfel, se poate constata imposibilitatea punerii in executare a acestui instrument împotriva recurentului, in caz contrar, ajungându-se la situația de a modifica părțile semnatare si calitățile pe care acestea si le asuma prin semnare, ceea ce este inadmisibil.
Pe de alta parte, exista obligația in sarcina avalistului de a indica persoana pentru care este dat avalul, in lipsa acestei mențiuni exprese, acesta urmând a fi considerat ca acordat pentru emitent, care este obligatul principal. Interpretând per a contrario art. 34 din Legea 58/1934, rezulta ca daca se indica persoana pentru care este dat, înseamnă ca garanția este constituita pentru obligațiile celui menționat in rubrica respectiva.
De asemenea, ca se impune invalidarea obligației cambiale pentru lipsa calității de debitor al posesorului titlului, acesta pierzând dreptul de regres împotriva reclamantului, datorita neîndeplinirii formalității întocmirii protestului de neplata, așa cum legea dispune a se proceda, in mod imperativ.
Astfel, art. 51 conduce la concluzia ca dresarea protestului este o condiție pentru exercitarea dreptului la regres, iar in cazul în care nu se respecta aceasta formalitate, posesorul cambiei este decăzut din dreptul de a urmări pe un act semnatar al biletului la ordin, în afara de emitent.
Ca atare, protestul este strâns legat de instituția regresului, iar numai refuzul acceptării si al plații, din partea obligatului principal, îndreptățesc creditorul sa se îndrepte împotriva debitorilor de regres, intre care este si avalistul. Sancțiunea care urmează sa intervină este aceea ca posesorul titlului nu-si mai poate valorifica drepturile împotriva debitorilor de regres, care sunt trăgătorul, girantul si avalistul.
In sprijinul aceleiași solicitări adresate instanței, se invoca si faptul ca nu exista vreo convenție de completare, anterioara remiterii instrumentului, in care sa fie detaliate drepturile si obligațiile asumate de părți in legătura cu modalitatea de completare ulterioara a biletului la ordin de către creditor, ceea ce afectează indubitabil valabilitatea titlului in ceea ce privește. Astfel, o convenție anterioara si separata de contractul comercial încheiat intre societățile in cauza, ar fi făcut dovada deplina a faptului ca nu am calitatea de debitor in prezentul raport juridic. Corelativ, in lipsa acestei convenții, ca dovada suprema in sprijinul
afirmațiilor mele, sta instrumentul de plata, care conține părțile si calitățile pe care acestea si le-au asumat.
Susținerile instanței de fond sunt fara suport probatoriu ori logic, in susținerea ideii ca ar fi o simpla eroare materiala. Spre exemplu, daca un asemenea instrument ar fi completat (printr-o eroare materiala) greșit, in ceea ce privește suma de plata ori o parte semnatara, instituția căreia acest instrument ii este prezentat, are obligația de a-l pune in executare așa cum este el completat, fara vreo posibilitate de a-l modifica sau anula.
Părțile nu au decât ca, mai departe sa-si emită reciproc instrumente de plata, pentru a-si legaliza situația financiara ori de alta natura. Tot astfel, este peste lege a se schimba, de către o instanța judecătoreasca, pur si simplu la modul discreționar, si prin deducții care nu fac parte din domeniul juridic, conținutul unui instrument care ii pune la dispoziție toate elementele.
Daca litera legii s-ar fi respectat, întocmindu-se convenția de completare a instrumentului de plata, s-ar fi putut desprinde cu ușurința toate drepturile si obligațiile pârtilor semnatare, fara a fi nevoita vreo instanța sa fie chemata sa le interpreteze. Iar cum aceasta convenție nu a fost întocmita, este inechitabil ca instrumentul sa fie interpretat in sensul încărcării datoriei emitentului, in sarcina celui care nu si-a asumat vreo obligație pentru acesta.
Se pune întrebarea: de ce sa fie interpretat in aceasta maniera, pe care temei legal, si sa nu fie efectiv lecturat acest instrument si aplicat ca atare? Neîntocmirea acestei convenții se presupune ca a fost tocmai garanțiile pe care beneficiarul SC M. P. S. si le-a luat din timp, pentru a se îndrepta împotriva altei părți decât cea cu care a avut relații contractuale, in situația in care aceasta din urma ar refuza plata. Si daca acest lucru s-a întâmplat (plata a fost refuzata), de ce nu s-a întocmit protestul de neplata, așa cum legea solicita?
Prin întâmpinarea formulată, intimata S.C. M. P. S. a solicitat respingerea recursului formulat de reclamant ca fiind neîntemeiat si pe cale de consecința, menținerea hotărârii instanței de fond ca fiind una temeinica si legala.
În motivarea întâmpinării s-a arăta că instanța de fond a reținut ca in cauza nu exista nici unul din cazurile de nulitate prevăzute de art. 2 si art. 19 din Legea nr. 58/1934.
In mod corect, instanța de fond, a analizat motivele de anulare numai raportai la aval, întrucât oponentul in calitatea sa de avalist, poate invoca doar motive de nulitate a avalului. nu poate invoca si motive de anulare sau de nulitate a biletului la ordin.
De altfel, oponentul recurent - reclamant, arata ca a semnat de buna - voie, la rubrica de aval a biletului la ordin, tocmai in ideea garantării obligațiilor, moment in care s-au născut raporturile juridice de fond, ce decurg din existența avalului.
Analizând recursul declarat, Curtea reține următoarele:
Oponentul a semnat la rubrica "Avalizat"; două bilete la ordin seria BAC X3AAnr. 0141437 și BACX3AA nr. 0141442, ambele emise în alb, emise în cadrul relațiilor comerciale dintre SC J. C. S., pe de-o parte, și SC M. P. S. și SC
G. S., pe de altă parte.
Însuși oponentul recurent a arătat că, la momentul emiterii biletelor la ordin, intenția sa neechivocă a fost aceea de a garanta executarea obligațiilor de plată conținute în cele două titluri de valoare, întrucât încheierea contractelor de
furnizare era condiționată de existența acestei garanții. Așa cum corect s-a reținut în ciclurile procesuale anterioare, la momentul semnării avalului s-au născut raporturile juridice generate de existența avalului.
Potrivit art. 34 alin. 3 din Legea nr. 58/1934, avalul este socotit că rezultă din simpla semnătură a avalistului pusă pe fața cambiei, afară numai dacă semnătura este a trasului sau a trăgătorului. Prin urmare, pentru existență sa valabilă, ajunge semnătura avalistului. De asemenea, în cauză nu există nici unul din cazurile de nulitate prevăzute de art. 2 și art. 19 din Legea 58/1934.
Având în vedere aceste aspecte, se poate reține că avalul există și nu este afectat de cauze de nulitate. În privința menționării denumirii creditoarei la rubrica avalizatului, Curtea reține că această mențiune nu atrage nulitatea avalului, având în vedere prevederile art. 34 alin. 4 din Legea nr. 58/1934, potrivit cărora avalul trebuie să arate pentru cine este dat, în lipsa acestei arătări se socotește dat pentru trăgător, cum trebuie socotit dat și în speță.
În mod greșit susține recurentul că biletul la ordin nu a fost protestat de neplată. Pe verso-ul său există protestul constând în refuzul băncii de plată pentru lipsa parțială a disponibilului, mențiunea stipulând și prezentarea în termen a biletului. Prin urmare, avalistul este și debitor, cu atât mai mult cu cât avalul conține o obligație de plată autonomă, fără beneficiul discuțiunii (art. 35 alin. 1 din Legea nr. 58/1934) pe care îl invocă greșit recurentul.
Față de cele de mai sus, în temeiul art. 312 alin. 1 C. pr. civ., Curtea urmează să respingă recursul.
PENTRU ACESTE MOTIVE ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge recursul declarat de D. F. | I. împotriva deciziei civile nr. 3 din | |
_ | , pronunțată în dosarul nr. _ | al T. ului Maramureș, pe care o |
menține în întregime.
Decizia este irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică din_ .
PREȘEDINTE | J. ECĂTOR | ||
S. L. R. | V. | G. | M. D. |
G.
M. V. -G.
Red.SLR/dact.MS 2 ex./_
J. .apel: V.F. /N.Borcutean
J. .fond: A.R.A.
| ← Decizia civilă nr. 11958/2013. Opozitie la executare silită | Decizia civilă nr. 6/2013. Opozitie la executare silită → |
|---|
