Decizia civilă nr. 1102/2013. Acțiune în pretenții comerciale
| Comentarii |
|
R O M Â N I A
TRIBUNALUL SĂLAJ SECȚIA CIVILĂ
Dosar nr._
Date cu caracter personal Nr. operator: 2516
DECIZIA CIVILĂ NR.1102
Ședința publică din 29 octombrie 2013
Completul compus din:
Președinte: C. N. C., judecător
L. M., judecător
H. I. D., judecător
V. V., grefier
S-a luat în examinare recursul declarat de pârâta S. E. COMIMPEX S. PRIN ADMINISTRATOR G. I., cu sediul în comuna C., nr.131, jud.Sălaj, împotriva sentinței civile nr.1386 din_ pronunțată de Judecătoria Zalău în dosar nr._, având ca obiect pretenții.
La apelul nominal făcut în ședința publică nu se prezintă nimeni.
Procedura de citare este legal îndeplinită, potrivit dispozițiilor art.87 și următoarele Cod procedură civilă.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, care învederează că recurenta-pârâtă a depus la dosar dovada achitării taxei judiciare de timbru în sumă de 13 lei și timbru judiciar în valoare de 1,5 lei.(f.24).
Instanța raportat la obiectul cererii și al actelor existente la dosar reține cauza în pronunțare.
T R I B U N A L U L
Prin sentința civilă nr.1386 din 14 mai 2013 a Judecătoriei Z. s-a admis cererea de chemare în judecată formulată de către reclamanta S. R. De R. reprezentată legal prin C. P. - Director Departamentul împotriva pârâtei S.
E. COMIMPEX. S.
A fost obligată pârâta S. E. COMIMPEX. S. să achite în favoarea reclamatei S. R. de R. suma de 253,35 lei din care: 220 lei reprezentând taxă pentru serviciul public de radiodifuziune aferentă perioadei martie 2010 - decembrie 2011 și 33,35 lei reprezentând penalități de întârziere calculate până la data de 11 ianuarie 2013.
Împotriva acestei sentințe a formulat recurs pârâta S. E. Comimpex. S.R.L
C., solicitând instanței admiterea acestuia și casarea hotărârii atacate, motivat de faptul că persoanele juridice au obligația de a achita taxele radio-tv numai în calitate de beneficiare ale serviciilor prestate.
Reclamanta S. R. De R. a formulat întâmpinare prin care solicită instanței respingerea recursului SC E. Comimpex SRL și menținerea sentinței instanței de fond - sentința civilă nr.1386/_ pronunțată de Judecătoria Zalău ca legală și temeinică.
În motivarea întâmpinării se arată că fundamentul plății taxei radio de către persoanele fizice și juridice este reprezentat în concluzie, în mod esențial, de obligația constituțională a cetățenilor de a contribui la cheltuielile publice ale statului.
Recursul pârâtei S. E. Comimpex SRL C. nu este fondat pentru motivele care succed :
Potrivit art. 3 din Legea nr. 41/1994, reclamanta S. R. de R. este obligata sa asigure, prin întreaga sa activitate, pluralismul, libera exprimare a ideilor si opiniilor, libera comunicare a informațiilor, precum si informarea corecta a opiniei publice.
Veniturile proprii ale reclamantei provin, conform art.40 al.1 si 3 din același act normativ, printre altele, si din taxe pentru serviciul public de radiodifuziune si penalități de întârziere pentru neachitarea la termen a taxelor datorate.
Potrivit art. 5 alin. 1 din HG 977/2003, taxa lunară pentru serviciul public de radiodifuziune se va încasa de la plătitorii acesteia de către S. Comercială de Distribuție și Furnizare a Energiei Electrice S.A., prin filialele sale, în baza unui contract de mandat, odată cu plata energiei electrice consumate.
Art. 6 din HG nr. 977/2003 stabilește că pentru neplata la termen a taxei lunare pentru serviciul public de radiodifuziune plătitorii plătesc penalități pentru fiecare zi de întârziere, penalitățile determinându-se în conformitate cu metodologia de calcul a Societății Comerciale de Distribuție si Furnizare a Energiei Electrice "Electrica" - S.A. pentru întârzierea la plata a facturii de energie electrica.
Deși pârâta a arătat faptul că prevederile art.3 alin.2 și 3 atât din HG nr. 977/2003 cât și din H.G nr.978/2003 au fost anulate prin Decizia Înaltei Curți de Casație și Justiție nr.2/_, instanța reține că dispozițiile art.40 din Legea nr.41/1994 nu au fost abrogate, iar legea are forță juridică superioară hotărârii de guvern.
Potrivit art 40 alin. (3)din Legea nr. 41/1994 privind organizarea si functionarea Societatii Române de R. si Societatii Române de Televiziune:
"Persoanele juridice cu sediul în România, inclusiv filialele, sucursalele, agentiile si reprezentantele acestora, precum si reprezentantele din România ale persoanelor juridice straine, au obligatia sa plateasca o taxa pentru serviciul public de radiodifuziune si o taxa pentru serviciul public de televiziune, în calitate de beneficiari ai acestor servicii. Alin 4 din același act normativ prevede că
"Cuantumul taxelor prevazute la alin. (1) lit. b), pe categorii de platitori, modalitatea de încasare si scutire de la plata acestora, penalitatile de întârziere, precum si sanctiunile care se aplica în cazul completarii în mod eronat a declaratiei de exceptare de la plata taxelor de catre detinatorii de receptoare de radio, respectiv de televiziune, care, potrivit legii, sunt platitori ai taxei pentru serviciul public de radiodifuziune si ai taxei pentru serviciul public de televiziune, se stabilesc prin hotarâre.";
În temeiul actelor normative mai sus menționate, mandatarul SC Electrica Furnizare Transilvania Nord SA a emis in sarcina pârâtei facturile fiscale aferente perioadei martie 2010-decembrie 2011, Parata nu a achitat contravaloarea acestor facturi, aspect pe care de altfel nu l-a contestat. Datoria acumulată de pârâtă,
reprezentând taxa radio, pentru perioada martie 2010-decembrie 2011, este de 253,35 lei.
Din interpretarea textelor legale incidente in cauza se desprinde concluzia ca societățile comerciale cu sediul in România, inclusiv dezmembrămintele acestora fără personalitate juridică, si reprezentantele din România ale persoanelor juridice străine sunt considerate beneficiare ale serviciului public prestat de reclamanta si sunt ținute de obligația de plata a taxei lunara stabilita prin HG nr. 977/2003 si, in caz de neplata la scadenta, de obligația de plata a penalităților de întârziere.
Pârâta nu a făcut dovada că este scutită de la plata taxei respective și nici că s-ar încadra în vreuna din situațiile prevăzute de HG nr. 977/2003 care vizează scutirea de la plata respectivei taxe.
Împotriva hotărârii a declarat recurs pârâta SC E. Comimpex SRL C., solicitând modificarea acesteia în sensul respingerii ca nefondată a acțiunii reclamantei S. R. de R. arătând în motivare următoarele:
Instanța de fond a interpretat greșit actul juridic dedus judecății schimbând înțelesul lămurit și vădit neîndoielnic al acestuia în sensul că deși SC E. Comimpex SRL a notificat, în scris și telefonic, în repetate rânduri pe reclamantă că nu beneficiază de serviciul public de radiodifuziune, aceasta a continuat să emită prin S. Electrica Furnizare SA facturi fiscale conținând obligații fiscale reprezentând taxa radio.
Calitatea de beneficiar nu se prezumă, ci trebuie dovedită în concret, ceea ce nu s-a realizat.
Recursul nu este fondat.
Disp. art. 40 alin. 3 din L. nr. 41/1994, republicată, cu modificările și completările ulterioare prevăd: Persoanele juridice cu sediul în România, inclusiv filialele, sucursalele și reprezentanțele acestora, precum și reprezentanțele din România ale persoanelor juridice străine, au obligația să plătească o taxă pentru serviciul public de radiodifuziune și o taxă pentru serviciul public de televiziune, în calitate de beneficiari ai acestor servicii.
Dispozițiile art. 3 alin. 1 din Hotărârea Guvernului nr. 977/2003 și ale art. 3 alin. 1 din H.G. nr. 978/2003, au fost considerate nelegale prin Decizia nr. 2102/09.04.09 tocmai pentru că nu condiționează obligația de plată a taxelor menționate de calitatea de beneficiari ai acestor servicii.
Disp. art. 40 alin. 3 din L. nr. 41/1994 prevăd că… modalitatea de încasare și scutire de la plata acestora… se vor stabili prin hotărâri.
Din interpretarea gramaticală a textelor de lege menționate și succesiunea normelor juridice, se concluzionează că pentru scutirea de la plata acestor taxe entitatea economică trebuie să formuleze o declarație de exceptare. Dacă nu s-a efectuat această declarație, persoanele juridice sunt obligate la plata taxelor, prezumându-se că sunt beneficiare ale serviciului public de radiodifuziune și televiziune.
Hotărârea primei instanțe cuprinde în mod explicit acest raționament și nu cuprinde dispoziții contradictorii, chiar dacă se referă la o altă decizie decât cea indicată prin întâmpinare.
Față de cele ce preced, tribunalul urmează să respingă ca nefondat recursul declarat de pârâta SC E. Comimpex SRL C., împotriva sentinței civile nr. 1386 din 14 mai 2013 a Judecătoriei Z. .
Pentru aceste motive,
În numele L E G I I, D E C I D E :
Respinge ca nefondat recursul declarat de reclamanta SC E. Comimpex SRL C. împotriva sentinței civile nr.1386 din 14 mai 2013 a Judecătoriei Z. .
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică din 29 octombrie 2013.
Președinte, | Judecător, | Judecător, | Grefier, | |||
C. N. C. | L. | M. | H. | I. | V. V. |
Red.CNC/ _
Dact.VV/_ /2ex. Jud.fond: P. D.
| ← Decizia civilă nr. 55/2013. Acțiune în pretenții comerciale | Sentința civilă nr. 3548/2013. Acțiune în pretenții comerciale → |
|---|
