Decizia civilă nr. 119/2013. Contestație la executare silită
| Comentarii |
|
R O M Â N I A
TRIBUNALUL MARAMUREȘ
cod operator 4204
SECȚIA A II-A CIVILĂ, DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
Dosar nr. _
DECIZIA CIVILĂ Nr. 119/R
Ședința publică din 08 Februarie 2013 Instanța constituită din: PREȘEDINTE V. I.
J. ecător S. O.
J. ecător A. C. O.
G. ier A. H.
Pe rol fiind soluționarea recursului formulat de recurentul G. G. R.
, cu domiciliul procesual ales în B. M., Bd. București, nr. 25, jud. M., la Cab. Av. A. P., împotriva sentinței civile nr. 4367 din_ a Judecătoriei B.
M., în contradictoriu cu intimatele U. A. T. A M. B. M. PRIN D. DE V., intimat S. BENR. S., având ca obiect contestație la executare.
Dezbaterea pe fond a cauzei a avut loc la data de_, pronunțarea în cauză s-a amânat pentru data de_, iar în urma deliberării s-a pronunțat decizia de mai jos.
T.
Deliberând asupra recursului de față, constată următoarele:
Prin sentința civilă nr.4367/_, Judecătoria Baia Mare a respins excepția prescripției dreptului de a cere executarea silită a titlurilor executorii reprezentate de procesele-verbale de constatare și săvârșire a contravențiilor: seria AU nr.2050839/_, seria AU nr.2771898/_, seria AX nr.3016690/_, seria AU nr.2599190/_, seria AU nr.2774123/_ ,
seria AU nr.2234169/_, seria AU nr.2775641/_, seria AU nr.3302978/_, seria A/200 NR.0065596/_, invocată de contestatorul
G. G. R. .
A respins contestația la executare formulată de contestatorul G. G. R.
, cu domiciliul procesual ales la Cabinet Avocat A. P. din B. M., str.George Coșbuc, nr.32/19, jud. M., în contradictoriu cu intimata U.
T. a M. B. M. prin D. de V., cu sediul în B. M., str. Crișan, nr.2, jud. M. și cu terțul poprit SC BENR. SRL, cu sediul în
M., str.lslazului, nr.11, jud. M. .
În considerentele hotărârii s-a reținut că prin contestație s-a invocat excepția prescripției titlurilor executorii și s-a solicitat anularea tuturor actelor de executare făcute în dosar de executare nr.164 din_ cu obligarea pârâtei la plata cheltuielilor de judecată.
Contestatorul a susținut că la baza executării silite stau 9 procese verbale de contravenție de constatare și sancționare a contravenției a căror executare este prescrisă având în vedere că au fost întocmite în anul 2005.
Prin întâmpinare intimatul Municipiul B. M. a susținut că nu este prescrisă executarea motivat de faptul că unele procese verbale sunt întocmite în anul 2005 în altele în anul 2006 pe de o parte iar pe de altă parte, termenul de prescripție de 5 ani a fost întrerupt prin actul de executare- somația de executare nr.5600 din_, comunicată prin anunțul colectiv nr.31886/_ și alte adrese de înființare a popririi, respectiv cele cu nr.1137 din_, 1135, 1136 din_ și nr.1124 din_ .
Pe fond, intimatul a susținut că este neîntemeiată contestația raportat la faptul că formele de executare au fost corect întocmite.
Contestatorul a invocat prevederile Deciziei nr.536 din_ prin care s-a admis excepția de neconstituționalitate cu privire la dispozițiile art.44 alin.3 din OUG nr.92/2003 privind Codul de procedură fiscală, iar intimatul a învederat instanței că această hotărâre are putere numai pentru viitor, în consecință actele efectuate înainte de intrarea acestei decizii rămân valabile, neputându-se invoca faptul nerespectării ordinii privind comunicarea actelor de executare.
Analizând actele și lucrările dosarului instanța de fond a reținut că termenul de prescripție de 5 ani pentru a cere executarea silită începe de la 1 ianuarie a anului următor celui în care a luat naștere acest drept iar în cauză s- au emis alte somații în anul 2009 și 2011, acte ce au întrerupt cursul prescripției conform art.133 lit.c din OG nr.92/2003.
Reținând că executarea silită a început în temeiul titlurilor executorii reprezentate de procesele verbale de constatare și sancționare a contravențiilor, neatacate, iar prin somația nr.5600 din_ emisă în dosar execuțional nr.164/_, D. Finanțelor Publice din cadrul Primăriei municipiului Bistrița, contestatorul a fost somat să plătească suma de 1970 lei din care 470 lei amenzi de circulație și 1500 lei amenzi preluate de la DGFP.
Potrivit art.145 din OG nr.92/2003, executarea silită începe prin comunicarea somației și dacă în termen de 15 zile de la comunicarea acesteia nu se stinge debitul, se continuă măsurile de executare silită.
Având în vedere că deciziile Curții Constituționale au putere numai pentru viitor, instanța a înlăturat apărarea contestatorului constatând că nu era necesară comunicarea somației mai întâi prin poștă și abia apoi prin publicitate, modalitățile de comunicare fiind alternative.
De asemenea, judecătoria a reținut că din adresa de înființare a popririi reiese suma de bani ce trebuie executată, somația cuprinzând și celelalte mențiuni prevăzute de art.452 Cod procedură civilă.
Împotriva sentinței a declarat recurs contestatorul G. G. R. solicitând modificarea în tot a acesteia în sensul admiterii contestației așa cum a fost formulată.
Recurentul a criticat hotărârea atacată arătând că executarea proceselor verbale de contravenție întocmite în anul 2005 este prescrisă și nu se poate reține că somația din_ ar fi act întreruptiv de prescripție atâta vreme cât nu i-a fost comunicată contestatorului, somația fiind afișată pe site-ul Primăriei Bistrița-Năsăud ori recurentul locuiește în B. M. din anul 2006.
Contestatorul a susținut că neconstituționalitatea unui text de lege există fără să fie nevoie să fie constatată iar în prezenta cauză, creditorul urmăritor avea obligația de a efectua demersurile în vederea identificării domiciliului debitorului și a comunicării corecte a actelor și titlului executoriu pentru a respecta legalitatea și dreptul la apărare al acestuia.
Recurentul a mai arătat că adresa de înființare a popririi nu conține toate elementele obligatorii, respectiv procentul din salariul care trebuie reținut de către angajator pentru a fi virat în contul creditorului, mai mult, intimata dispune plata către debitorul-recurent a sumelor necesare drepturilor salariale.
În drept s-au invocat dispozițiile art.304 ind.1 Cod procedură civilă.
Prin întâmpinare, intimata a solicitat respingerea recursului ca nefondat și menținerea hotărârii pronunțate de judecătorie ca temeinică și legală.
Examinând sentința prin prisma motivelor de recurs invocate de contestator și sub toate aspectele în baza art.304 ind.1 Cod procedură civilă, tribunalul reține următoarele:
Potrivit art.399 Cod procedură civilă, contestația la executare poate fi formulată împotriva executării silite precum și împotriva oricărui act de executare.
În speță, executarea silită a început în temeiul a opt procese verbale de constatare și sancționare a contravenientului-contestator întocmite în anul 2005, care, neatacate constituie titluri executorii și se execută fără vreo altă formalitate, aspect prevăzut de art.37 din OG nr.2/2001.
Este incontestabil faptul că dreptul de a cere executarea silită se prescrie în termen de 5 ani de la 1 ianuarie a anului următor celui în care se naște dreptul iar conform art.133 lit.c din OG nr.92/2003, termenul de prescripție se întrerupe pe data îndeplinirii, în cursul executării silite, a unui act de executare silită iar în prezenta cauză s-a mai emis somația nr.5600/_ comunicată prin anunțul colectiv nr.31886 din_, astfel că nu poate fi primită excepția prescripției invocată de debitorul urmărit.
Cât privește decizia nr.536 din_ prin care s-a constatat neconstituționalitatea art.44 alin.3 din OG nr.92/2003 în conformitate cu art.147 alin.4 din Constituția României, aceasta are putere numai pentru viitor, respectiv de la data publicării în Monitorul Oficial al României.
Așa fiind, este lipsită de relevanță invocarea acestei decizii în prezenta cauză, ținând seama că dosarul de executare silită nr.164 este din_, respectiv anterior pronunțării hotărârii menționate anterior.
Adresa de înființare a popririi privește suma de 1.970,00 lei reprezentând amenzi contravenționale și conține toate elementele prevăzute de art.452 Cod procedură civilă, aspecte reținute corect de prima instanță.
În contextul celor de mai sus, tribunalul constată că prima instanță a analizat judicios toate probele depuse la dosar, pronunțându-se asupra tuturor excepțiilor și apărărilor contestatorului pe care le-a înlăturat justificat, situație în care nu pot fi reținute motive de casare sau de modificare a hotărârii atacate, urmând ca recursul să fie respins ca nefondat în baza art.312 alin.1 Cod procedură civilă, cu consecința păstrării acesteia, conform dispozitivului.
PENTRU ACESTE MOTIVE, ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge ca nefondat recursul declarat de contestatorul G. G. R., cu domiciliul procesual ales în B. M., Bd. București, nr. 25, jud. M., împotriva sentinței civile nr. 4367 din_ a Judecătoriei B. M., jud. M., pe care o menține.
IREVOCABILĂ.
Pronunțată în ședință publică, azi,_ .
Președinte,
J. ecător,
J. ecător,
V. I.
S. O.
C.
O.
G. ier,
H.
Red. I.V. / _
Tehnored.C.C.-_ / ex.2
J. ECĂTOR LA FOND M. E. M.
| ← Decizia civilă nr. 443/2013. Contestație la executare silită | Decizia civilă nr. 76/2013. Contestație la executare silită → |
|---|
