Decizia civilă nr. 399/2013. Contestație la executare silită
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
T. UL SPECIALIZAT C. DOSAR nr. _
Cod operator date cu caracter personal 11553
DECIZIA CIVILĂ nr. 399/2013
Ședința publică din data de 17 iunie 2013 Instanța este constituită din: PREȘEDINTE: N. K.
JUDECĂTOR: F. M. JUDECĂTOR: D. D. GREFIER: C. P.
Pe rol fiind recursul declarat de recurenta SC G. M. T. S., în contradictoriu cu intimata SC B. C. R. SA, împotriva sentinței civile nr. 4389/1 noiembrie 2012, pronunțată în dosarul nr._ de către Judecătoria Turda, cauza având ca obiect în primă instanță contestație la executare.
La apelul nominal se prezintă reprezentanta intimatei, d-na Eveline Terge, consilier juridic, cu delegația depusă la dosar la acest termen de judecată, lipsind reprezentantul recurentei.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei, după care, având cuvântul, reprezentanta intimatei arată că nu are excepții de invocat și nici alte cereri de formulat.
Nefiind invocate excepții sau formulate cereri, instanța contată recursul în stare de judecată și acordă reprezentantei intimatei cuvântul asupra recursului.
Reprezentanta intimatei solicit respingerea recursului și menținerea hotărârii recurate ca fiind temeinică și legală. Arată că prin recursul formulat recurenta solicită să se constate inexistența caracterului de titlu executoriu a contractului de credit și să se dispună încetarea executării silite. Consideră că nu există niciun argument juridic pentru care instanța de judecată ar putea să treacă peste prevederile art. 120 din OUG nr. 99/2006, coroborate cu dispozițiile art. 3741C.proc.civ. prin care contractului de credit îi este conferit prin lege caracterul de titlu executoriu. Totodată, solicită să se observe faptul că nu a fost invocat niciun argument și nu există nicio condiție care ar fi îndeplinită pentru
încetarea executării silite prin raportare la dispozițiile art. 3715C.proc.civ. Pentru toate considerentele arătate, reprezentanta intimatei apreciază că instanța de fond a soluționat în mod corect cauza. Arată că a depus în dosarul de recurs, raportat la întregul șir de litigii derulate între părți, cererea de
încetare a executării silite în acest dosar, din partea creditoarei, tocmai pentru a evita începerea sau continuarea acestui șir de contestații.
Instanța rămâne în pronunțare asupra recursului.
T. UL: Deliberând asupra recursului de față:
Prin sentința civilă nr. 4389/1 noiembrie 2012, pronunțată în dosarul nr.
_, Judecătoria Turda a respins excepția puterii de lucru judecat invocată de către intimată cu privire la petitul de încetare a executării silite, a admis în parte contestația la executare formulată de către contestatoarea SC G. M. T.
S. în contradictoriu cu intimata SC B. C. R. SA și în consecință, a anulat somația nr. 62/13 iulie 2012, procesul-verbal de situație nr. 62/13 iulie 2012, precum și toate actele de executare silită din cadrul dosarului de executare CEB nr. 62/_ ) al BEJ Lar Viorel efectuate în temeiul titlurilor
executorii constând în: contractul de credit nr. 673/11 august 2006, modificat prin actele adiționale ulterioare și contractul de ipotecă nr. 673/11 august 2006, autentificat sub nr. 394/11 august 2006 de BNP Dan Andrei P. escu. A respins restul pretențiilor contestatoarei.
Pentru a pronunța această soluție, a reținut următoarele:
Referitor la petitul de constatare a lipsei calității de titlu executoriu a contractului de credit nr. 673/11 august 2006, așa cum a fost modificat prin actele adiționale ulterioare, încheiat cu intimata SC BCR SA, a reținut că contractul de credit nr. 673/11 august 2006, așa cum a fost modificat prin actele adiționale 673/A/31 martie 2008 și nr. 673/B/17 noiembrie 2009 (f. 12-
31) intră sub incidența reglementărilor art. 120 din OUG nr. 99/2006 potrivit cărora "contractele de credit, inclusiv contractele de garanție reală sau personală, încheiate de o instituție de credit constituie titluri executorii";. Altfel spus, aceste acte se înscriu, prin prisma dispozițiilor legale anterior citate, în categoria "înscrisurilor cărora legea le recunoaște caracterul de titlu executoriu"; la care se referă art. 372 și art. 3741C.proc.civ. Față de cele de mai sus, prima instanță a apreciat că nu poate constata faptul că respectivelor acte juridice le lipsește calitatea de titlu executoriu, în primul rând pentru că această calitate le este oferită in abstracto, ope legis, iar în al doilea rând pentru că doar o analiză in concreto prin prisma celui de al doilea petit al contestației la executare permite a se stabili în ce măsură suma a cărei executare silită s-a pornit este efectiv scadentă - ceea ce este însă un aspect diferit de caracterul de titlu executoriu al unui contract bancar.
Pe cale de consecință, prima instanță a respins primul petit al contestației la executare.
Referitor la petitul de anulare a somației nr. 62/13 iulie 2012, a procesului-verbal de situație nr. 62/13 iulie 2012, precum și a tuturor formelor de executare silită începute în cadrul dosarului de executare CEB nr. 62/_
) al BEJ Lar Viorel, în temeiul titlurilor executorii constând în contractul de credit nr. 673/11 august 2006, modificat prin actele adiționale ulterioare și contractul de ipotecă nr. 673/11 august 2006, autentificat sub nr. 394/11 august 2006 de BNP Dan Andrei P. escu, a reținut că prin contractul de credit nr. 673/11 august 2006 contestatoarea a contractat cu B. C. R. SA - Sucursala C., un credit în cuantum de 442.000 euro. Prin actul adițional nr. 673/A/31 martie 2008 contestatoarea a convenit cu creditoarea reactivarea și rescadențarea creditului rămas nerambursat de 421.042,29 lei, stabilindu-se un număr de 99 de rate, conform graficului de rambursare din cuprinsul actului adițional. Prin actul adițional nr. 673/B/17 noiembrie 2009 s-a convenit cu creditorul o nouă rescadențare a creditului, eșalonându-se plata în 122 rate lunare, cu scadența finală în data de 15 iulie 2015, acordându-se actualei contestatoare un termen de grație de 5 luni și urmând ca prima rată să fie achitată la data de 15 iunie 2010, conform graficului de rambursare inclus în actul adițional 673/B/17 noiembrie 2009.
Cu toate acestea, intimata a înțeles să demareze executarea silită pentru întreg creditul, prin somația nr. 62/13 iulie 2012, punând în vedere contestatoarei să achite suma de 7. ,20 eur, la care se adauga suma de 1206,31 lei, precum și suma de 38178 lei, reprezentând cheltuieli de executare, conform procesului verbal nr. 62/12 iulie 2012.
A mai reținut că dosarul execuțional nr. 62/2012, în care a fost emisă somația nr. 62/13 iulie 2012, este dosarul în care se continuă executarea silită începută în dosarul execuțional nr. 115/2010, iar raportat la actele de executare efectuate în dosarul execuțional nr. 115/2010 și la efectele juridice produse de actul adițional nr. 673/B/17 noiembrie 2009 s-a pronunțat decizia civilă nr.
619/2011 a T. ului Specializat C., irevocabilă, prin care s-a statuat cu putere de lucru judecat faptul că pe perioada de grație de 5 luni acordată prin actul adițional nr. 673/B/17 noiembrie 2009 actuala contestatoare nu datorează nici capitalul și nici dobânda, precum și faptul că trebuie avută în vedere la determinarea sumelor datorate faptul că a operat o rescadențare a creditului pe o perioadă de 5 luni. Urmare a nerespectării de către intimata SC BCR SA a celor convenite astfel prin actul adițional nr. 673/B/17 noiembrie 2009 cu contestatoarea, prin decizia civilă nr. 619/2011 a T. ului Specializat
C. s-a dispus anularea actelor de executare silită efectuate în dosarul execuțional nr. 115/2010.
A mai reținut că, cu ignorarea celor statuate în putere de lucru judecat în decizia civilă nr. 619/2011 a T. ului Specializat C., s-a continuat executarea silită în dosarul execuțional nr. 62/2012 (inițial dosarul execuțional nr.115/2010), fără a se ține cont de graficul de rambursare a creditului de la art. VIII din actul adițional nr. 673/B/17 noiembrie 2009, respectiv fără a se ține cont că la data emiterii somației nr. 62/13 iulie 2012 erau scadente doar primele 25 de rate (ultima scadentă la 15 iunie 2012). Or, în aceste condiții, executarea silită a contestatoarei trebuia realizată pentru o cu totul altă sumă decât cea menționată în somația nr. 62/13 iulie 2012, fiind influențat nu doar cuantumul debitului principal, ci și cuantumul dobânzilor și, în ultimă instanță, și cheltuielile de executare.
În aceste condiții, văzând dispozițiile art. 372, 3741prin prisma art. VIII din actul adițional nr. 673/B/17 noiembrie 2009, făcând aplicarea art. 399 și a următoarelor articole din C.proc.civ., prima instanță a admis petitul 2 al contestației la executare, căzând în sarcina executorului judecătoresc să refacă actele de executare strict cu privire la sumele devenite scadente în baza contractului de credit nr. 673/11 august 2006, așa cum a fost modificat prin actul adițional nr. 673/B/17 noiembrie 2009.
Referitor la petitul de încetare a executării silite însăși în ceea ce privește dosarul de executare CEB nr. 62/_ ) al BEJ Lar Viorel, a reținut că în legătură cu acest petit intimata a invocat excepția puterii de lucru judecat, motivată prin aceea că în dosarul nr._, atât prima instanță, cât și
instanța de recurs au respins irevocabil cererea de încetare a executării silite începute în cadrul dosarului execuțional nr. 115/2010, același dosar execuțional în care se solicită din nou instanței să dispună încetarea executării silite și prin prezenta acțiune, pentru exact aceleași raționamente. Intimata a apreciat că devin astfel incidente dispozițiile art. 1201 C.civ.: "Este lucru judecat atunci când a doua cerere în judecată are același obiect, este întemeiată pe aceeași cauză și este între aceleași părți, făcută de ele și în contra lor în aceeași calitate.";
Prima instanță, în temeiul art. 1201 C.civ. și art. 166 C.proc.civ., a respins această excepție, apreciind că nu este îndeplinită condiția identității de obiect deoarece în prezentul dosar sunt supuse controlului instanței alte acte de executare concrete decât cele analizate în dosarul nr._, iar instanța este chemată să verifice incidența art. 3715C.proc.civ. în mod concret, prin prisma acestor noi acte de executare.
Pe fondul petitului privitor la încetarea executării silite, prima instanță a reținut că încetarea executării silite nu poate fi dispusă decât în cazurile expres și limitativ prevăzute de art. 3715 C.proc.civ., conform căruia "executarea silită
încetează dacă: a) s-a realizat integral obligația prevăzută în titlul executoriu, s- au achitat cheltuielile de executare, precum și alte sume datorate potrivit legii; în acest caz, executorul va preda debitorului titlul executoriu, menționând pe acesta stingerea totală a obligațiilor; b) nu mai poate fi efectuată ori continuată
din cauza lipsei de bunuri urmăribile ori a imposibilității de valorificare a unor astfel de bunuri; în aceste cazuri, executorul va remite personal creditorului sau reprezentantului acestuia titlul executoriu, menționând pe acesta cauza restituirii și partea de obligație ce a fost executată; c) creditorul a renunțat la executare; d) a fost desființat titlul executoriu.";
Or, raportat la probatoriul administrat în cauză, față de actele de executare efectuate în dosarul execuțional nr. 62/2012, prima instanță a apreciat că niciuna dintre ipotezele legale mai sus amintite nu este incidentă.
Față de toate cele de mai sus, prima instanță a admis doar în parte contestația la executare, potrivit dispozitivului, mai sus redat.
În temeiul art. 274 C.proc.civ., reținând că intimata a căzut în pretenții și se află în culpă procesuală, instanța a obligat-o la plata către contestatoare a sumei de 194 lei, reprezentând taxă judiciară de timbru și 0,6 lei timbru judiciar, în total 194,6 lei cu titlu de cheltuieli de judecată.
Împotriva acestei hotărâri a declarat recurs contestatoarea SC G. M.
T. S., solicitând modificarea hotărârii instanței de fond în sensul de a se admite în întregime contestația la executare formulată, și, în consecință, să se constate lipsa calității de titlu executoriu a contractului de credit nr. 673/11 august 2006, așa cum a fost modificat prin actele adiționale ulterioare, încheiat cu intimata SC BCR SA, în ceea ce privește actele de executare silită îndeplinite în cadrul dosarului de executare CEB nr. 62/_ ) al BEJ Lar Viorel, să se dispună anularea tuturor formelor de executare silită începute în cadrul dosarului de executare, precum și încetarea executării silite înseși.
Cu titlul de prim motiv de recurs, a arătat că hotărârea pronunțată este lipsită de temei legal ori a fost dată cu încălcarea sau aplicarea greșită a legii, fiind incident art. 304, pct. 9 C.proc.civ.
A considerat hotărârea instanței de fond eronată, pentru următoarele considerente:
În ceea ce privește petitul de constatare a lipsei calității de titlu executoriu a contractului de credit încheiat cu intimata nr. 673/11 august 2006, așa cum a fost modificat prin actele adiționale ulterioare, în ceea ce privește actele de executare silită îndeplinite în cadrul dosarului de executare CEB nr. 62/_
), a arătat că contractul de credit bancar este, în sine, în temeiul legii, titlu executoriu pentru creanțele certe, lichide și exigibile, fără a mai fi nevoie să fie îndeplinită nicio altă formalitate.
A arătat că în speța de față creanța băncii intimate față de recurentă nu este exigibilă, acest lucru fiind constatat și statuat în 2 hotărâri judecătorești distincte. În condițiile în care, prin cele 2 hotărâri judecătorești definitive pe care le-a invocat, s-a statuat, cu putere de lucru judecat, că debitoarea recurentă nu datora dobânda pe perioada de grație de 5 luni acordată prin actul adițional nr. 673/B/17 noiembrie 2009, banca intimată trebuia să procedeze la repunerea părților în situația anterioară declarării scadenței anticipate a creditului, deoarece există 2 hotărâri judecătorești care statuează faptul că banca a procedat în mod greșit.
A arătat că, în condițiile în care recurenta nu a avut nicio culpă în declararea scadenței anticipate a contractului de credit, repunerea părților în situația anterioară presupune următoarele operațiuni: recalcularea soldului creditului la momentul semnării actului adițional nr. 673/B/17 noiembrie 2009 (și, implicit, recalcularea ratelor lunare), cu aplicarea unei dobânzi la credit în conformitate cu dobânzile practicate pe piața bancară la creditele în euro; înlăturarea din calculul sumelor datorate a dobânzilor penalizatoare si a oricăror altor sume (inclusiv cheltuieli de executare silită), calculate ca urmare a declarării scadenței anticipate a creditului și a declanșării executării silite;
repunerea exact în situația în care debitoarea recurentă ar fi fost în data de _
, când ar fi trebuit să fie achitată prima rată a creditului, după expirarea perioadei de grație de 5 luni acordate prin actul adițional nr. 673/B/17 noiembrie 2009; ștergerea din Centrala Riscului de Credit (C.R.C.) a raportării referitoare la creditul neachitat la scadență, în ceea ce privește debitorul principal SC G. M. T. S. și fidejusorii ALEXA SORIN ROMEO și ALEXA S.
A. .
Din acest punct de vedere, a apreciat că susținerea instanței de fond în sensul că la data emiterii somației nr. 62/13 iulie 2012 erau scadente doar 25 de rate de credit (ultima scadentă în 15 iunie 2012), este greșită. La data de 13 iulie 2012 nu puteau fi scadente 25 de rate, întrucat contractul a fost declarat scadent în mod greșit de către bancă, iar recurenta nu a avut posibilitatea reală de plată a ratelor mai sus menționate, întrucât nu mai existau rate, acestea fiind înglobate în creditul declarat scadent în mod eronat. S-a întrebat cum ar putea datora rate, când nu i s-a dat posibilitatea să le plătească, prin repunerea în situația anterioară ?
A arătat că recurenta nu a susținut că contractul de credit nu reprezintă titlu executoriu, întrucât chiar prevederile legale îi conferă acest caracter, ci a susținut că acest contract de credit nu reprezintă titlu executoriu strict în condițiile date în speță, raportat la actele de executare silită îndeplinite în cadrul dosarului de executare CEB nr. 62/_ ) al BEJ Lar Viorel. A învederat că acest contract de credit bancar nu reprezintă titlu executoriu deoarece suma datorată nu este exigibilă, contractul de credit nefiind scadent, părțile trebuind să fie repuse în situația anterioară declarării abuzive a scadenței anticipate a creditului.
În sprijinul afirmațiilor sale, a depus un act emanând de la intimata SC BCR SA, respectiv adresa nr. 1523/24 octombrie 2012, prin care, în finalul acesteia, intimata a arătat faptul că a fost refăcut graficul de rambursare conform ultimului act adițional nr. 673/B/17 noiembrie 2009. A învederat că nu se poate pune problema unui grafic de rambursare în situația unui contract de credit declarat scadent, deoarece dacă există un grafic de rambursare, înseamnă că contractul de credit nu este declarat scadent, înseamnă că există rate lunare de achitat de către debitor și că contractul nu poate fi titlu executoriu pentru întreg creditul, acesta nefiind exigibil.
A mai arătat că potrivit dispozițiilor art. 3715lit. d C.proc.civ., "Executarea silită încetează dacă: ... d) a fost desființat titlul executoriu."; Dacă nu există titlu executoriu apt pentru a demara sau continua executarea silită, aceasta trebuie să înceteze, potrivit dispozițiilor legale mai sus menționate.
În drept, a invocat art. 274, art. 3715, art. 399, art. 401, lit. c, art. 404
alin. 1, art. 299-316 C.proc.civ.
Recursul a fost legal timbrat.
Pentru dovedirea recursului, a anexat adresa nr. 1523/24 octombrie 2012 emisă de SC BCR SA.
Prin întâmpinarea depusă la 26 aprilie 2013, intimata SC B. C. R. SA a solicitat respingerea recursului, ca neîntemeiat.
În motivarea apărărilor sale, a arătat, cu titlu de chestiuni prealabile, că între SC BCR SA, în calitate de creditoare și recurentă, în calitate de împrumutată, a fost încheiat contractul de credit nr. 673/11 august 2006, în scopul acordării unui credit pentru investiții în cuantum de 442.000 euro, destinat achiziționării motelului As situat în localitatea Copăceni, jud. C., garantat, printre altele și cu un drept de ipotecă asupra imobilului menționat, înscris în CF 50176 Sandulesti (provenită din conversia CF nr. 781 N Copăceni), sub nr. top 686/1/2/1, 686/2/2/1, 687/2/1. Contractul de credit a fost
garantat și cu un drept de ipotecă instituit asupra imobilului înscris în CF nr. 17183 C. -N., sub nr. top 6932, situat în C. -N., str. Gh. Asachi, nr. 16, jud. C., proprietatea garanților ipotecari Alexa Sorin Romeo și Alexa SA, prin contractul de ipotecă n. 673/A/11 august 2006, autentificat sub nr. 392/11 august 2006 la BNP Dan Andrei P. escu, precum și cu contractul de fidejusiune nr. 673/11 iunie 2006 semnat în calitate de fidejusori de aceleași persoane fizice Alexa Sorin Romeo și Alexa SA .
A mai arătat că, ulterior, din cauza dificultăților la respectarea obligațiilor contractuale în ceea ce privește plata creditului, au fost încheiate actele adiționale: nr. 673/A/31 martie 2008, prin care intimata a aprobat reactivarea și rescadențarea creditului în cuantum de 421.042,29 euro, respectiv nr. 673/B/11 septembrie 2009 prin care intimata a dispus reactivarea restanțelor în valoare totală de 188.766,01 euro și rescadențarea creditului pentru investiții în cuantum de 541.658,30 euro, fixând rambursarea primei rate la data de 15 iunie 2010.
A mai arătat că societatea debitoare nu a apreciat că trebuie să își respecte vreo obligație contractuala de restituire a sumei împrumutate, nerespectându-și nici angajamentul stabilit prin ultimul act adițional, serviciul datoriei fiind la data de 18 aprilie 2012 de 870 de zile de întârziere. Din acest motiv, Direcția Managementul Riscului de Credit Clienți Corporate, Departamentul Workout, Biroul Executare și Proceduri Legale, Echipa Regională
C., care inițial a întocmit referatul nr. 573/4 mai 2010 cu propunerea de începere a executării silite și motivarea acesteia, a formulat cererea nr. 37/18 aprilie 2012 de continuare a executării silite demarate în dosar, organul de
executare trecând la reluarea tuturor formalităților pentru declanșarea legală a procedurilor de executare silită.
A mai arătat că, în condițiile în care demersul judiciar din prezentul dosar este fundamentat pe hotărârile judecătorești pronunțate în cadrul dosarelor nr._ și nr._, înțelege să prezinte litigiile și soluțiile pronunțate, obligatorii pentru părți:
Prin contestația la executare înregistrata sub dosar nr._ la Judecătoria Turda, SC G. M. T. S. a solicitat instanței să dispună anularea somației de plată nr. 119/16 septembrie 2009 și a tuturor formelor de executare ulterioare întreprinse de executorul bancar în dosarul execuțional CEB nr. 115/2010, respectiv să dispună încetarea executării silite înseși și suspendarea executării silite până la soluționarea contestației. Prin decizia civila nr. 619/31 octombrie 2011, Tribunalul Comercial Cluj a admis în parte recursul contestatoarei și a dispus anularea somației și a tuturor actelor de executare silită și a respins ca neîntemeiată cererea de încetare a executării silite. În considerentele deciziei s-a reținut de către instanța de recurs faptul că "în lipsa unei mențiuni exprese cu privire la accesoriile capitalului, în speță a dobânzii, tribunalul consideră că perioada de grație vizează atât capitalul, cât și dobânda, aspect care reiese atât din art. 3.1. din contract cât și din cuprinsul scadențarului, care menționează data primei rate scadente ca fiind 15 iunie 2010.";
Prin contestația la executare înregistrată sub nr._ la Judecătoria C!uj-N., SC G. M. T. S. a solicitat instanței să dispună anularea somației de plată nr. 119/16 septembrie 2009, a tuturor măsurilor de executare ulterioare întreprinse de către executorul bancar în dosarul execuțional CEB nr. 119/2010, încetarea executării silite înseși și suspendarea executării silite până la soluționarea contestației. Prin sentința civilă nr. 8070/12 mai 2011, Judecătoria Cluj-Napoca a admis contestația la executare și a dispus anularea actelor de executare silită realizate în cadrul dosarului nr. 119/2011, omițând
însă a se pronunța asupra capătului de cerere vizând încetarea executării silite. În motivarea sentinței, instanța de fond, din oficiu, fără a fi învestita în acest sens cu vreo cerere, a apreciat că "_ clauza prevăzută la art. 2.2. din condițiile generale la contractul de credit nr. 673/11 august 2006, așa cum a fost modificat prin actul adițional nr. 673/A/31 martie 2008 și actul adițional nr. 673/B/17 noiembrie 2009 este abuzivă și, prin urmare, a constatat nulitatea absolută parțială a contractului de credit, așa cum a fost modificat prin actele adiționale, pentru clauzele abuzive de la punctul 2.2. din condițiile generale ale contractului. Titlul în baza căruia a fost începută executarea silită a fost declarat în parte nul, sumele stabilite în sarcina contestatorului cuprinzând și sumele calculate în baza unor clauze abuzive, în contextul în care executarea silită a pornit pentru neachitarea sumelor calculate în baza art. 2.2., așa cum a fost modificat prin actul adițional nr. 673/A/31 martie 2008 și actul adițional nr. 673/B/17 noimbrie 2009."; Prin decizia nr. 677/ 28 noiembrie 2011, Tribunalul Comercial Cluj a respins, ca nefondat recursul înaintat de către B. C. R. SA împotriva sentinței civile nr. 8070/12 mai 2011, având în vedere însă următoarele argumente: "T. ul reține că prima instanță a încălcat dispozițiile art. 129 alin. 4 C.proc.civ. deoarece nu a pus în discuția contradictorie a părților incidența în cauză a dispozițiilor Legii nr. 193/2000, considerentele avute în vedere la pronunțarea hotărârii făcând referire la împrejurări de fapt și de drept reținute din oficiu de instanță și care nu au fost puse în dezbaterea părților _, iar în ceea ce privește caracterul abuziv al clauzei inserate în 2.2. din condițiile generale ale contractului de credit nr. 673/11 august 2006 se va reține că aspectele reținute de prima instanță nu sunt întemeiate. Astfel, analizarea clauzelor contractuale prin prisma dispozițiilor Legii nr. 193/2000 nu se impunea a fi efectuată deoarece părțile nu au invocat incidența acestor dispoziții legale, iar instanța nu a pus în discuția părților această împrejurare. Pe de altă parte, contractul de credit nr. 673/11 august 2006 și actele adiționale nu cad sub incidența Legii nr. 193/2000 care reglementează clauzele abuzive din contractele încheiate între comercianți și consumatori. Prevederile art. 2 din acest act normativ definesc consumatorul ca fiind orice persoană fizică sau grup de persoane fizice constituite în asociații, care, în temeiul unui contract care intră sub incidența Legii nr. 193/2000, acționează în scopuri din afara activității sale comerciale, industriale sau de producție, artizanale ori liberale. Din această dispoziție legală rezultă că noțiunea de consumator avută în vedere de Legea nr. 193/2000 exclude noțiunea de comerciant. Contractul de credit a fost încheiat de SC G. M. T. S., care are calitatea de comerciant, iar actul încheiat a avut legătură cu activitatea de comerț desfășurată, iar contestatoarea avea capacitatea de a aprecia în ce măsură contractul de credit corespunde
intereselor sale comerciale și să-și ia eventualele măsuri de protecție prin negocierea clauzelor contractuale. Instanța de control judiciar a mai reținut că din contractul de credit încheiat rezultă că d-nii ALEXA SORIN ROMEO și ALEXA SA nu au avut calitatea de împrumutați, respectiv nu au beneficiat de creditul acordat ca și consumatori, aceștia având doar calitatea de garanți, cărora, în virtutea dispozițiilor art. 56 C.com. în vigoare la momentul încheierii contractului de credit și a celui de ipotecă, li se aplică legea comercială. Deoarece debitorului principal, comerciant, nu-i sunt aplicabile dispozițiile Legii nr. 193/2000, nici garanții acestuia nu pot beneficia de aceste dispoziții legale
… Însă, deși considerentele avute în vedere de prima instanță la pronunțarea soluției sunt greșite, soluția pronunțată este legală, tribunalul urmând a reține însă alte considerente în ceea ce privește nelegalitatea actelor de executare silită realizate în dosarul nr. 119/2010 al executorului bancar Viorel Lar,_ reținând
că în perioada de grație debitoarea nu avea obligația de a plăti dobânda aferentă, plata acesteia urmând a se face după expirarea termenului de grație _.";
A mai arătat că, din derularea litigiilor dintre părți, rezultă că prin hotărârile judecătorești: decizia civila nr. 619/31 octombrie 2011, pronunțată în dosarul nr._, respectiv sentința civilă nr. 8070/12 mai 2011 și decizia nr. 677/28 noiembrie 2011, pronunțate în dosarul nr._, instanțele
judecătorești au respins sau nu au dispus încetarea executării silite demarate în scopul recuperării creanței bancare, atât împotriva societății comerciale, cât și împotriva garanților persoane fizice. Aceasta înseamnă că, chiar dacă au fost desființate actele de executare silită, totuși încheierea de încuviințare a executării silite a rămas în ființă, temeinică și legală. Această decizie a
instanțelor judecătorești a fost generata de împrejurarea că societatea contestatoare nu și-a îndeplinit principala obligație de plată a ratelor de credit și dobândă începând cu iunie 2010, conform graficului de rambursare.
A învederat că perioada de grație este intervalul de timp convenit între împrumutător și împrumutat și cuprins între momentul utilizării creditului obținut și data începerii rambursării acestuia. În perioada de grație, împrumutatul nu are obligații principale de restituit, iar în unele cazuri, în funcție de acordul părților, nici obligații de achitare a dobânzii, care însă se calculează și pentru această perioadă, dar care urmează să fie achitată ulterior. A apreciat că aceste considerente se regăsesc și în motivarea T. ului Comercial C.: "(… reținând că în perioada de grație debitoarea nu avea obligația de a plăti dobânda aferentă, plata acesteia urmând a se face după expirarea termenului de gratie _";. A subliniat că întregul demers judiciar din
cadrul dosarelor nr._, respectiv nr._ al contestatoarei s-a fundamentat pe împrejurarea că banca nu putea trece la executare silita înainte de finalizarea perioadei de 5 luni de grație, însă perioada de grație a expirat în
15 iunie 2010, adică cam de vreo doi ani. Având în vedere considerentele și dispozitivul deciziei civile nr. 619/31 octombrie 2011, pronunțate în dosarul nr._, respectiv cele ale deciziei civile nr. 677/28 noiembrie 2011, pronunțate în dosarul nr._, rezultă că nimic nu împiedica creditorul bancar să continue executarea silită, dar după expirarea perioadei de grație, pentru recuperarea atât a ratelor de credit, cât și a ratelor de dobândă datorate pe
întreaga perioada de creditare și restante.
A apreciat că în mod temeinic instanța de fond a respins capătul de cerere prin care i se solicita să constate că în acest caz particular un contract de credit nu are caracterul de titlu executoriu, motivând ca "instanța apreciază că nu poate constata faptul că respectivelor acte juridice le lipsește calitatea de titlu executoriu, în primul rând pentru că această calitate este oferită in abstracto ope legis, iar în al doilea rând pentru că doar o analiza în concret, prin prisma celui de al doilea petit al contestației la executare, va permite a se stabili în ce măsură suma a cărei executare silita este efectiv scadentă, ceea ce este însă un aspect diferit de caracterul de titlu executoriu al unui contract bancar.";
A arătat că reglementările cuprinse în art. 120 din OUG nr. 99/2006, coroborate cu dispozițiile art. 3741C.proc.civ. conferă contractelor de credit, precum și contractelor de ipotecă și de fidejusiune caracterul de titluri executorii. Or, nicio instanță judecătorească nu poate să încalce limitele puterii judecătorești și să constate că un anumit înscris, căruia legea îi conferă caracterul de titlu executoriu, nu are caracterul de titlu executoriu. A apreciat că contestatoarea face o confuzie între caracterul de titlu executoriu al contractului de credit și condițiile pe care creanța rezultată din contract trebuie să le îndeplinească pentru a putea fi recuperata pe calea executării silite. A mai arătat că ceea ce se pare că nu poate să înțeleagă contestatoarea este împrejurarea că,
legal, repunerea părților în situația anterioară înseamnă respectarea de către aceasta a graficului de rambursare inițial stabilit prin contractul de credit nr. 673/11 august 2006, cu actele adiționale parte integrantă din acesta și nu restabilirea unui nou grafic de rambursare și, eventual, a unei noi perioade de grație care să poată justifica neplata niciunei sume de bani în contul creditului acordat.
În ceea ce privește regularizarea dobânzilor contractuale, ca urmare a repunerii părților în situația anterioară, acest lucru a fost realizat de intimată și comunicat contestatoarei prin adresa nr. 1523/24 octombrie 2012 - înlăturarea dobânzilor penalizatoare contabilizate în perioada de grație. Prin urmare a apreciat că în mod corect instanța de fond a reținut că la data emiterii somației nr. 62/13 iulie 2012 erau scadente numai primele 25 de rate.
A apreciat și că instanța de fond a respins în mod temeinic și legal și capătul de cerere vizând încetarea executării silite, reținând în considerente că
"raportat la probatoriul administrat în cauză, față de actele de executare efectuate în dosarul execuțional nr. 62/2012, instanța apreciază că niciuna dintre ipotezele legale mai sus amintite nu este incidentă";, nefiind întrunită vreuna dintre ipotezele prevăzute de art. 3715C.proc.civ.
A precizat că, inițial, raportat la atitudinea contestatoarei care, în fapt, nu dorește să achite nicio sumă de bani din împrumutul acordat și utilizat, de la prima rată de credit cu scadența stabilită în iunie 2010 și până la data depunerii întâmpinării nedepunând în contul datoriei nicio sumă de bani, intimata a solicitat executorului judecătoresc continuarea executării silite, prin refacerea actelor desființate de instanțe, cu precizarea noului cuantum al creanței rezultat prin înlăturarea dobânzii penalizatoare stabilite în perioada de grație. Însă, pentru a evita și înlătura orice discuții asupra actelor de executare silită și asupra executării silite demarate împotriva recurentei SC G. M. T. S. în cadrul dosarului execuțional nr. 62/_ ) al BEJ Viorel Lar, banca, în calitate de creditoare urmăritoare, a solicitat organului de executare să înceteze executarea silită în cadrul acestui dosar, astfel cum rezultă din procesul-verbal de închidere a dosarului de executare nr. 62 din data de 8 aprilie 2013.
În drept, a invocat dispozițiile art. 308 alin. 2 C.proc.civ. și celelalte dispoziții legale arătate în cuprinsul motivelor de fapt.
Intimata a anexat întâmpinării procesul-verbal din 8 aprilie 2013 de închidere a dosarului de executare nr. 62/2012 al BEJ LAR VIOREL.
Analizând legalitatea și temeinicia hotărârii atacate prin prisma motivelor de recurs și a apărărilor intimatei, cu luarea în considerare a dispozițiilor art. 304, art. 3041și art. 312 C.proc.civ., tribunalul reține următoarele:
Astfel cum rezultă fără dubiu din procesul-verbal din 8 aprilie 2013 de închidere a dosarului de executare nr. 62/2012 al BEJ LAR VIOREL (f.23 dosar recurs), creditoarea intimată SC BCR SA a renunțat la executarea silită care făcea obiectul dosarului de executare nr. 62/2012 al BEJ VIOREL LAR, această executare silită încetând în conformitate cu art. 3715lit. c C.proc.civ., aspect reținut, de altfel și de executorul judecătoresc.
În consecință, niciunul dintre aspectele de fapt și de drept legate de executarea silită însăși și de actele de executare silită efectuate în acest dosar execuțional nu mai poate fi analizat de instanța de recurs, cererile debitoarei recurente de anulare a unor acte de executare și de încetare a executării silite rămânând fără obiect pe parcursul litigiului.
Cât privește caracterul de titlu executoriu al contractului de credit nr. 673/11 august 2006, astfel cum a fost modificat prin actele adiționale, tribunalul reține că această convenție de împrumut, ca orice contract de credit bancar, este titlu executoriu prin efectul legii, conform art. 120 din OUG nr.
99/2006, împreună cu toate contractele prin care se garantează restituirea creditului. Caracterul său de titlu executoriu nu este condiționat de învestirea sa cu formula executorie, astfel cum rezultă din prevederile art. 3741C.proc.civ.
Critica contestatoarei recurente vizează însă alte aspecte de fapt calificate juridic, și anume întinderea și scadența creanței pe care o constată acest titlu executoriu în favoarea creditoarei urmăritoare împotriva sa, contestatoarea apreciind că creanța de care s-a prevalat creditoarea nu are cuantumul pentru care creditoarea intimată a pornit executarea silită și nici nu este exigibilă.
Or, la acest moment, în condițiile în care creditoarea a renunțat la executarea silită obiect al dosarului nr. 62/2012, nu mai există nicio executare silită în curs împotriva creditoarei, pentru nicio sumă de bani, instanța de recurs neputându-se pronunța în abstract asupra sumei de bani pe care debitoarea recurentă ar datora-o creditoarei intimate (prezumtiv) la momentul pronunțării prezentei decizii. Contestația la titlu prevăzută de art. 399 alin. 3 C.proc.civ. nu are valențele unei cereri provocatorii, în constatarea întinderii unui debit urmăribil silit și nu poate subzista, din perspectiva interesului, încetării executării silite ca urmare a renunțării creditorului urmăritor la executarea silită.
Prin urmare, motivul de recurs căruia i se subsumează argumentele recurentei nu mai poate justifica devoluția acestui aspect de fapt, rămânând fără obiect pe parcursul procesului, ca urmare a renunțării creditoarei urmăritoare intimate la executarea silită.
În consecință, în temeiul art. 312 alin. 1 teza a II-a C.proc.civ., raportat la art. 3715lit. c C.proc.civ., tribunalul va respinge, ca nefondat, recursul declarat de recurenta SC G. MOUNTAIN T. S. în contradictoriu cu intimata SC B.
C. R. SA, împotriva sentinței civile nr. 4389/1 noiembrie 2012, pronunțată în dosarul nr._ de către Judecătoria Turda, pe care o va menține în întregime.
PENTRU ACESTE MOTIVE ÎN NUMELE LEGII DECIDE :
Respinge, ca nefondat, recursul declarat de recurenta SC G. MOUNTAIN
T. S. în contradictoriu cu intimata SC B. C. R. SA, împotriva sentinței civile nr. 4389/1 noiembrie 2012, pronunțată în dosarul nr._ de către Judecătoria Turda, pe care o menține în întregime.
Decizia este irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, azi, 17 iunie 2013.
PREȘEDINTE, | JUDECĂTOR, | JUDECĂTOR, | GREFIER, |
N. K. F. | M. D. D. | C. P. |
În C.I.C., semnează președintele instanței
Red.2.ex./FIM/_
Judecător fond: d-na C. M. Macarie, Judecătoria Turda
| ← Decizia civilă nr. 723/2013. Contestație la executare silită | Decizia civilă nr. 443/2013. Contestație la executare silită → |
|---|
