Decizia civilă nr. 137/2013. Acțiune în pretenții comerciale
| Comentarii |
|
DOSAR NR. _
ROMÂNIA
T. UL SPECIALIZAT C.
Cod operator date cu caracter personal 11553
DECIZIA CIVILĂ nr. 137/2013
Ședința publică din data de 18 noiembrie 2013 Instanța este constituită din:
PREȘEDINTE: D. H. JUDECĂTOR: M. C. B. GREFIER: N. N.
Pe rol fiind soluționarea apelului declarat de apelanta S.C. RO R. C.
S.R.L. în contradictoriu cu intimatul S.C. R. SA S.R.L., împotriva sentinței civile nr. 21874/_ pronunțate de către Judecătoria Cluj-Napoca, cauza având ca obiect, în primă instanță, pretenții.
La apelul nominal se prezintă în apărarea intereselor apelantei d-na avocat Băraș C., în substituirea avocatului titular, d-l avocat Drăgoi D., cu delegație de substituire existentă la dosar și reprezentanta intimatei, d-na avocat P. a
D., cu împuternicire avocațială existentă la dosar. Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei, constatându-se că prezenta cauză a fost repusă pe rol și că au fost înregistrate la dosar următoarele înscrisuri:
în data de 07 noiembrie 2013, din partea Oficiului Registrului C. erțului de pe lângă Tribunalul Cluj, istoricul societăților R. SA S.R.L. și S.C. CONTEST CONSTRUCȚII S.R.L.;
în data de 13 noiembrie 2013, din partea intimatei, note de ședință, în două exemplare.
Reprezentanta intimatei arată că, într-adevăr, datele de identificare a societății au fost menționate greșit, dar este vorba despre o eroare, care poate fi îndreptată, având în vedere înscrisurile existente la dosar, respectiv facturi și certificatul de înmatriculare. De asemenea, reprezentanta intimatei arată că există o decizie pronunțată de către Înalta Curte de Casație și Justiție care statuează faptul că, în eventualitatea în care denumirea unei părți este menționată eronat, iar din înscrisurile existente la dosar rezultă că realitatea este alta, instanța trebuie să se pronunțe în baza înscrisurilor existente la dosar.
Reprezentanta apelantei arată că, raportat la înscrisurile existente la dosar, înțelege să invoce excepția lipsei calității procesuale active, respectiv excepția lipsei capacității procesuale de folosință a societății R. SSR.L., care nu există, deoarece CUI indicat, respectiv 5105157 aparține unei alte societăți, CONTEST CONSTRUCȚII S.R.L., cu care partea ce o reprezintă nu a avut nici un raport juridic.
Reprezentanta intimatei susține, în continuare, că este vorba despre o simplă eroare materială.
T. ul reține cauza în pronunțare, în principal, asupra excepțiilor invocate și, în subsidiar, asupra fondului cauzei.
T R I B U N A L U L,
Deliberând asupra apelului de față, constată următoarele:
Prin sentința civilă nr. 21874/2012 pronunțată la data de 08 noiembrie 2012 Judecătoria Cluj-Napoca a admis în parte acțiunea formulată de reclamanta S.C. R.
SSR.L. în contradictoriu cu pârâta S.C. RO R. C. S.R.L, fiind obligată pârâta să plătească reclamantei 80.708 lei contravaloare servicii prestate și 80.708 lei contravaloare penalități de 0, 1% pe zi de întârziere aferente.
Totodată a fost respinsă cererea de obligare a pârâtei la plata dobânzii legale, fiind obligată pârâta să plătească reclamantei 4844 lei cheltuieli de judecată.
Pentru a dispune în acest sens, prima instanță a reținut faptul că prin contractul de proiectare nr. 26/_, reclamanta - în calitate de proiectant - s-a obligat la elaborarea documentatiei pentru obținerea documentației tehnice in faza de autorizare de construire, proiect tehnic pentru lucrarea "imobil funcțional pentru comerț, birouri, locuințe, garaje subterane st. Venus nr. 22, C. -N. " în favoarea beneficiarului proiectului, pârâta SC RO R. S. .
Părțile au convenit termene de predare a lucrării, pe faze de execuție, după cum urmează:
60 de zile de la emiterea HCL din partea Primăriei C. -N. pentru PUD avizat- faza documentației pentru autorizație de construire;
90 de zile de la emiterea autorizației de construire, cu condiția realizării proiectului tehnic de arhitectură, rezistență, instalații până la cota de +0, 00 a imobilului pentru a permite începerea lucrărilor la faza de autorizație de construire - faza documentații proiect tehnic.
Totodată s-a prevăzut că plata se face în termen de 5 zile de la facturare, astfel:
33.000 euro reprezentând avans proiectare,
50.000 euro la eliberarea Autorizației de construire,
60.000 euro reprezentând avans faza proiect tehnic;
62.000 euro la predarea proiectului tehnic.
Părțile au mai prevăzut că decontarea lucrărilor se face pe faze de proiectare în 5 zile de la primirea facturii emise de proiectant.
Instanța de fond a reținut așadar că indiferent de numerotarea fazelor de execuție, potrivit contractului, pârâta avea de achitat mai întâi un avans de 33.000 euro și, apoi, la eliberarea autorizației de construire 50.000 euro, adică un total de
83.000 euro.
La data de_ pârâta a achitat 33.000 euro (120.707, 40 lei) avansul conform contractului nr. 26/2008, factura nr. 3 fiind emisă ulterior pentru acest avans, la data de_ pentru suma de 120.707, 40 lei (f. 47).
Instanța a reținut că la data de_ s-a eliberat autorizația de construire nr. 1543/_ prin urmare pârâta trebuia să achite suma convenită de 50.000 euro. (f. 34).
Reclamanta a emis factura nr. 4/_ pentru suma de 110.131, 41 lei (30.300 euro), pe care pârâta a achitat-o la data de_ (f. 45, 46).
Prin urmare a rămas un rest de 19.700 euro până la cei 50.000 euro prevăzuți a fi achitați la eliberarea autorizației de construire.
La data de_ reclamanta a emis factura nr. 5 pentru suma de 150.708 lei (echivalentul a 40.000 euro) reprezentând avans contract de proiectare nr. 26/2008 (f. 16).
Pârâta a achitat 60.000 lei la data de_ și 10.000 lei la data de_ adică un total de 19.700 euro. Deși la plata s-a menționat că este vorba de factura nr. 5/2008, această sumă reprezenta restul de plată până la cei 50.000 euro prevăzuți a fi achitați la eliberarea Autorizației de construire (f. 43, 44). Această situație este, de altfel, susținută și de declarația martorei Cirstean Gabrela C. care la acea dată era director economic în cadrul societății pârâte, care a declarat că sumele de 60.000 lei și de 10.000 lei au fost achitate la factura nr. 5/2008 pentru că ar fi reprezentat valoarea fazei 1 și 2 din contract. Aceeași martoră a indicat că nu a întocmit și transmis reclamantei vreun refuz de plată (f. 80).
Cum Autorizația de construire fusese eliberată, potrivit contractului la acest moment pârâta era obligată să achite un total de 83.000 euro (33.000 euro+ 50.000 euro).
Prin urmare, potrivit contractului, după emiterea autorizației de construire, reclamanta trebuia să presteze servicii pentru realizarea fazei documentații proiect tehnic, iar corelativ, urma să fie achitat din partea pârâtei 60.000 euro reprezentând avans faza de proiect tehnic și 62.000 euro la predarea proiectului tehnic (în total 112.000 euro).
Reclamanta a emis, așa cum am arătat, factura nr. 5/_ pentru suma de 150.708 lei (echivalentul a 40.000 euro) reprezentând avans contract de proiectare nr. 26/2008.
Instanța de fond a reținut că restul de 20.300 euro rămas de plată din factura nr. 5/2008 nu a fost achitat de către pârâtă, deși suma este datorată.
Pârâta susține că a procedat la achitarea sumei totale de 83.000 euro valoarea aferentă fazei 1 și 2 de execuție (avans și autorizația de construire) și că, astfel, și-a îndeplinit obligațiile contractuale asumate, sens în care suma facturată peste această limită nu este datorată decât după efectuarea de reclamantă a celorlalte faze de execuție.
Martorele pârâtei Cirstean G. C. și C. G. au declarat că motivul neplății facturii nr. 5/2008 în totalitate, ar fi fost acela că nu exista vreo justificare să se efectueze plăți fără a exista documentația anexă la această factură (f. 80, 86).
Instanța de fond a apreciat că aceste susțineri sunt neîntemeiate având în vedere că factura nr. 5 a fost emisă la data de_, adică după obținerea autorizației de construire și prin urmare reclamanta era în drept să solicite avansul pentru faza de proiect tehnic, avans ce fusese prevăzut în contract la suma de 60.000 euro.
Pe de altă parte, reclamanta a făcut dovada că a prestat servicii legate de această fază de execuție a proiectului tehnic. Astfel, a încheiat contractul de subproiectare nr. 10/_ 8, prin care proiectul urma să fie întocmit de SC SDC PROIECT S. pentru suma de 25.000 lei avans și apoi un procent de 30% la predarea documentatiei PAC (f 64, 69, 70). In baza acestui contract, la data de_ s-a predat reclamantei un exemplar din proiectul tehnic pentru lucrarea "imobil functional pentru comert, birouri, locuinte, garaje subterane st. Venus nr. 22, C. -N. " procesul verbal fiind semnat de reclamanta proiectant și subproiectant. (f. 68).
Pârâta a susținut că acest contract ar fi fost întocmit pro causa, dat fiind că autorizatia de construire a fost obținută la data de_ și că una dintre facturile aferente contractului de subproiectare a fost emisă inainte de intocmirea contractului.
Instanța a reținut că nu pot fi primite aceste apărări în contextul în care din cuprinsul contractului de subproiectare rezultă fără echivoc lucrarea pentru care a fost întocmit și care este aceeași cu lucrarea din contractul de proiectare nr. 26/2008.
In plus, din declarația martorului Baciu Olimpiu, rezultă că au existat relații contractuale de subproiectare în legătură cu lucrarea obiect a contractului de proiectare nr. 26/2008, dar și relații de consultanță tehnică cu pârâta, sens în care martorul a depus la dosar atât 2 CD uri cu proiectul realizat cât și facturi emise pentru serviciile prestate către pârâtă (f. 91-93). Este adevărat că facturile nu cuprind mențiunea că ar fi fost emise pentru lucrarea din C. -N. str. Venus nr. 22, însă colaborarea martorului Baciu Olimpiu cu pârâta în legătură cu realizarea obiectivului obiect al contractului în litigiu a fost susținută și de martorul Sofronie D. Costin, inginer proiectant, care a afirmat că a colaborat la acest proiect și cu martorul Baciu Olimpiu pe care îl știa ca fiind reprezentant al pârâtei căruia i-a și predat un exemplar al proiectului, verificat de un verificator autorizat, iar facturile legate de contractul de proiectare au fost emise la momentul la care i s-a promis și plata acestora, factura anterioară încheierii contractului fiind și ea achitată.
Martorul a mai afirmat că existând relații bune de colaborare între subproiectant și părți a încheiat contractul după începerea efectivă a lucrărilor de proiectare, pentru realizarea cărora nu avea nevoie de autorizația de construire.
Față de cele de mai sus, reținând dispozițiile art. 969 alin. 1 C.civ., care consacră principiul forței obligatorii a contractului, potrivit cărora debitorul trebuie să- și îndeplinească întocmai obligațiile asumate, instanța a apreciat că reclamanta și-a îndeplinit întocmai obligațiile asumate prin contract, în schimb pârâta nu și-a executat obligația contractuală de a achita prețul serviciilor care i s-au prestat.
Instanța a reținut că și capătul de cerere privind acordarea de penalități de întârziere este întemeiat, fiind cuprins în clauza penală inserată în contractul însușit de părți la art. 5.4 unde se prevede că neplata facturilor la termen atrage penalități de 0,10 % pe zi de întârziere. Dat fiind că acest contract a fost încheiat în perioada în care
era în vigoare Legea nr. 469/2002, instanța a reținut că aceste penalități nu pot depăși cuantumul debitului principal.
In ceea ce privește dobânda solicitată, aceasta reprezintă prețul lipsei de folosință a sumelor neachitate, iar în condițiile în care părțile au convenit pentru aceasta perceperea de penalități de întârziere, inserând în contractul lor clauza penală, instanța a reținut că este exclusă aplicarea de dobânzi debitului.
Ca urmare a celor înainte menționate, instanța a apreciat întemeiată și cererea de obligare a pârâtei la plata sumei de 80.708 lei penalități de întârziere.
Împotriva acestei hotărâri a declarat apel apelanta S.C."RO-R. " S.R.L. solicitând instanței admiterea apelului, schimbarea hotărârii atacate, cu consecința respingerii în întregime a acțiunii reclamantei ca fiind vădit nefondată, cu cheltuieli de judecată.
În motivarea apelului, apelanta a arătat că instanța de fond nu a analizat apărările sale privind recunoașterile exprese ale reclamantei, bazându-și hotărârea pe niște probe produse pro causa de către reclamanta ulterior depunerii întâmpinării.
Astfel, prin cererea de chemare in judecata, reclamanta a solicitat obligarea sa la plata sumei de 80.708 lei reprezentând contravaloare faza 2 din contractul de proiectare.
Potrivit contractului de proiectare încheiat intre cele două părți, reclamanta s-a obligat să întocmească documentația PAC+PT, pentru care urma sa achite potrivit pct.
5.2.1 din contract suma de 33.000 euro. Apoi, potrivit fazei 02 din același contract (pct. 4.2) reclamanta s-a obligat sa intocmeasca documentația pentru autorizația de construire, in termen de 60 de zile de la emiterea HCL. Pentru aceasta faza apelanta urma sa achite potrivit pct. 5.2.2 din contractul de proiectare suma de 50.000 euro.
Reclamanta a susținut ca, deși si-a îndeplinit obligația prevăzuta in contractul de proiectare la faza 2, apelanta nu a achitat contravaloarea sumei de 50.000 euro aferenta acestei faze, decât parțial.
Astfel: reclamanta a susținut constant si cu vehementa ca factura dedusa judecații corespunde fazei II din contractul de proiectare nr. 26/2008,.
În susținerea acestei afirmații constante, reclamanta a înțeles să administreze proba cu interogatoriul apelantei și cu înscrisuri, respectiv autorizația de construire si Hotărârea consiliului local. În cadrul cererii în anulare formulată de apelantă și care a făcut obiectul dos. nr._ al Judecătoriei C. -N., poziția reclamantei cu privire la obiectul pricinii a fost exprimata fără echivoc in sensul ca, factura dedusa judecații reprezintă contravaloarea fazei 2 din contractul de proiectare.
Apelanta a mai arătat că suma de 80,708 lei a fost solicitata de către reclamanta cu alt titlu decât avans pentru faza de proiectare, respectiv reclamanta i-a solicitat sa achite sumele aferente fazei a doua din contractul de proiectare,
Când reclamanta a realizat că apelanta a achitat integral sumele datorate conform contractului de proiectare, și-a modificat radical poziția procesuala și a început sa susțină ca, de fapt, suma pretinsa reprezintă contravaloarea fazei 3 din contractul de proiectare.
Potrivit art. 5.2 din contract, apelanta avea obligația de a achita suma de 33.000 euro cu titlu de avans proiectare. În acest sens la data de_, respectiv la o zi după încheierea contractului și-a onorat obligația contractuala prin achitarea sumei de 120.707, 40 lei. Cu toate că avea obligația emiterii unei facturi pentru această sumă, creditoarea a amânat emiterea acesteia, factura fiind emisa abia la data de_ .
După executarea fazei 02 din contract, reclamanta trebuia să-i emită o factură în valoare de 50.000 euro.
În schimb, reclamanta, cu încălcarea prevederilor contractului, a emis două facturi, în valoare de 70.300 euro, în loc de 50.000 euro, așa cum au convenit prin contract.
Astfel, R. SS a emis factura având la denumirea serviciilor "AVANS CONTRACT PROIECTARE" cu nr. 4 din 2008, in valoare de 110.131, 41 Lei ( adică
30.300 euro la un curs de 3,63 lei) achitata prin ordin de plata in aceeași zi.
Apoi a emis factura nr. 5, in valoare de 150.708 lei, adică 40.000 euro. Din aceasta factura a fost achitata de către apelantă prin doua plați succesive, suma totala de 70.000 lei (in doua transe, prima in valoare de 60.000 Lei si a doua in valoare de
10.000 lei), care reprezenta 19.700 euro, adică restul de achitat pana la concurenta sumei de 83.000 euro, potrivit clauzelor contractului.
In contextul in care valoarea facturilor emise de reclamanta nu corespundea cu valoarea stabilita prin contract - valoare aferenta celor 2 faze de execuție apelanta a solicitat reclamantei stornarea facturii in valoare de 40.000 euro si emiterea unei alte facturi in cuantum de 19700 euro (50.000 euro -30.300 euro = 19.700 euro ). Altfel spus, reclamanta trebuia sa încaseze pentru serviciile efectuate potrivit contractului - faza 01 si faza 02 - suma de 83.000 euro. pe care a si incasat-o integral.
Apelanta a mai arătat că reclamanta, vazand ca nu este in drept sa obtina sumele pretinse prin cererea de chemare in judecata, si-a modificat radical susținerile:
În prezentul dosar, înaintea depunerii întâmpinării, reclamanta a susținut același punct de vedere, respectiv că factura dedusă judecății corespunde fazei a doua din contractul de proiectare. În acest sens a fost administrată de către reclamantă întreaga probațiune.
Mai mult, reclamanta recunoaște că, după finalizarea fazei a doua din contractul de proiectare relațiile dintre cele două societăți au fost suspendate.
Totodată, reclamanta afirmă clar și fără echivoc ca nu a finalizat ultimele doua faze de executare din contract.
Mai mult, in dovedirea aceluiași punct de vedere, reclamanta a inteles sa administreze proba cu înscrisuri, respectiv a depus autorizația de construire si hotărârea consiliului local, incrisuri aferente executării fazei 2 din contractul de proiectare.
Astfel, prin depunerea autorizației de construire, reclamanta a urmărit sa dovedească faptul ca a executat a doua faza din contracul de proiectare. Toate aceste susțineri si recunoașteri exprese ale reclamantei au fost ignorate de către instanța de fond.
Apelanta a mai arătat că după depunerea de către ea a întâmpinării in prezentul dosar, poziția reclamantei, văzând netemeinicia pretențiilor sale, s-a modificat radical, afirmând brusc că, de fapt, factura în litigiu este aferentă in parte fazei 3 in contractul de proiectare.
A susținut ca aceasta noua apărare a reclamantei nu poate fi luata in considerare, având in vedere că reclamanta se contrazice constant in susținerile sale, având o poziție oscilanta.
Astfel, reclamanta afirma la ultima fila alin. 1 din răspunsul la întâmpinare ca, după obținerea autorizației de construire, ar fi procedat la emiterea facturii pentru faza 3 și ar fi și trecut la întocmirea proiectului tehnic de arhitectură și rezistență.
Această susținere se contrazice cu contractul de subproiectare depus la dosar tot de către reclamantă, care este datat_ - și care cu siguranța aparține unei alte lucrări subcontractate, nicidecum lucrării ce viza imobilul de pe str. Venus 22 -, în condițiile în care autorizația de construire a fost obținută abia în data de_ .
Apelanta mai arată că așa-zisul contract de proiectare a fost întocmit pro causa in condițiile in care autorizația de construire a fost emisa in data de_, contractul de subproiectare s-ar fi încheiat in data de_, când inca nici nu se știa daca se va obține autorizația de construire, iar facturile aferente contractului de subproiectare nu au nici o legătură cu contractul, acestea fiind emise în data de_ - mult înaintea
"încheierii contractului de subproiectare - și respectiv în data de_ .
Totodată, s-a mai depus la dosar de către reclamantă procesul verbal de predare a proiectului tehnic, datat_, în condițiile în care la acea data, nu se cunoștea daca se va obține vreo autorizație de construire.
În dovedirea noilor afirmații, reclamanta a propus și audierea martorului Baciu Olimpiu, care, deși a afirmat ca intre societatea dansului si subscrisa s-ar fi încheiat un contract având nu se stie ce obiect, nu a mai fost in măsura sa-l depună la dosar. Iata deci ca declarația acestui martor, trebuie din start pusa sub semnul intrebarii.
In schimb, s-au depus la dosar doua facturi având ca obiect: contravaloare ridicare topografica si întocmire documentație si organizare licitație pentru execuție lucrări construcții.
Iata deci pentru care au fost serviciile pentru care a fost angajat acest Baciu Olimpiu, pentru ridicare topo si organizare licitație, nicidecum pentru a asigura managementul necesar ridicării contructiei de pe str. Venus 22, asa cum a afirmat in mod mincinos in instanța.
Este evident așadar ca declarația acestui martor nu corespunde adevărului, sens in care a solicitat sa fie înlăturata, aceasta având in vedere si împrejurarea ca cele declarate de acest martor nu se coroborează cu celelalte probe administrate in dosar si nici cu susținerile inițiale ale reclamantei.
Este interesant de subliniat in legătura cu asa-zisul proiect de rezistenta si arhitectura, cum acesta s-ar fi tot predat si preluat intre persoane care nu au fost mandatate de către subscrisa in acest sens si cum, in final, acest proiect fantoma. culmea. nu a ajuns niciodată in posesia apelantei, care ar fi fost beneficiarul proiectului.
Așadar, martorii susțin ca ar fi plimbat proiectul de la unul la celalalt fără ca apelanta să aibă cunoștința despre, măcar, executarea lui.
Realitatea este ca acest proiect nu există, nu a fost predat niciodată apelantei, iar fișierele aflate pe cele doua CD-uri, depuse de către martor, nu pot fi vizualizate decât cu programele în care au fost generate ( presupunem autocad, corei, autodesk sau altele ) si deci iată ca asa zisul proiect nu poate fi verificat.
Practic întreaga motivare a instanței de fond se bazează pe declarația a doi martori, probe testimoniale care nu se coroborează cu nici o altă probă din dosar si nici cu susținerile și recunoașterile reclamantei.
Instanța de fond insa, in loc sa sancționeze conduita abuziva a reclamantei, in pofida afirmațiilor acesteia, găsește o cale de a obliga intimata la plata sumelor pretinse subscrisei în mod nelegal.
Intimata SC R. SA S.R.L. a formulat întâmpinare la data de 23 septembrie 2013, prin care a solicitat respingerea apelului, arătând că a încheiat contractul de proiectare nr.26/_, prevăzând mai multe clauze având ca obiect drepturile și obligațiile părților.
Derularea acestui contract prevedea trei faze de executare și patru tranșe de plată. Prima fază de executare presupunea elaborarea documentației PAC+PT. Anterior întocmirii acestei documentații trebuia achitată suma de 33.000 euro indicată ca prima tranșă la pct.5.2. din contractul de proiectare.
Această sumă a fost facturată prin factura nr.3 din_, fiind și achitată (aspect recunoscut de către apelanta pe tot parcursul prezentului litigiu).
Faza a doua presupunea întocmirea documentației pentru autorizația de construire în cel mult 60 de zile de la emiterea HCL din partea primăriei pentru PUD avizat.
După cum rezulta din HCL nr. 311, anexat la dosar, acesta a fost emis la data de 15 Iulie 2008. În acest context, trebuia finalizată documentația pentru autorizația de construire în termen de 60 de zile.
Or, având în vedere că autorizația de construire nr.1543 a fost emisa la data de_, rezulta cu evidenta ca documentația a fost întocmită in termenul prevăzut in contract, in condițiile in care procedura de emitere a autorizației respective durează cel puțin 30 de zile.
Pentru cea de-a doua faza a facturat suma de 30.300 euro din totalul de 50.000 Euro datorați pentru aceasta faza, asa cum rezulta din Factura nr.4/_, ea fiindu-i intr-adevar achitata anterior obținerii autorizației de construire. A fost de acord ca pentru ce-a de-a doua faza sa nu factureze la acel moment 50.000 Euro, urmând ca ulterior sa se desocotească.
Având în vedere că relațiile dintre părți decurgeau satisfăcător si având credința ca apelanta nu va omite sa plătească toate sumele rezultate din contract, precum si datorita faptului ca dorea sa se încadreze în graficul prevăzut de contract, încă înainte de emiterea autorizației de construire, reclamanta intimată a angajat S.C. SDC PROIECT S.R.L., al cărui reprezentant este martorul Sofronie D., să întocmească proiectul de rezistenta/structura pentru imobilul pe care parata dorea sa-1 construiască pe str.Venus.
In cea de-a treia faza trebuiau executate documentații proiect tehnic (detalii de execuție pentru arhitectura, rezistenta, instalații apa-canal, termice, electrice interioare, sistematizare verticala, cuprinzând toate elementele necesare construirii imobilelor respective: memorii, planșe, antemasuratori la nivel DDE).
Mai mult, aceste documentații trebuiau întocmite în 90 de zile de la emiterea autorizației de construire, dar cu condiția realizării PT de arhitectura, rezistenta, instalații pana la cota +o,oo a imobilului pentru a permite începerea lucrărilor la faza de autorizație de construire.
Pentru această fază trebuia achitat un avans de 60.000 Euro.
Intimata mai arată că s-a achitat de obligațiile sale și a emis o factură parțială cu privire la această fază, respectiv factura dedusă judecății, suma facturata reprezentând contravaloarea sumei de 40.000 Euro.
Așa cum rezultă din declarația data de martorul Sofronie D. i acesta si-a îndeplinit obligațiile contractuale, predând proiectul de rezistenta pana la cota 0 inginerului Baciu a carui societate comerciala fuse se angajata de apelanta in calitate de consultant si manager de lucrare cu privire la proiectul de pe strada Venus. Aceste aspecte au fost relatate de către martorul Baciu Olimpiu, el depunând la dosar și două facturi fiscale din care rezultă relațiile societății sale cu apelanta.
Mai mult, martorul Baciu a arătat că tot ceea ce s-a lucrat în cadrul societății apelante cu privire la proiectul de pe str. Venus (inclusiv munca desfășurata de către acesta, in calitate de consultant) s-a făcut în baza documentațiilor predate de către intimată și subcontractorul său.
Din păcate, din poziția procesuală a apelantei rezultă cu evidență faptul că aceasta neaga cu desăvârșire predarea vreunui proiect pana la cota 0 de către intimata, ceea ce dovedește cu prisosința reaua-credinta a acesteia.
Referitor la motivele de apel depuse de către apelanta la dosar, intimata arată că într-adevăr, din eroare, poziția sa procesuala la începutul prezentului litigiu a fost aceea conform căreia suma de bani dedusă judecății se datora pentru faza a doua de proiectare, aspect pe care l-am rectificat în fața instanței de judecată, fiind consemnata rectificarea respectivă și în încheierea de ședință.
În ceea ce privește facturile emise și ce reprezintă acestea, apelanta încearcă să inducă în eroare instanța de judecată.
Astfel, într-adevăr, pentru prima fază a fost emisă o factură care reprezenta contravaloarea sumei de 33.000 euro, dar, așa cum rezultă din actele depuse la dosar, cea de-a doua factură pentru cea de-a doua fază a fost emisă doar pentru contravaloarea sumei de 30.300 euro și, nicidecum, pentru întreaga valoare de 50.000 Euro.
A emis această factură doar pentru suma de 30.300 euro având în vedere înțelegerile încheiate între cele două părți ca urmare a discuțiilor purtate, urmând ca la sfârșitul lucrării să analizeze ce se poate recupera din această sumă în condițiile intervenirii crizei economice mondiale.
Apoi, ce-a de-a treia factura a fost emisa la data de_, suma de 150.708 lei inscrisa in aceasta reprezentând contravaloarea sumei de 40.000 Euro. Din aceasta din urma factura i-a fost achitata doar suma de 70.000 lei, in doua transe: 31 octombrie 2008 (60.000 lei) si 25 martie 2010 (10.000 lei).
In cadrul motivelor de apel, apelanta incearca sa inducă ideea ca aceasta factura a fost emisa parțial pentru faza a doua (acel rest de 19.700 Euro care nu a fost inscris in cea de-a doua factura, rezultând din scăderea sumei de 30.300 Euro facturata din suma de 50.000 Euro prevăzuta in contract pentru aceasta suma) si, parțial, pentru cea de-a treia faza.
Apoi, aceasta susține ca a achitat 70.000 lei, deoarece aceasta suma reprezintă contravaloarea sumei de 19.700 Euro, iar restul sumei nu l-a achitat deoarece intimata nu a efectuat nici un demers pentru cea de-a treia fază.
Dar, și prin această susținere apelanta încearca sa inducă in eroare, in condițiile in care "uita" cu desăvârșire sa efectuez un calcul simplu.
Astfel, daca se iau in considerare datele înscrise pe factura dedusa judecații, la data de 15 octombrie 2008 un Euro avea valoarea de 3,7677 lei. In acest context, suma
de 10.000 lei reprezenta contravaloarea sumei de 18.579 Euro si, nicidecum, a celei de 19.700 Euro.
Intimata considera ca doar din acest simplu calcul rezulta clar ca susținerea apelantei conform căreia suma de 70.000 lei achitata reprezintă contravaloarea restului de 19.700 Euro neachitat pentru faza a doua trebuie respinsă ca nefondată.
Totodată, chiar daca prin absurd apelanta ar fi luat in calcul o asemenea ipoteza, ar fi trebuit sa refuze la plata factura respectiva, solicitând totodată emiterea unei facturi numai pentru contravaloarea sumei de 19.700 Euro. Dar, asa cum rezulta din actele si lucrările prezentului dosar niciodată apelanta nu a avut nici măcar intenția de a refuza la plata aceasta factura.
Intimata mai arată că după analizarea declarațiilor martorilor propuși de către apelanta, considera ca aceste declarații trebuie luate sub beneficiu de inventar deoarece sunt date de persoane care sunt angajate ale pârâtei.
Astfel, nici una dintre martore nu a fost de față la înțelegerile care au avut loc intre reprezentanții celor doua părți împrocesuate.
Mai mult, ele nu au luat contact direct cu proiectul, spre deosebire de martorul Baciu Olimpiu care a fost angajat de pârâtă tocmai ca să lucreze la proiectul de pe str. Venus, astfel încât susținerile lor că s-ar fi trecut sau nu la faza a treia nu sunt pertinente.
Totodată, declarațiile lor vin in contradicție cu declarațiile martorilor care au lucrat direct la proiectul respectiv, ele fiind contradictorii daca se coroborează cu actele depuse la dosar.
Astfel, martora Gabrlela C. declară că pentru faza a doua s-a facturat o sumă mult mai mare decât cea prevăzută în contract, astfel încât apelanta a plătit doar suma care era prevăzută în contract pentru acea fază și s-a solicitat stornarea ei telefonic. Totodată, aceasta subliniază că suma facturată a fost de 70.000 euro, apelanta achitând din ea doar 50.000 euro, iar plățile au fost efectuate la 1-2 luni după emiterea facturii.
Or, dacă se cercetează cele trei facturi, pentru faza a doua (așa cum se arată și în cadrul întâmpinării) s-a facturat parțial, doar suma de 30.300 euro (factura nr.4). Mai mult, niciodată intimata reclamantă nu a facturat suma de 70.000 euro pârâtei.
Oricum martora face referire doar la o discuție telefonica intre reprezentantul apelantei si (posibil) reprezentantul intimatei in care s-a făcut referire la o posibila stornare a facturii pentru faza a doua si nicidecum pentru faza a treia. Practic, aceasta nu a putut sa confirme personal ca ar fi auzit personal susținerile reprezentantul intimatei.
Mai mult, cele doua plați parțiale au fost efectuate, una la 15 zile după emiterea facturii si una la un an si jumătate de la emiterea acesteia, aceste aspecte reieșind din extrasele de cont depuse la dosar. In acest context, declarația martorei nu concorda absolut deloc cu actele depuse la dosar, ceea ce arunca un semn de întrebare asupra obiectivității cu care aceasta a fost făcută.
Apoi, martora, deși, în mod surprinzător, dovedește o cunoaștere foarte aprofundată a modului în care au fost emise facturile aferente contractului încheiat între cele doua părți împrocesuate, uită că au fost emise in total cinci facturi, nu trei cum susține absolut tot timpul in timpul declarației date in fata instanței de judecata. Faptul ca au fost cinci facturi rezulta in mod indubitabil din actele depuse la dosar.
Totodată, martora C. G. C. arata ca nu are cunoștința de S.C.SDC PROIECT S., firma martorului Baciu, dar, potrivit susținerilor sale toate facturile erau avizate de către aceasta.
In acest context, declarația martorei vine in contradicție cu actele depuse la dosar de martorul Baciu Olimpiu, respectiv cu facturile pe care figurează si denumirea apelantei, facturi care au si fost achitate.
Dar, ceea ce confirma aceasta martora este faptul ca parata nu a refuzat niciodată la plata factura dedusa judecații. Or, daca ar fi existat intenția de a refuza la plata factura respectiva, ar fi trebuit sa se întocmească anumite înscrisuri în acest sens. Toate informațiile pe care această martoră le-a dat instanței de judecată referitoare la contactarea intimatei in vederea stornării facturii dedusă judecății nu
sunt dobândite prin propriile simțuri, acestea fiindu-i transmise de către asociatul apelantei.
Intimata mai arată că având in vedere cele expuse mai sus poate înțelege in cele din urma de ce in cadrul motivelor de apel apelanta nu a făcut nici măcar o trimitere la cele doua declarații date în fața instanței de fond de martorele propuse chiar de către ea. Practic, declarațiile celor doua martore, sunt in contradicție evidenta cu actele depuse la dosar si, mai mult, o parte din declarațiile lor nu au nici un suport, in condițiile in care conțin informații indirecte primite chiar de la asociatul societății apelante.
O alta proba administrată în cauză, care vine în sprijinul poziției procesuale de respingere a apelului dedus judecații, la care apelanta nu face referire, este declarația martorului D. Sofronie. In ceea ce-l privește pe acest martor, nu se poate susține ca are vreun interes sa îi susțină poziția procesuala, declarația lui având un caracter subiectiv. Astfel, din declarația acestuia rezulta cu prisosința faptul ca a intocmit un proiect de rezistenta pana la cota +0,00, iar acest proiect se referea la imobilul pe care apelanta dorea sa-l construiască pe str.Venus nr.22 din C. -N. .
Mai mult, acest martor a predat martorului Baciu Olimpiu pe care 1-a privit ca si pe un reprezentant al societății apelante in derularea contractului respectiv. Totodată, martorul a explicat in cadrul declarației date de ce anume erau decalate datele de pe facturi, in condițiile in care acesta avea contractate si alte lucrări cu arhitectul Ardelean, arhitect care este si administratorul intimatei.
Se poate observa că data la care s-a încheiat contractul de subproiectare cu acest martor este 15 august 2008. Intr-adevar la acea data nu terminase inca faza a doua, dar H.C.L.-ul care confirma ca se va putea emite ulterior autorizația de construire a fost emis la data de_, deci cu o luna inainte de incheierea contractului de subproiectare. Acest H.C.L. i-a confirmat ca va putea sa se achite de obligațiile contractuale fata de beneficiar (apelanta), astfel incat a dus procedurile mai departe, pentru a nu pierde timp. Mai mult, martorul fiind de buna credința, fiind sigur ca va putea efectua lucrarea respectiva, a demarat toate demersurile necesare indeplinirii sarcinilor care ii reveneau, in perioada incheierii Contractului de subproiectare nr.10/_ . Totodată, cu societatea acestui martor s-a semnat si procesul verbal de predare primire a proiectului pana la cota 0. Iar pentru toate aceasta activitate a martorului a primit un avans de 15.000 lei, asa cum rezulta din Factura nr.13/_ pe care martorul a depus-o la dosar. Ceea ce este de observat este faptul ca suma de 15.000 lei a fost facturata exact la data de_, data la care a fost emisa efectuata plata sumei de 60.000 lei de către apelanta, deoarece a anunțat martorul ca are o parte din banii pe car ii datorează in baza contractului de subproiectare inchiat cu el pentru lucrarea de pe str.Venus nr.22.
După cum se poate observa, singura declarație testimoniala pe care o analizează apelanta in cadrul motivelor de apel este cea a martorului Baciu Olimpiu, încercând sa speculeze eventualele neconcordante ale acesteia, fara sa tina cont si de declarația martorului D. Sofronie care arata clar ca efectuat proiectul de rezistenta, iar o parte din el (cel care privea structura pana la cota 0) l-a predat martorului Baciu Olimpiu.
In ceea ce privește facturile depuse de către martorul Baciu Olimpiu al căror conținut este interpretat in mod tendențios de către apelanta, intimata arată că acest martor a susținut faptul ca a colaborat cu apelanta, acordandu-i consultanta tehnica. Ori, in mod normal consultanta tehnica cuprinde mai multe aspecte, iar martorul Baciu Olimpiu a prezentat acele facturi doar exemplificativ, incercand sa dovedească ca intre societatea al cărui asociat este si societatea apelanta au existat relații cu privire la proiectul din str.Venus nr.22 si, nicidecum, sa dovedească implicarea directa in relațiile dintre apelanta si intimata.
In ceea ce privește CD-urile depuse de acest martor (conținând planurile pana la cota 0 si planurile de arhitectura, toate intocmite de către ing.M. Ardelean, administratorul societății noastre si de ing.D. Sofronie, angajat de subscrisa intimata in acest scop) intimata arată că orice fișier de genul celor înscrise pe acestea necesită programe speciale, ele neputand fi citite in programele de Office Word, iar pentru a le citi apelanta trebuie sa apeleze la persoane care operează cu aceste sisteme. Faptul ca
aceasta nu deține sau susține că deține un asemenea sistem nu poate induce ideea că nu poate fi verificat. Așa cum instanța le-a verificat si aceasta trebuia sa facă demersurile necesare pentru a le verifica.
Dar, pentru a putea soluționa in mod obiectiv acest motiv de apel trebuie să se pună o singură întrebare, respectiv ce interes ar fi avut niște terți să întocmească documentații necesare edificării blocului care urma să devină proprietatea apelantei dacă nu aveau nici o relație contractuală cu aceasta și nu ar fi primit anumite sume de bani pentru aceste activități. Mai mult ce interes ar fi avut intimata să achite niște sume de bani martorului D. Sofronie pentru un proiect pentru care nu ar fi fost plătită.
Realitatea este că apelanta neagă cu înverșunare obligația ei de a achita suma pe care o solicitam deoarece nu a mai continuat proiectul din str. Venus nr.22 din lipsa de fonduri. In acest context, neputând sa ii finalizeze si sa vândă imobilul, a considerat că nu mai trebuie să își achite nici obligațiile financiare față de cei pe care i-a angajat în vederea demarării proiectului respectiv.
Aspectul terminării fondurilor necesare rezultă chiar din declarația martorului Baciu 0limpiu declarație din care rezultă faptul că și societatea acestuia și-a încetat colaborarea cu apelanta tocmai având în vedere lipsa fondurilor.
Analizând apelul din prisma motivelor și a apărărilor invocate, precum și a probelor administrate, T. ul reține următoarele:
În fapt, la data de 21 februarie 2008 a fost încheiat contractul de proiectare nr. 26/2008 între proiectantul SC R. SSR.L., având sediul în C. -N., Aleea S. nr. 1 ap. 45, înregistrată la Registrul C. erțului sub nr. J_ și CUI R5105857, și, pe de altă parte, SC RO R. C. S., în calitate de beneficiar, având ca obiect elaborarea de către proiectantul general a documentației tehnice pentru obținerea autorizației de construire și întocmirea unui proiect tehnic privind lucrarea ˝imobil multifuncțional pentru comerț, birouri, locuințe, garaje subterane situat pe str. VEnus nr. 22 din C. -N. ˝.
Societatea intimată R. SA S. este identificată prin J_ și CUI
2. .
Potrivit mențiunii nr. 6144 din data de_, la data de 11 februarie 2008 a
operat și în Registrul C. erțului modificările privind denumirea acestei societăți din SC
S. SERVICII PRODUCTIE S. în SC R. SA S. .
Astfel, se constată faptul că în contractul nr. 26/2008 dedus judecății a fost trecută denumirea incompletă a societății proiectante, SC R. SS în loc de SC R.
A. S., apoi, numărul de înregistrare în registrul comerțului a acestei societăți este parțial incorect anul înregistrării fiind 1991, iar nu 1993, cum eronat s-a menționat în contract, iar codul unic de înregistrare al acestei societăți a fost menționat eronat 5105857, în loc de 2. .
În executarea acestui contract nr. 26/2008 au fost emise de reclamanta intimată SC R. SA S. facturile fiscale nr. 03/_ pentru suma de 120.707,40 de lei( fila 47, dosarul de fond), nr. 04 din_ pentru suma de 110.131,41 de lei( fila 45) și nr. 05 din data de_ pentru suma de 150.708 lei( fila 42).
În toate cele trei facturi fiscale emise indubitabil de societatea R. SA
S., purtând ștampila acestei societăți și semnătura reprezentantului legal a fost inserat eronat codul unic de înregistrare 5105857, în loc de 2. și, acolo unde s-a menționat numărul de înregistrare, respectiv în factura fiscală nr. 5/2008 a fost de asemenea, menționat anul dobândiri numărului de înregistrare în Registrul C. erțului ca fiind 1993, în loc de 1991, cum ar fi fost corect.
Față de toate aceste erori materiale, apelanta a înțeles a invoca excepțiile lipsei calității procesuale și a lipsei capacității de folosință a societății R. SS .
Analizând excepțiile invocate de apelantă, T. ul urmează a le respinge, reținând faptul că, într-adevăr, există numeroase erori materiale strecurate în cuprinsul contractului și al facturilor fiscale emise, însă, acestea reprezintă simple erori materiale, apelanta intimată neavând nici un dubiu cu privire la persoana co- contractantului său, căreia i-a pretins executarea contractului de proiectare și pe care
a remunerat-o pentru aceste contraprestații, pe de altă parte, erorile materiale fiind explicabile prin aceea că reprezentantul legal al acestei societăți, d-l Ardelean M. este asociat și, totodată, administrator în cadrul societății SC CONTEST CONSTRUCTII S., având codul unic de înregistrare 5105857 care a figurat pe toate cele trei facturi fiscale și în contractul de prestări servicii nr. 26/2008.
Astfel, trebuie făcută o diferență între lipsa oricărei legături între subiectul de drept material care a executat o parte din obligațiile contractuale în temeiul convenției părților și subiectul de drept procesual chemat în judecată, pe de o parte, și existența erorilor materiale nesesizate de părți în cuprinsul actelor încheiate de acestea, pe de altă parte; sub acest aspect, T. ul apreciază că nu sunt îndeplinite condițiile legale pentru admiterea excepției lipsei calității procesuale active a SC R. SS, pe care urmează a o respinge ca nefondată. De asemenea, deși prin contract s-a menționat o denumire incompletă a societății reclamante, nu se poate spune că nu există această societate, că nu există această entitate, însă, într-adevăr, codul său unic de identificare a fost eronat menționat, fapt care nu a fost în măsură, totuși, a împiedica executarea reciprocă a obligațiilor de către părți; pentru aceste considerente, T. ul urmează a respinge ca nefondată și excepția lipsei capacității procesuale de folosință a reclamantei intimate SC R. SS, instanța de apel constatând că din eroare, părțile au menționat denumirea incompletă a societății proiectante, SC R. SA S. .
Pe fondul cauzei, T. ul constată faptul că, deși nehotărâtă, reclamanta intimată a învestit instanța cu o cerere de executare a contractului nr. 26/2008 pentru plata parțială a facturii fiscale nr. 5/_ aferentă fazei 3 de execuție a contractului, iar nu fazei 2 de execuție, astfel cum a precizat în fața primei instanțe de fond prin răspunsul la întâmpinare depus pentru termenul de judecată din data de 05 aprilie 2012, precum și cum reiese din poziția procesuală susținută prin întâmpinare în fața instanței de apel, motiv pentru care, dincolo de apărările contradictorii anterioare făcute de intimată, T. ul urmează a constata că aceasta este cauza cu care reclamanta a învestit instanța, și, în conformitate cu respectarea dreptului de acces la instanță, strict sub acest aspect al executării obligațiilor contractuale de către părți aferente fazei trei de execuție a contractului urmează a analiza cererea.
Astfel, potrivit art. 4 din contractul nr. 26/2008, intitulat termene de predare, se stipulează că faza 02 reprezentând elaborare documentație pentru autorizație de construire trebuie predată în termen de 60 de zile de la emiterea Hotărârii Consiliului Local din partea Primăriei C. -N. pentru PUD avizat și de stabilire a temei concrete de proiectare stabilită de beneficiar împreună cu proiectantul, iar faza nr. 03, care prezintă relevanță, intitulată ˝documentații proiect tehnic˝ constând în ˝detalii de execuție pentru arhitectură, rezistență, instalații apă-canal, termice, electrice interioare, sistematizare verticală, cuprinzând toate elementele necesare construirii imobilelor respective: memorii, planșe, antemăsurători la nivel DDE˝ termenul de predare a fost stabilit la 90 de zile de la emiterea autorizației de construire, dar cu condiția realizării proiectului tehnic de arhitectură, rezistență, instalații până la cota
+0.00 a imobilului pentru a permite începerea lucrărilor la faza de autorizație de construire.
Totodată, relevanță în analizarea prezentei acțiuni o au și dispozițiile art. V pct. 1 și 2 ale aceluiași contract, intitulat ˝termene și modalități de plată˝, conform căruia plata se va face prin ordin de plată sau cash pe baza facturilor emise de către proiectant, în termen de 5 zile de la facturare. Decontările se vor face eșalonat pe baza acordului intervenit între cele două părți, proiectant și beneficiar, după cum urmează:
33.000 de euro avans proiectare
50.000 de euro eliberarea autorizației de construire
60.000 de euro avans fază proiect tehnic
62.000 de euro predare proiect tehnic, plăți care urmează a fi efectuate la cursul BNR.
În temeiul acestui contract a fost emisă factura fiscală nr. 05 din_ de proiectantul SC R. S. SRHITECTURA S. beneficiarului SC RO R. C. S. pentru plata sumei de 150.708 lei cu titlu de avans contract de proiectare nr. 26/_
, reprezentând echivalentul în lei a sumei de 40.000 de euro la cursul BNR de 1 euro: 3,7677 lei.
Din cuprinsul facturii fiscale nr. 5/2008 nu rezultă în mod expres la ce fază a contractului de proiectare se referă suma de 40.000 de euro deoarece, potrivit convenției de mai sus, cuantumul de 40.000 de euro nu corespunde nici uneia dintre cele patru faze de executare, iar noțiunea de avans contract este interpretabilă. Intimata R. SA S. a invocat faptul că a intervenit un acord între părți cu privire la diminuarea prețului inițial, însă, un asemenea acord nu a fost probat în concret sau recunoscut de partea adversă.
Pe de altă parte, pentru îndeplinirea obligațiilor contractuale de către proiectantul SC R. SA S. aferente fazei 3 de executare a contractului, aceasta avea obligația, potrivit art. 4.3 din contract, de a executa până la cota +0.00 a imobilului proiectul tehnic de arhitectură, rezistență și instalații apă-canal, termice, electrice interioare la momentul eliberării autorizației de construire a imobilului
pentru a permite începerea lucrărilor la momentul eliberării autorizației de construire.
La data de 17 septembrie 2008 a fost emisă autorizația de construire nr. 1543/2008 de Primarul Municipiului C. -N. pentru executarea lucrărilor de construire pentru imobilul multifuncțional pentru comerț, locuințe, garaj subteran situat în C. -N., str. Venus nr. 2.
Or, la acest moment, 17 septembrie 2008 sau, cel mai târziu la data de 15 octombrie 2008, data emiterii facturii fiscale nr. 5/2008 dedusă judecății, reclamanta- intimată SC R. SA S. nu a probat executarea propriei obligații contractuale, respectiv executarea până la cota +0.00 a imobilului a proiectului tehnic de arhitectură, rezistență și instalații apă-canal, termice, electrice interioare.
Este adevărat că, astfel cum reiese din contractul de subproiectare nr. 10 din_ încheiat între SC R. SS, în calitate de proiectant și SC SDC PROIECT S.
, în calitate de subproiectant( fila 64 și urm., dos. de fond) coroborat cu depoziția martorului D. Sofronie( fila 25 a dosarului) reiese că, într-adevăr societatea R. S.
A. S. a demarat acțiuni pentru executarea fazei a treia din contractul nr. 26/2008, prin subcontrarea către SC SDC PROIECT S. a lucrării de rezistență, însă partea de arhitectură a proiectului urma a fi efectuată de societatea reclamantă, nefiind efectuată în 2008, astfel cum rezultă din declarația acestui martor, iar reclamanta nu a probat, ulterior, îndeplinirea acestei obligații.
Concluzionând, deși societății reclamante R. SA S. îi incumbă sarcina probei în privința executării propriilor obligații contractuale aferente fazei 3 de execuție, aceasta nu a probat că a executat până la faza 0 a imobilului proiectul tehnic de arhitectură și de instalații apă-canal, termice, electrice interioare, sistematizare verticală, proiect care trebuia să fi fost elaborat la momentul eliberării autorizației de construire. Pentru a-și justifica temeinicia propriilor pretenții, intimata avea obligația de a proba întocmirea și prezentarea beneficiarului a proiectului tehnic astfel cum am menționat mai sus.
Întrucât nu și-a îndeplinit propriile obligații contractuale, intimata nu poate pretinde beneficiarului plata lucrărilor acestei faze de execuție, constatând faptul că prima instanță a apreciat în mod greșit materialul probator administrat în cauză.
În consecință, în temeiul art. 296 C.p.c. T. ul urmează a admite apelul declarat de apelanta SC RO R. S. în contradictoriu cu intimata SC R. SA
S. împotriva sentinței civile nr.21874/_ pronunțată de Judecătoria Cluj-Napoca în dosarul nr._, pe care urmează a o schimba în integralitate, în sensul respingerii ca neîntemeiată a acțiunii formulate de reclamanta SC R. SA
S. în contradictoriu cu pârâta SC RO R. C. S. .
În temeiul art. 274 C.p.c. va dispune obligarea intimatei să plătească apelantei suma de 2424,66 lei cu titlu de cheltuieli de judecată în apel si suma de 8091 lei cu titlu de cheltuieli de judecată la fond.
PENTRU ACESTE M. IVE, ÎN NUMELE LEGII DECIDE:
Respinge excepția lipsei calității procesuale active a intimatei SC R. STREATER A. S. invocată de apelanta SC RO R. C. S. .
Respinge excepția lipsei capacității procesuale de folosință a intimatei SC R. STREATER A. S. invocată de apelanta SC RO R. C. S. .
Admite apelul declarat de apelanta SC RO R. S. în contradictoriu cu intimata SC R. SA S. împotriva sentinței civile nr.21874/_ pronunțată de Judecătoria Cluj-Napoca în dosarul nr._, pe care o schimbă în întregime, în sensul că respinge ca neîntemeiată acțiunea formulată de reclamanta SC
R. SA S. în contradictoriu cu pârâta SC RO R. C. S. .
Obligă intimata să plătească apelantei suma de 2424,66 lei cu titlu de cheltuieli de judecată în apel si suma de 8091 lei cu titlu de cheltuieli de judecată la fond.
Cu drept de recurs în termen de 15 zile de la comunicare. Pronunțată în ședință publică, azi, 18 noiembrie 2013.
PREȘEDINTE, | JUDECĂTOR, | GREFIER, | ||||
D. H. | pt. M. | C. | B. | N. | N. |
În CM, preș. Trib. Sp. C.
Red. DH/tehnored LU 4 ex/_
| ← Decizia civilă nr. 706/2013. Acțiune în pretenții comerciale | Decizia civilă nr. 339/2013. Acțiune în pretenții comerciale → |
|---|
