Decizia civilă nr. 339/2013. Acțiune în pretenții comerciale
| Comentarii |
|
R O M Â N I A
T. UL SPECIALIZAT C. Dosar nr. _
Cod operator date cu caracter personal 11553
DECIZIA CIVILĂ nr.339/2013
Ședința publică din data de 27 mai 2013 Instanța constituită din:
PREȘEDINTE: D. M. D. JUDECĂTOR: N. K. JUDECĂTOR: F. IANCU M.
GREFIER: A. VLAIC
Pe rol fiind recursul declarat de recurenta SC OMNIASIG V. INSURANCE G. SA împotriva încheierii civile pronunțată în ședința camerei de consiliu din data de_ a Judecătoriei C. -N. în dosarul nr._, în contradictoriu cu intimații R. I., SC E. G. I. S. și SC V. R. SA, având ca obiect în primă instanță pretenții.
La apelul nominal efectuat în cauză se prezintă reprezentanta intimatei R.
I., avocat A. G., lipsind recurenta și restul intimaților. Procedura este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei, după care, reprezentanta intimatei arată că nu are alte cereri în probațiune.
T. ul, în urma deliberării, apreciind cauza în stare de judecată, acordă cuvântul părții prezente în dezbateri judiciare.
Reprezentanta intimatei R. I. solicită respingerea recursului, conform motivelor arătate prin întâmpinare.
T. ul reține cauza în pronunțare.
T R I B U N A L U L,
Prin încheierea civila pronunțată la data de_, în dosarul civil nr._ al Judecătoriei C. -N. a fost admisa cererea de îndreptare a erorii materiale strecurată în sentința civilă nr. 15317/_ formulată de petenta R. I. și în consecință a fost obligată pârâta la plata către reclamantă a sumei de 8.643,60 lei cu titlu de penalitate aferentă contractului de credit nr.149147/_, actualizată până la plata efectivă, la plata sumei de 8.653,3 lei cu titlu de cheltuieli de judecată reprezentând taxă judiciară de timbru, timbru judiciar, onorariu avocațial și onorariu expert.
Pentru a pronunța această hotărâre, instanța de fond a reținut că în ce privește cheltuielile de judecată, conform actelor de la dosar, petenta a achitat suma de 3.693,3 lei și suma de 630 lei cu titlu de taxă judiciară de timbru, onorariu avocațial în cuantum de 2.000 lei și onorariu expert în cuantum de 2.330 lei, rezultând un total de 8.653,3 lei.
Referitor la penalitățile de întârziere, instanța a reținut că prin precizarea de acțiune din data de_, petenta a solicitat obligarea pârâtei la plata penalităților de întârziere solicitate de S. V. R. S.A., iar ulterior la data de_ a precizat cuantumul acestor penalități la suma de 8.643,60 lei cu titlu de penalitate aferentă contractului de credit.
În conformitate cu dispozițiile art.281 alin.1 C.proc.civ, erorile sau omisiunile cu privire la numele, calitatea și susținerile părților sau cele de calcul, precum și orice alte erori materiale din hotărâri sau încheieri pot fi îndreptate din oficiu sau la cerere.
Față de cele mai sus reținute, instanța a apreciat cererea de îndreptare a erorii materiale este întemeiată, în baza art.281 și urm. C.proc.civ. fiind admisă.
Împotriva acestei hotărâri a declarat recurs pârâta SC Omniasig SA, solicitând admiterea recursului, modificarea încheierii recurate în sensul respingerii cererii de îndreptare a erorii materiale formulată de petentă ca netemeinică.
Recurenta consideră că cererea de îndreptare a erorii materiale formulată de petenta R. I. este netemeinică, cererea de îndreptare a erorii materiale fiind reglementată de art. 281 alin 1 C. Pr. Civ. unde se arată că "erorile sau omisiunile cu privire la numele, calitatea și susținerile părților sau cele de calcul, precum si orice alte erori materiale din hotărâri sau încheieri pot fi îndreptate din oficiu sau la cerere".
Prin urmare, având în vedere că instanța a acordat suma fixă solicitată de reclamanta, fără actualizarea penalităților de întârziere până la data plății efective, nu ne aflăm în prezența vreunei erori materiale, ci, eventual a unei situații ce ar fi necesitat completarea hotărârii.
Astfel, art. 2812Cod pr. civ. prevede că dacă prin hotărârea dată instanța a omis să se pronunțe asupra unui capăt de cerere principal sau accesoriu ori asupra
unei cereri conexe sau incidentale, se poate cere completarea hotărârii în același termen în care se poate declara, după caz, apel sau recurs împotriva acelei hotărâri, iar în cazul hotărârilor date în fond după casarea cu reținere, în termen de 15 zile de la pronunțare.
Îndreptarea erorii materiale respectiv completarea hotărârii sunt două proceduri distincte, având un regim de soluționare diferit, astfel: îndreptarea erorii materiale se referă la erorile sau omisiunile cu privire la numele, calitatea și susținerile părților sau cele de calcul, sau orice alte erori materiale, completarea hotărârii se referă la situația în care instanța a omis să se pronunțe asupra unui capăt de cerere principal sau accesoriu ori asupra unei cereri conexe sau incidentale, care este situația speței de față.
La soluționarea cererii de îndreptare a erorii materiale, prezența părților nu este obligatorie, instanța pronunțându-se prin încheiere dată în camera de consiliu, iar părțile vor fi citate numai dacă instanța socotește că este necesar să dea anumite lămuriri. In ce privește cererea de completare a hotărârii, Codul de pr. civilă prevede că instanța va rezolva cererea de urgență, prin încheiere dată în camera de consiliu, cu citarea părților.
Prin întâmpinarea formulată intimata R. I. a solicitat respingerea recursului și obligarea recurentei la plata cheltuielilor de judecată.
În susținerea poziției sale procesuale intimata a arătat că prin sentința civilă nr. 15317/2012, Judecătoria Cluj-Napoca a admis acțiunea civilă formulată și precizată de către subsemnata intimată, obligând recurenta la plata sumei de 16.060 Euro, contravaloare în lei la cursul BNR valabil la data producerii accidentului rutier, precum și la plata sumei de 8.643,60 cu titlu de penalitate aferentă contractului de credit nr. 149147/_ și la plata cheltuielilor de judecată în cuantum de 8.030,50 lei, reprezentând taxă judiciară de timbru, timbru judiciar, onorariu avocațial și onorariu expert.
În motivare, instanța reține faptul că, intimata a achiziționat la data de_ prin dealerul S. ANVELO CENTER S.R.L., cu sediu în Oradea, un autoturism nou marca OPEL ASTRA, cu prețul de 58.699,30 lei, conform copiei facturii aflate la fila 30 din dosar. Autoturismul a fost înmatriculat ulterior cumpărării sub nr._
. Achiziționarea autoturismului s-a realizat ca urmare a contractării unui credit de la S. V. R. S.A., credit ce avea acest scop, iar în vederea garantării s-a încheiat polița de asigurare CASCO la S. O. S.A., polița seria C nr.6., cu valabilitate de la_ -_, suma asigurată aferentă primului an fiind 16.060 Eur.
Totodată, se reține evenimentul rutier în care intimata a fost implicată la data de_, în urma căruia autoturismul condus de intimata având nr. de înmatriculare_ a fost serios avariat, în urma acestui eveniment rutier a fost avizata societatea de asigurare în termen legal, aceasta procedând la deschiderea dosarului de daună.
După constatarea daunelor în cadrul reprezentanței OPEL din C. -N., S.
E. G. Investment S.R.L., s-a emis un deviz estimativ de lucru din care rezulta valoarea daunelor suferite de autoturism, respectiv suma de 61.653,48 lei, sumă ce reprezenta 98% din suma asigurată, fiind astfel în situația unei daune totale. Cu privire la repararea autoturismului, se reține faptul că recurenta a solicitat oferte de reparare a autoturismului obținând un de la S. Willy &Co S.R.L. pentru suma de
6.000 Euro+T.v.a. Autoturismul cumpărat de nou se afla în perioada de garanție și astfel potrivit înscrisului aflat la fila 265 din dosar, termenele de garanție de 24 de luni pentru partea mecanică și cel de 12 ani pentru caroserie erau valabile numai daca Clientul-respectiv proprietarul unui autoturism Opel- respecta normele de întreținere, folosire și de service» orice intervenție mecanică sau electrică efectuată asupra autoturismului în afara unităților de service autorizate Opel ducând la pierderea garanția. În aceste condiții, întrucât S. Willy &Co S.r.l. nu era un service autorizat de reprezentanța Opel, neacceptarea ofertei de către intimata a fost nu numai legală dar pe deplin justificată de faptul pierderi garanției.
Cu privire la valoarea despăgubirilor, instanța a încuviințat proba cu expertiza tehnică auto, raportul de expertiză întocmit de expert Varga B. O. opinînd faptul că, pe lîngă avariile constatate potrivit fișei de evaluare întocmită la 17.06.211)9 starea prezentă a autoturismului este mult mai gravă si drept urmare a degradării și vandalizării orice fel de reparare și de repunere a autoturismului în funcțiune este imposibilă. Totodată, față de devizul final au apărut elemente noi datorită vandalizării și furturilor acestea adăugind un procent de 60% în plus față de valoarea constatată în anul 2009. în concluzie expertul a opinat faptul că daunele provocate de accidentul din 2008 autoturismului cu numărul de
înmatriculare_ se încadrează în daună totală, prețul reparației depășește cu peste 140% valoarea de nou.
Intimata a arătat că recurenta se află într-o regretabilă eroare. După aproape trei ani de la producerea evenimentului rutier si a instrumentării dosarului de daună, aceasta invocă prevederi ce reglementează asigurarea obligatorie de răspundere civilă, arătând că despăgubirile pentru vehicule cuantumul pagubei, valoarea vehiculului la data accidentului și nici limita de despăgubire prevăzută de polița R.C.A.. în realitate autoturismul avariat era asigurat cu o poliță de asigurare facultativă, intimata fiind titulara poliței CASCO seria C, nr.6. . Cuantumul daunelor si cazurile de dauna totală sunt guvernate și concret redate de către Condițiilor generale de asigurare. Astfel potrivit art. 1.18, cazurile de daună totală sunt: furtul auto asigurat, sau dauna acestuia într-un asemenea grad încât refacerea prin reparare depășește 90% din suma asigurată pe baza constatării asiguratului. Ori din devizul întocmit pe baza constatărilor Asiguratorului oferta finală de reparației la S. E. S.R.L. reprezentanță Opel se ridica la suma de 61.653,48 lei, sumă ce reprezenta 98% din suma asigurată. Susținerile recurentei cu privire la faptul că intimata ar fi dorit de la bun început încadrarea daunei la daună totală sunt absurde și lipsite de orice suport probator, dovedind încă o dată atitudinea Asigurătorului față de clienții săi. Starea de fapt dedusă judecății primei instanțe a fost însă corect înțeleasă de către instanță, deși atitudinea asigurătorului din etapa instrumentării dosarului de daune s-a regăsit și în cursul judecății acesta dorind doar tergiversarea cauzei, toate argumentele sale fiind lipsite de vreun temei legal.
În cuprinsul memoriului de recurs asigurătorul arată că, dat fiind refuzul categoric al subsemnatei de a asigura repararea autoturismului într-un service auto cu oferta mai avantajoasa și dat fiind faptul că, nici o prevedere legală nu o obligă a adopta pentru client o soluție economică păguboasă pentru el însuși, a apreciat că nu sunt întrunite condițiile pentru daună totală motiv pentru care nu a înțeles să instrumenteze dosarul de daună în această direcție și să procedeze la soluționarea lui. El însuși însă se contrazice, arătând că, în conformitate cu prevederile CASCO și cu devizul emis de S. E. S.R.L., reparația nu era posibilă prin reprezentanță valoarea acesteia încadrându-se la dauna totală.
Ori încadrarea unei daune într-o categorie sau alta nu este lăsată la latitudinea societății asigurătoare, nu este un beneficiu acordat prin bunăvoința societății unora sau altora ci este o obligație reglementată de normele de asigurare, în cazul intimatei condițiile generale de asigurare precum și Ordinul CSA nr. 14/2011. Potrivit acestui ordin, în art.50 al. 13 si 14 este definit conceptul de daună totală ca fiind situația în care cuantumul pagubei, așa cum a fost definit la al. 3, depășește 75% din valoarea vehiculului la data producerii accidentului.
Instanța de fond a avut corect în vedere probațiunea administrată în cauză și a apreciat conduita asigurătorului ca fiind una total neprofesională. Dând dovadă de rea credință, a solicitat oferte de la alte unități service deși autoturismul a fost cumpărat de nou și se afla în garanție, scopul final fiind neplata sumei datorată potrivit prevederilor poliței de asigurare facultativă. Încadrarea daunei în categoria daunei totale era obligatorie a fi făcută potrivit prevederilor art. 1.18 din Condițiile generale ce guvernează polița CASCO, deoarece dauna totală este reprezentată de
furt sau dauna autoturismului într-un asemenea grad, încât refacerea prin reparare, înlocuire depășește 90% din suma asigurată, pe baza constatării asigurătorului.
Aceleași concluzii reies și în cuprinsul Raportului de expertiză tehnică judiciară auto încuviințat și întocmit de expert Varga B. O., concluzii din care reiese în mod cert faptul că, daunele provocate de accidentul din data de_ se încadrează la daună totală, prețul reparației depășind cu peste 140% valoarea de nou a autovehiculul.
A doua critica din cadrul memoriului de recurs se referă la obligarea S. Omniasig S.A, la plata sumei de 3643,60 lei, cu titlu de penalități aferente contractului de credit nr. 14147/_, apreciind faptul că această pretenție ar fi nejustificată și nefondată.
Intimata a încheiat convenția de credit nr.0149147/_ cu V. R., Suc.M., prin care primea un împrumut ce avea ca și finalitatea cumpărarea autoturismului Opel Astra Caravan, an fabricație 2008, conform prevederilor facturii emise de către vânzător. Ca si garanție de bună executare a contractului intimata era obligată să încheie până la data tragerii creditului o poliță de A. a FULL CASCO, poliță ce avea mențiunea specială a cesionării despăgubirii în favoarea băncii.
Intimata apreciază faptul că, instanța de fond a interpretat în mod corect starea de fapt dedusă judecații precum și probațiunea administrată în cauza reținând reaua credință de care asigurătorul a dat dovadă pe parcursul instrumentării dosarului de daună, lipsindu-mă astfel atât de folosința autoturismului, cât și de plata despăgubirilor care se cuveneau potrivit poliței de asigurare și care ar fi revenit băncii în vederea stingerii creditului acordat.
Recurenta invocă culpa intimatei în producerea accidentului precum și o lipsa de comunicare din partea mea și piedici provenite din partea reprezentanței Opel. Nu înțeleg ce relevantă are culpa în sfera asigurărilor facultative iar susținerile potrivit cărora ar fi existat o lipsa de comunicare din partea mea sunt neadevărate și nu sunt susținute prin mijloace de proba. Din actele existente la dosarul de dauna se poate observa în mod clar succesiunea evenimentelor si
"graba" cu care dosarul de dauna a fost instrumentat. Astfel, accidentul de circulație în urma căruia a fost avariat autoturismul intimatei s-a produs în data de_ . În data de_ dauna a fost avizată asigurătorului, ocazie cu care s-a procedat la constatarea avariilor de către inspectorul de daune. Abia în_, la insistențele sale s-a întocmit un deviz estimativ mai detaliat, fiind nevoită ca după nenumărate discuții să se adreseze instanței de judecată, acțiunea fiind înregistrată la_ . Până la data exprimării poziției procesuale prin întâmpinare nici măcar nu mi s-a comunicat un răspuns cu privire la soluția data dosarului de daună și motivele care au stat la baza refuzului de plata. De asemenea arată că, între intimată și S. E. S.R.L. nu a existat nici un litigiu din pricina căruia constatarea daunelor să se fi amânat iar afirmațiile potrivit cărora Omniasig ar fi făcut oferte avantajoase intimatei nu sunt adevărate, singura ofertă fiind făcută din partea unui service neautorizat OPEL (S..C. Wiily&CO S.R.L.), oferta care dacă ar fi fost acceptată de către intimată ar fi dus la pierderea garanției autoturismului cumpărat de nou.
În realitate intenția asigurătorului a fost de la început una singură, respectiv tergiversarea instrumentării dosarului și amânarea plății. Această amanare i-a produs daune însemnate, întrucât fiecare zi de întârziere la plata a creditului îi aducea penalități. Ori întârzierea la plată a creditului s-a realizat numai datorita refuzului asigurătorului de a soluționa dosarul de daună potrivit prevederilor legale.
Prin decizia civilă nr.1274/R/2012 pronunțată la data de_ în dosarul nr._ al T. ului C. a fost admisă excepția necompetenței materiale și s-a dispus declinarea competenței de soluționare a recursului în favoarea T. ului Specializat C. .
Analizând hotărârea atacată prin prisma motivelor de recurs invocate și a susținerilor din cuprinsul întâmpinării, cu luarea în considerare a prevederilor art.304, 3041și 312 C.pr.civ., tribunalul reține următoarele:
Instanța de fond a reținut prin hotararea recurata că, în ce privește cheltuielile de judecată, conform actelor de la dosar, petenta a achitat suma de 3.693,3 lei și suma de 630 lei cu titlu de taxă judiciară de timbru, onorariu avocațial în cuantum de 2.000 lei și onorariu expert în cuantum de 2.330 lei, rezultând un total de 8.653,3 lei si nu de 8.030,50 lei asa dupa cum din eroare s-a mentionat prin sentinta civilă nr. 15317/2012 a Judecătoriei C. -N. .
In opinia tribunalului, sub acest aspect hotararea instantei este una temeinica, avand in vedere ca este o simpla eroare de calcul, iar dovezile privind cuantumul corect al cheltuielilor de judecata exista depuse anterior inchiderii dezbaterilor in fata primei instante, sens in care se observa ca acest fapt nici nu s-a contestat prin recurs.
Prin hotararea recurata, instanta de fond a admis cererea de indreptare a erorii materiale, in baza art. 281 C.pr.civ. si sub aspectul care vizeaza actualizarea penalitatilor de intarziere aferente contractului de credit si a dispus in sensul ca obligatia de plata pentru penalitatea cuantificata la suma de 8.643,60 lei este actualizata pana la plata efectiva.
Sub acest aspect sunt formulate criticile recurentei, iar tribunalul considera ca ele sunt intemeiate, in baza considerentelor care urmeaza sa fie expuse in continuare.
Prin sentinta civilă nr. 15317/2012 a Judecătoriei C. -N. s-a admis acțiunea civilă formulată și precizată de către actuala intimată, obligând actuala recurenta la plata sumei de 16.060 Euro, contravaloare în lei la cursul BNR valabil la data producerii accidentului rutier, precum și la plata sumei de 8.643,60 cu titlu de penalitate aferentă contractului de credit nr. 149147/_ și la plata cheltuielilor de judecată în cuantum de 8.030,50 lei, reprezentând taxă judiciară de timbru, timbru judiciar, onorariu avocațial și onorariu expert.
Prin aceasta sentinta instanța a acordat deci doar suma fixă solicitată de reclamanta cu titlu de penalitati de intarziere, fără a se pronunta cu privire la actualizarea acestor penalități de întârziere până la data plății efective, desi o atare cerere a fost inserata in precizarea ulterioara de actiune .
Prin hotararea recurata, instanta de fond a dispus in baza art. 281 c.pr.civ. indreptarea erorii materiale in sensul ca obligatia de plata pentru penalitatea cuantificata la suma de 8.643,60 lei este actualizata pana la plata efectiva .
T. ul observa insa ca aceasta nu constituie o eroare materiala propriu-zisa
, in sensul dispozitiilor exprese ale art. 281 c.pr.civ., ci o omisiune de pronuntare a instantei, savarsita la pronuntarea sentintei civile nr. 15317/2012, astfel ca apreciaza ca art. 281 c.pr.civ. nu este aplicabil, iar cererea de indreptare a erorii materiale este sub acest aspect neintemeiata.
Astfel, se apreciaza ca in mod neintemeiat prima instanta a dispus in baza art. 281 c.pr.civ. indreptarea erorii materiale savarsita prin omisiune, referitor la actualizarea penalitatilor, intr-o situatie care viza de fapt o omisiune de pronuntare asupra unui capat de cerere distinct, omisiune care putea fi examinata doar in contextul prevazut de art. art. 2812Cod pr. Civ. privind completarea hotărârii.
In concluzie, tribunalul va admite recursul formulat de către recurenta SC OMNIASIG V. INSURANCE G. SA împotriva încheierii civile pronunțată în ședința camerei de consiliu din data de_ a Judecătoriei C. -N. în dosar nr._ .
In consecinta, tribunalul va modifica în parte hotararea recurata, în sensul admiterii doar în parte a cererii de îndreptare a erorii materiale din cuprinsul sentinței civile nr.15317/_ a Judecătoriei C. -N. ,din dosar nr._, si va respinge cererea de îndreptare a erorii materiale în ceea ce privește actualizarea penalităților de intarziere până la plata efectivă.
T. ul va mentine celelalte dispoziții ale hotărârii recurate si va retine ca recurenta nu a solicitat cheltuieli de judecata.
PENTRU ACESTE M. IVE ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E :
Admite recursul formulat de către recurenta SC OMNIASIG V. INSURANCE G. SA împotriva încheierii civile pronunțată în ședința camerei de consiliu din data de_ a Judecătoriei C. -N. în dosar nr._, pe care o modifică în parte, în sensul admiterii doar în parte a cererii de îndreptare a erorii materiale din cuprinsul sentinței civile nr.15317/_ a Judecătoriei C. -N. din dosar nr._, respingând cererea de îndreptare a erorii materiale în ceea ce privește actualizarea penalităților până la plata efectivă.
Menține celelalte dispoziții ale hotărârii recurate. Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică din data de 27 mai 2013.
PREȘEDINTE, | JUDECĂTORI, | GREFIER, |
D. M. D. N. K. F. | -IANCU M. A. VLAIC |
Red.DMD/MM 2 ex./_
Judecător fond: R. E. G., Judecătoria Cluj-Napoca.
| ← Decizia civilă nr. 137/2013. Acțiune în pretenții comerciale | Decizia civilă nr. 129/2013. Acțiune în pretenții comerciale → |
|---|
