Sentința civilă nr. 3322/2013. Acțiune în pretenții comerciale
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
TRIBUNALUL SPECIALIZAT C. DOSAR NR. _
Cod operator de date cu caracter personal 11553
SENTINȚA CIVILĂ NR.3322/2013
Ședința publică din data de 3 decembrie 2013 Instanța este constituită din:
PREȘEDINTE - S. I. GREFIER - DP
Pe rol fiind pronunțarea hotărârii asupra acțiunii formulate de reclamanta SC C. C. SA C. -N. împotriva pârâtei SC G. A. SA
S. C. - N. și a extinderii de acțiunii formulate de reclamantă împotriva pârâtei SC G. A. SA B., având ca obiect pretenții.
Mersul dezbaterilor și concluziile pe fond ale părților au fost consemnate în încheierea de ședință din data de_, care face parte integrantă din prezenta hotărâre, instanța reținând cauza în pronunțare.
T R I B U N A L U L,
Prin cererea înregistrată sub nr. de mai sus, la data de 7 iulie 2011, reclamanta S.C. C. C. S.A. a chemat-o în judecată pe pârâta S.C G.
A. S.A B. S. C. N., solicitând instanței ca prin hotărârea ce o va pronunța să fie obligată pârâta la plata sumei de 120.283 lei reprezentând despăgubiri ca urmare a riscului produs, respectiv pierderea cantitativă de producție cauzată de grindină, din polița de asigurare a culturilor agricole nr. AGR 25654 pentru anul agricol_ -_, din care suma de 30.687 lei reprezintă suma nedecontată din despăgubirile aferente culturii de sfeclă de zahăr și suma de 89.596 lei reprezentând suma nedecontată din despăgubirile aferente culturii de porumb, la plata sumei de 8.866,04 lei, reprezentând dobânzi, calculate conform OG nr. 2/2001 până la data introducerii cererii și de asemenea, la plata în continuare a dobânzilor până la data achitării integrale a debitului, precum și la plata cheltuielilor de judecată.
În motivarea cererii reclamanta a arătat că în data de_, a încheiat polița de asigurare a culturilor agricole nr. AGR 25654 pentru anul agricol_ -_, privind culturile de sfeclă de zahăr înființate pe o suprafață de 65 de ha și de porumb pe o suprafață de 150 ha. Producția medie asigurată pe ha (kg/ha) a fost de 40.000 pentru sfecla de zahăr și de 6.000 pentru porumb. Ca urmare a producerii riscului asigurat - grindină - reclamanta a formulat scrisori de înaintare despăgubiri cu nr. 1658 și nr. 1659 din_ . Acestea conțin în anexă și fișele de calcul al daunelor, atât pentru cultura sfeclei de zahăr, cât și pentru cultura porumbului. Având în vedere că reclamanta nu a fost de acord cu cele consemnate în scrisorile de despăgubiri, aceasta a refuzat să le semneze. Culturile asigurate au fost afectate de fenomene meteorologice produse în data de_ de grindină, ploi torențiale asociate cu furtuni și aluviuni. Reclamanta a înștiințat-o pe pârâtă despre producerea daunelor și a riscului asigurat.
Grindina, conform condițiilor generale privind asigurarea culturilor agricole anexate poliței de asigurare, este definită ca fiind precipitația care cade sub formă de granule de gheață de diferite forme și mărimi, singure sau împreună cu ploaie în averse repezi, cu caracter torențial, precedată și însoțită de vânt puternic și descărcări electrice-tunete, fulgere, trăsnete. In caz de
grindină, se acordă despăgubiri pentru pagubele produse ca urmare a efectelor mecanice ale acesteia sau ca urmare a depozitării la baza plantelor a unui strat de gheață. Administrația Națională de Meteorologie, Centrul Meteorologic Regional Transilvania Nord, la solicitarea reclamantei, i-a transmis diagnoza meteorologică a zilei de_, înregistrată la SM Turda, jud. C. . În data de_, la SM Turda s-au înregistrat următoarele fenomene meteorologice: oraj (descărcări electrice) între orele 15.18-18.37, aversă de ploaie între orele 15.53- 18.18, cantitățile de precipitații fiind de 26,2 l/m2, grindină între orele 16.10- 16.28, diametrul maxim fiind de 11 mm și vijelie între orele 16.16-16.34, viteza maximă a vântului la rafală fiind de 19 m/s (68,4km/h). Aceeași adresă menționează faptul că din analiza hărților radar pe zona localității M. Viteazu, s-au observat nori cu dezvoltare verticală mare care au putut genera fenomene de vijelie, cantitățile de precipitații arătate de radar au fost de 76,2 l/m2. În continuare se arată că probabilitatea de cădere a grindinii pe zona menționată a fost de 100%, grindina a fost de dimensiuni mari.
Astfel, la data producerii riscului asigurat, s-a născut si obligația pârâtei de a achita despăgubirile. Pe data de_, un reprezentant al G. A. s-a deplasata la fața locului, pe ternul respectiv, unde s-a întocmit un proces- verbal de daună preliminar, pentru 65 de ha de sfeclă de zahăr și 120 de ha cultură de porumb. în acest proces-verbal a fost consemnat stadiul culturii și urmele fenomenele produse.
In urma discuțiilor purtate la conciliere, părțile nu au putut ajunge la un consens, astfel că reclamanta a fost nevoită să promoveze prezenta acțiune.
In ceea ce privește cultura sfeclei de zahăr, în fișa de calcul a daunelor, la calculul valorii daunei, asigurătorul a luat ca și bază de calcul media producției rezultată la proba cu combina de 37.470kg/ha, pierderea de producție fiind 2.530 kg/ha, despăgubirea rămânând în sarcina reclamantei.
Reclamanta a arătat că pârâta a efectuat greșit calculele, pornind de la premise greșite, întrucât producția medie reală obținută este de 31.708 kg/h a și nu 37.470 kg/ha cum greșit a reținut asigurătorul întrucât aceasta din urmă reprezintă producția cu impurități conținând minerale, resturi vegetale (pământ, silicve) și organice ce nu pot fi luate în calcul. In cazul sfeclei de zahăr, frunzele acesteia au fost ciuruite, găurite și distruse, ca urmare a grindinii și a furtunii. Datorită distrugerii aparatului foliar, plantele au stat pe loc, nu s-au dezvoltat în vegetație, conținutul de zahăr fiind drastic afectat. In zonă, culturile ale altor producători, neafectate de fenomene meteorologice, au obținut producții utile de 40-45 t/ha, în schimb, reclamanta a obținut doar 31,71 kg/ha producție utilă. Astfel, reclamanta a indicat modalitatea pe care o consideră corectă pentru determinarea calculului valorii daunei. Faptul că producția medie a fost de 31.71 kg/ha, așa cum susține reclamanta, este confirmat și de documentul de recepție pentru drepturile cuvenite cultivatorilor-plătitori de TVA ce emană de la S.C Z. ărul S.A Luduș.
Referitor la cultura de porumb, în fișa de calcul a daunelor, la calculul valorii daunei, asigurătorul a luat ca și bază de calcul media producției rezultată la proba cu combina de 4.236kg/ha, pierderea de producție fiind 1.764kg/ha, despăgubirea fiind stabilită la 17.424 lei. Și aceste calcule au pornit de la premise greșite, întrucât producția medie reală obținută este de 3.170kg/ha și nu 4.236kg/ha cum greșit au calculat cei de la G. A. . În zona neafectată, producția a fost de peste 7-8 t/ha porumb boabe.
Reclamanta susține că totalul general al daunelor ce i se cuvin este de 137.707 lei, dar din această sumă totală, asigurătorul a achitat 17.424 lei, reprezentând avans despăgubiri datorată pentru cultura de porumb asigurată. Astfel, la acest moment, asigurătorul datorează reclamantei suma de 120.283
lei reprezentând despăgubiri ce i se cuvin ca urmare a riscului produs, respectiv pierderea cantitativă de producție cauzată de grindină din polița de asigurare a culturilor agricole nr. AGR 25654 pentru anul agricol_ -_
.
Prin întâmpinarea depusă la dosar, pârâta SC G. A. SA a solicitat respingerea cererii reclamantei ca fiind netemeinica si nelegala.
În susținerea poziției procesuale pârâta a arătat că în conformitate cu prevederile condițiilor generale de asigurare și normelor interne de despăgubire stabilirea valorii producției dăunate se poate realiza pe baza următorilor indicatori: producție optenabilă - calculată pe baza determinărilor efective în teren, la recoltare; proba cu combina - luând în calcul cantitatea efectiv obținută prin recoltarea unei suprafețe de cultură bine delimitată; producția efectiv realizată - prin diferența între producția obținută pe parcelele dăunate și producția realizată pe parcelele martor, care nu se putea aplica în cazul de față, asiguratul notificând ca și dăunată întreaga suprafață de cultură pentru ambele dosare de daună.
În speță s-a luat ca și bază de stabilire a despăgubirii pentru cultura de porumb producția determinată la proba cu combina, luând în considerare producția brută realizată de asigurat pe suprafața dăunată. În fișa de calcul aflată la dosarul de daună s-a stabilit un procent mediu de daună de 16,05%, rezultând o valoare de despăgubire de 17.424 lei.
Dacă s-ar fi luat în calcul producția utilă realizată, aplicând ca și bază de calcul diferența dintre producția asigurată și producția efectiv realizată, așa cum notifică asiguratul, ar fi trebuit avut în vedere gradul de distrugere din riscuri neasigurate, stabilit prin fișa de calcul a despăgubirii, fiind obligatoriu a se lua în calcul și valorile de densitate a culturilor stabilite la inspecția de risc la momentul constatării daunei preliminare și la momentul recoltării. Au fost luate în considerare și diferența de densitate între valorile de la inspecția de risc și procesul-verbal preliminar și densitatea efectivă a culturii la recoltare, diferență ce constituie pierdere de producție din riscuri neasigurate. S-a stabilit că procentul de pierdere din alte cauze decât cele pe riscuri asigurate înseamnă 31,9%, situație în care pierderea efectivă de producție înseamnă un procent de 15,26%, iar pârâta a luat în calcul pe baza probei cu combina un procent de 16,05%, deci mai mare decât cel stabilit pe baza diferenței efective de producție, ceea ce înseamnă că suma de 17.424 lei calculată ca și valoare a despăgubirii este corectă.
În ceea ce privește cultura de sfeclă de zahăr, pârâta a arătat că producția asigurată a fost de 40.000 kg/ha, iar producția obtenabila în urma determinărilor efectuate în câmp la data de_ a fost de 37.470 kg/ha. Având în vedere că gradul de distrugere din riscuri asigurate este de doar 6,32%, cuantumul despăgubirii stabilite se situează sub limita fransizei prevăzută în contract,m astfel că paguba suferită rămâne în sarcina asiguratului conform condițiilor de asigurare.
Prin extinderea de acțiune depusă la dosar, reclamanta S.C. C. C.
S.A. a arătat că înțelege să cheme în judecată în calitate de pârâtă pe S.C. G.
A. S.A. B., cu sediul în B., str. M. E., nr.45, sector 1, înregistrată la Oficiul Registrului Comerțului sub nr. J_ ,C.U.I 6291812.
Prin răspunsul la întâmpinare depus la dosar, reclamanta S.C. C. C.
S.A. a arătat că în ceea ce privește cultura de porumb, toate datele înscrise de asigurător în dosarul de daună și indicate în întâmpinare sunt neconforme cu realitatea, stabilite fără a dispune de acte doveditoare și fără respectarea propriilor norme de lucru. Astfel, se invocă deficiențele dosarului de daună întocmit de pârâtă și anexat la dosarul prezentei cauze, care au dus la un
calcul eronat al despăgubirilor ce se cuvin reclamantei: producția de 6000 kg/ha înscrisă în polița de asigurare nu are aprecieri calitative (umiditate, corpuri străine, boabe sparte); în procesul-verbal preliminar de constatare a daunelor (fila 16 din dosarul de dauna) nu se menționează câte plante sunt dăunate de factorii de risc asigurat, câte din alte cauze și câte sunt nedăunate
rubricile 11, 12 si 13, trecându-se doar totalul de 50-60 plante/mp; mai mult, gradul de dăunare trebuia exprimat exact- 50 plante sau 60 de plante dăunate, iar suprafața la care se referă este de 10 mp (nu puteau fi 50-60 de plante dăunate pe mp). În procesul-verbal definitiv, se menționează că pierderile din riscuri neasigurate sunt de 13,35 %, deși nu au fost nominalizate anterior pe formular.
Având în vedere toate aceste neajunsuri, reprezentantul reclamantei a refuzat să semneze procesul-verbal de daună definitiv, apreciind că datele înscrise în acest document sunt neconforme cu realitatea (contrar susținerilor din întâmpinare, conform cărora "cele 3 valori ale densității au fost stabilite în prezența asiguratului și au fost recunoscute de acesta prin semnarea determinărilor realizate").
Mai mult, pentru a justifica calculul efectuat în stabilirea pierderii de producție, pârâta invocă gradul de distrugere din riscuri neasigurate, stabilit prin fișa de calcul a despăgubirii, de 13,35 % la care adaugă un procent de 18,55%, ce reprezintă pierderea efectivă de producție tot din riscuri neasigurate.
Dincolo de faptul că procentul de 13,35% este întrutotul nejustificat, pierderile din riscuri neasigurate nefiind indicate în procesul-verbal de daună definitiv, astfel cum s-a arătat anterior, diferența de densitate între densitatea luată în calcul și densitatea culturii la recoltare este tocmai rezultatul producerii riscului asigurat, susținerile pârâtei fiind nefondate și nedovedite.
Pe de altă parte, pentru a calcula cuantumul despăgubirilor ce i se cuvin, reclamanta a avut în vedere date certe extrase din documente precum jurnale de recoltare întocmite de șefii de fermă, semnate și ștampilate și, respectiv, buletine de cântărire și analiză. Producția realizată pe cele 150 ha cultivate cu porumb ce a fost calamitată parțial de grindină în data de_, situație recunoscută de către asigurător în procesul-verbal de constatare a daunelor este înscrisă pe 3 tipuri de documente: jurnale de recoltare, buletine de cântar și buletine de analiză calcul și plată întocmite de baza de recepție care a depozitat producția.
In baza acestor documente primare, s-a înregistrat în documentele contabile ale reclamantei, respectiv în balanța de verificare lunară și bilanțul contabil, documente depuse la Direcția Generală a Finanțelor Publice. Pentru acest motiv, se poate afirma că sunt date certe, reale și justificate cu documente anexate în copie la dosarul de daună.
În ceea ce privește cultura de sfeclă de zahăr, în condițiile generale privind asigurarea culturilor agricole, Cap.2 intitulat Riscurile asigurate, la pct.2.1. se prevede că asigurătorul îl despăgubește pe asigurat pentru
"pierderea cantitativă de producție", fără alte precizări. Astfel, nu sunt precizate condițiile de calitate ale producției medii (kg/ha) - producție marfa recepționată la fabrică, producție biologică, etc.
Ori, conform practicilor agricole, producțiile medii înscrise în documente (devize tehnologice, contracte cu procesatorii etc.) și producțiile totale sunt asimilate cu producția care se înscrie în STAS-urile privind produsul respectiv, ca "marfă pe piață". În cazul sfeclei de zahăr este producția STAS plătită de fabrică, respectiv decoletată, fără rădăcini cu diametru mai mic de 1 cm, fără pământ aderat, fără frunze.
In aceste condiții, reclamanta, în calitate de asigurat, de bună-credință a luat ca baza de calcul producția recepționată de fabrica de zahăr, și nu producția recoltată cu combina, susținută și luată în calcul de asigurător, care conține și resturi de frunze, decoletare neuniforma care necesită rectificări, pământ aderat de rădăcini și toate rădăcinile cu diametru sub 1 cm. Drept dovadă, procesatorul, S.C. Z. ărul S.A. Luduș, a recepționat producție netă de plată doar 31.708 kg/ha (conform documentului eliberat, anexă la dosarul de daună, fila 23), între producția brută rezultată din combină și producția netă de plată fiind o diferență de 23%, diferență reprezentată tocmai de frunze, rădăcini cu diametru sub 1 cm, pământ aderat. Astfel, în procesul-verbal de constatare definitivă a daunei, asigurătorul a folosit date nereale referitoare la
"producția realizată" (37.470 kg/ha față de producția corectă de 31.708 kg/ha menționată în documentele de plată a Fabricii de zahăr Luduș). Calculele de despăgubire întocmite de pârâtă sunt nefundamentate tehnic, nedovedite și neconforme cu realitatea. Refacerea calculelor cu datele corecte, evidențiază o diminuare a producției din cauza daunelor rezultate din producerea riscului asigurat de 8292 kg/ha (40.000-31.708kg/ha), ceea ce reprezintă 20,73% din producția asigurată, din care, dacă scădem franșiza de 10%, rezultă o despăgubire de 10,73% din suma asigurată, respectiv 30.687 lei, astfel cum s- a arătat și în acțiunea introductivă.
Analizând cererea de chemare în judecată, instanța va reține următoarea situație de fapt și de drept:
Între reclamanta SC C. C. SA, în calitate de asigurat și pârâta SC
G. A. SA, în calitate de asigurător, s-a încheiat contractul de asigurare a culturilor agricole, în acest sens fiind emisă polița de asigurare nr. 25654/_ (f. 11-16 vol. I).
Obiectul contractului de asigurare l-a reprezentat cultura de sfeclă de zahăr de pe o suprafață de 65 ha și cultura de porumb boabe de pe o suprafață de 150 ha, riscul asigurat reprezentându-l pierderea cantitativă de producție cauzată, printre altele, de grindină. Producția medie asigurată a fost de 40.000 kg de sfeclă de zahăr/ha și de 6.000 kg porumb boabe/ha, în primul caz suma asigurată fiind de 286.000 lei, iar în al doilea caz fiind de 360.000 lei.
Conform prev. art. 2.3 din Condițiile generale ale contractului de asigurare, părțile au convenit că pagubele produse de riscurile asigurate care reprezintă mai puțin de 10% din producția medie asigurată/ha, se suportă de asigurat. În situația în care pagubele produse de riscurile asigurate se situează peste această limită, despăgubirea se va calcula luându-se în considerare franșiza deductibilă înscrisă în poliță. Conform poliței de asigurare, franșiza deductibilă a fost stabilită la 10% din suma asigurată/ha.
Din prevederile art. 4.1 din Condițiile generale ale contractului rezultă că suma asigurată/ha se stabilește prin înmulțirea producției medii la ha estimată a se obține cu suma asigurată/kg agreată de ambele părți.
În cazul producerii evenimentului asigurat constatarea și determinarea cuantumului daunei, stabilirea și plata despăgubirilor urma să se facă conform prev. art. 9 din Condițiile generale ale contractului de asigurare. Astfel, constatarea daunei trebuia să se facă de către reprezentanții asigurătorului, cu participarea asiguratului pe baza următoarelor lucrări: stabilirea suprafețelor culturilor dăunate și constatarea preliminară a pagubelor, în acest sens urmând a fi încheiat un proces-verbal de daună preliminar și constatarea definitivă și evaluarea daunelor, care trebuia să se facă în preajma recoltării, situație în care se întocmea un proces-verbal de daună definitiv.
Prin cuantumul pagubei părțile au înțeles că pentru dauna parțială aceasta se stabilește înmulțind suma asigurată/ha cu gradul de distrugere.
Gradul de distrugere din riscuri asigurate reprezintă raportul procentual dintre pierderea medie de producție datorată riscurilor asigurate și producția medie care s-ar fi obținut dacă evenimentul asigurat nu s-ar fi produs, dar nu mai mult decât producția asigurată înscrisă în poliță.
În cuprinsul poliței de asigurare s-a prevăzut că fac parte integrantă și completează polița condițiile generale privind asigurarea culturilor agricole și cererea chestionar. Din cererea chestionar completată de reclamantă la data de_ (f. 95-97 vol. I) rezultă care a fost producția medie la hectar obținută de reclamantă la culturile de sfeclă și porumb în intervalul 2006-2010.
Culturile asigurate au fost afectate de fenomenele meteorologice produse în data de_, respectiv grindină și ploi torențiale. În acest sens este adresa emisă de Administrația Națională de Meteorologie nr. 1076/_ din care rezultă că în data de_ la Stația Meteorologică Turda s-au înregistrat fenomene meteorologice de descărcări electrice, averse de ploaie, grindină și vijelie (f. 30, vol. I).
Cultura de porumb și de sfeclă de zahăr a reclamantei a fost afectată de grindină, care reprezenta unul dintre evenimentele asigurate conform contractului încheiat, societatea de asigurare întocmind pe baza înscrisurilor provenind de la reclamantă, precum și pe baza propriilor verificări, dosarul de daună nr. AGR0248/2010 pentru cultura de sfeclă de zahăr și nr. AGR0249/2010 pentru cultura de porumb (f. 66-202, vol. I).
În concordanță cu prevederile art. 9 din Condițiile generale ale contractului de asigurare a fost întocmit procesul-verbal de daună preliminar, atât pentru cultura de sfeclă de zahăr, cât și pentru cultura de porumb (f. 90- 93, 184-187, vol. I). După recoltare, au fost întocmite și procesele-verbale de daună definitive (f. 82-85, 179-182, vol. I), reprezentantul reclamantei refuzând să semneze aceste din urmă procese verbale.
Societatea de asigurare a întocmit fișele de calcul a daunelor, iar pentru cultura de sfeclă de zahăr a stabilit că producția medie/ha este de 37.470 kg, iar față de producția asigurată, respectiv 40.000 kg/ha, s-a stabilit că pierderea de 2.330 kg/ha este de 6,32%, procent care se încadrează în franșiza deductibilă de 10% convenită de părți, motiv pentru care pentru producția de sfeclă de zahăr s-a considerat că nu se impune acordarea despăgubirilor (f. 25, vol. I). În ceea ce privește producția de porumb boabe, din fișa de calcul a daunelor întocmită de pârâtă rezultă că producția/ha a fost de 4.236 kg, astfel încât față de producția asigurată pierderea este de 1.764 kg/ha, respectiv 29,40% din producția asigurată. S-a stabilit că un procent de 13,35% reprezintă gradul de distrugere din riscuri neasigurate, astfel încât pentru gradul de distrugere din riscuri asigurate de 16,05% s-a stabilit o daună în cuantum de 17.424 lei, despăgubire care a fost achitată conform susținerilor reclamantei din cererea de chemare în judecată (f. 25, vol. I).
Prin cererea de chemare în judecată reclamanta a înțeles să conteste modul de stabilire a despăgubirilor, invocându-se în legătură cu cultura de sfeclă de zahăr faptul că asiguratul a luat în calcul media producției rezultată la proba cu combina, care a fost de 37.470 kg/ha, fără a se lua în calcul producția fără impurități, respectiv minerale, resturi vegetale și organice. Astfel, reclamanta a susținut că producția medie netă la sfecla de zahăr a fost de 31.708 kg/ha.
În ceea ce privește cultura de porumb, reclamanta a susținut că și în acest caz asigurătorul a luat ca și bază de calcul media producției rezultată la proba cu combina, de 4.236 kg/ha, însă, media reală netă obținută a fost de
3.170 kg/ha. De asemenea, s-a invocat faptul că în zona neafectată producția a fost de peste 7.000-8.000 tone/ha.
Pentru a se stabili producția totală pentru cele două culturi asigurate, precum și cuantumul despăgubirilor pe care reclamanta ar fi îndreptățită să le primească în temeiul contractului de asigurare, în cauză s-a dispus efectuarea unei expertize tehnice judiciare în specialitatea agricultură.
În acest sens a fost întocmit în cauză un raport de expertiză tehnică de către domnul ing. Oroian Ioan G. (f. 236-254, vol. I), însă de concluziile acestui raport de expertiză instanța nu va ține seama, având în vedere faptul că în cuprinsul răspunsului la obiecțiuni (f. 1-5, vol. II) domnul expert a menționat că temeiul legal în baza căruia a stabilit distrugerea recoltei de porumb este Decretul nr. 77/1987, act normativ care este abrogat de Decretul- Lege nr. 9/_ (f. 10-11, vol. II).
La termenul de judecată din data de 2 aprilie 2013 instanța a dispus efectuarea în cauză a unei contraexpertize, constatându-se că există neconcordanțe între raportul de expertiză și răspunsul la obiecțiunile expertizei înregistrată la data de_, neconcordanțe ce priveau actele normative avute în vedere la întocmirea raportului de expertiză, respectiv în cuprinsul răspunsului la obiecțiuni înregistrat la data de_ se menționează că temeiul legal pe baza căruia s-a apreciat că numărul de probe de 25 de recolte de porumb îl reprezintă Decretul nr. 77/1987, care este abrogat din anul 1990, iar în cuprinsul ultimului răspuns la obiecțiuni expertul a comunicat faptul că acest act normativ a fost menționat doar pentru a se sublinia aprecierea expertului cu privire la numărul de puncte prin care s-a făcut evaluarea producției. S-a reținut de către instanță că nu au fost lămurite aspectele legate de dispozițiile legale incidente în cauză și literatura de specialitate care ar susține opiniile expertului la întocmirea raportului de expertiză.
Din expertiza tehnică judiciară efectuată de către doamna expert P. Liana A. (f. 30-40, vol. II) rezultă că pentru cultura de porumb s-a aplicat metoda corectă de evaluare în câmp la momentul recoltării, fiind avute în vedere datele menționate în procesul-verbal definitiv acceptat de ambele părți. Analizând buletinele de analiză și cântărire s-a estimat existența unei producții medii de 4.071,5 kg/ha, iar din jurnalele de recoltat s-a estimat o producție medie de 4.086,8 kg/ha. Însă, doamna expert a apreciat că producția medie care trebuie luată în calcul la stabilirea despăgubirilor este cea de 4.236 kg/ha, aceasta rezultând din avizele de cântărire și analiză la efectuarea probei cu combina.
Instanța apreciază că este corectă luarea în considerare a acestor avize, deoarece evaluarea producției la proba cu combina a fost acceptată atât de către asigurat, cât și de asigurător, după cum rezultă din înscrisurile de la filele 115-116 din vol. I. Pe de altă parte, reclamanta nu contestă această probă, ci doar susține că din cantitatea rezultată în urma aplicării probei cu combina trebuia scăzută cantitatea de impurități și că nu trebuia să se aibă în vedere umiditatea acestei producții. Însă, doamna expert a răspuns obiecțiunilor formulate în acest sens de către reclamantă, arătând că umiditatea reprezintă, într-adevăr, o cantitate, însă face parte din producția medie obținută, menționându-se în același timp faptul că din polița de asigurare nu rezultă că intră în categoria riscului asigurat și un anumit procent din umiditate sau impuritățile recoltei.
La stabilirea valorii daunei pentru producerea riscului asigurat la cultura de porumb doamna expert a stabilit că diferența dintre producția asigurată și producția realizată este de 1.764 kg/ha, existând astfel o pierdere de 29,4%. Au fost calculat și scăzut procentul aferent riscurilor neasigurate, în acestea incluzându-se pierderile la combină, pierderi știuleți, pierderi prin spărturi, știuleți cu vârful fără boabe, plante căzute la pământ, în procent total de
13,35%. Astfel, riscurile asigurate au reprezentat 16,05% din producția asigurată, astfel încât valoarea despăgubirii a fost stabilită la suma de 17.424 lei. În legătură cu susținerea reclamantei conform căreia la stabilirea cuantumului despăgubirilor nu trebuia să se aibă în vedere și pierderea de 13,35% aferentă riscurilor neasigurate, instanța reține că în mod corect s-a avut în vedere că pierderile la combină, pierderi știuleți, pierderi prin spărturi, știuleți cu vârful fără boabe, plante căzute la pământ nu trebuie incluse în producția medie realizată deoarece evenimentele asigurate prin polița de asigurare încheiată au fost reprezentate de fenomene meteorologice extreme și nu de alte pierderi aferente activității de recoltare.
În ceea ce privește producția de sfeclă de zahăr, doamna expert a arătat care este metoda pentru stabilirea producției totale. Cantitatea recepționată de pe suprafața de 65 ha a fost de 2.440.390 kg, astfel încât producția medie obținută a fost stabilită ca fiind de 37.544 kg/ha. Având în vedere că producția medie asigurată a fost de 40.000 kg/ha și că producția medie din câmp a fost de 37.470 kg/ha s-a stabilit că paguba produsă este de 6,32%, care se încadrează sub franșiza de 10% convenită de părți, astfel încât pentru producția de sfeclă de zahăr s-a apreciat că nu sunt datorate despăgubiri.
Instanța reține că în mod corect și în acest caz doamna expert a avut în vedere producția medie rezultată la proba cu combina de 37.470 kg/ha, aceasta fiind, de altfel, și producția confirmată de ambele părți. În ceea ce privește neincluderea în cantitatea totală de sfeclă de zahăr a cantității de
300.000 kg recepționată cu adeverința nr. 1065/_, instanța reține că, într-adevăr, această cantitate nu a fost inclusă în cantitatea calculată de doamna expert, însă luând în calul și această cantitate, instanța reține că ar rezulta o cantitate de 42.155 kg/ha (2.740.390 kg: 65 ha = 42.155 kg/ha), superioară cantității asigurate, împrejurare față de care reclamanta nu ar fi fost îndreptățită la plata despăgubirilor.
Instanța reține faptul că în cazul producției de sfeclă de zahăr din cantitatea netă obținută nu trebuie scăzute impuritățile deoarece din polița de asigurare și din condițiile generale ale contractului rezultă că obiectul asigurării l-a reprezentat producția medie de sfeclă de zahăr de 40.000 kg/ha. În contract nu există nici o mențiune cu privire la faptul că producția medie se obține prin scăderea unui anumit procent de impurități sau unui anumit procent de umiditate, după cum nu există vreo clauză care să facă trimitere la faptul că trebuie să se aibă în vedere cantitatea de produse valorificată de către reclamantă, motiv pentru care susținerea acesteia în sensul că trebuie să se aibă în vedere producția medie netă și nu producția netă brută este neîntemeiată. Pe de altă parte, chiar dacă clauzele contractului ar fi îndoielnice cu privire la modalitatea de stabilire a cantității medii de produse asigurate, orice dubiu ar trebui interpretat în favoarea debitorului, în cazul de față debitor fiind societatea de asigurare.
Față de considerentele reținute, instanța apreciază că pârâta a executat contractul de asigurare încheiat cu reclamanta cu respectarea obligațiilor ce-i reveneau, respectând dispozițiile art. 996 C.civ. Astfel, în mod corect pârâta a stabilit că datorează cu titlu de despăgubire doar suma de 17.424 lei necesară pentru a acoperi riscul asigurat în ceea ce privește producția de porumb, sumă care a fost plătită, astfel încât pretențiile reclamantei sunt neîntemeiate, cererea de chemare în judecată a acesteia urmând a fi respinsă.
Reținând culpa procesuală a reclamantei, în temeiul prev. art. 274 C.pr.civ., instanța o va obliga să plătească în favoarea pârâtei suma de 1.605 lei cu titlu de cheltuieli de judecată, reprezentând onorariu pentru expertiză (f. 225, 293, vol. I).
PENTRU ACESTE MOTIVE ÎN NUMELE LEGII
H O T Ă R Ă Ș T E :
Respinge, ca neîntemeiată, cererea de chemare în judecată formulată de reclamanta SC C. C. SA, cu sediul în Turda, str. 22 Decembrie 1989 nr. 35A, jud.C., în contradictoriu cu pârâta SC G. A. SA, cu sediul în B.
, str. M. E. nr. 45, sector 1.
Obligă reclamanta să plătească în favoarea pârâtei suma de 1.605 lei cu titlu de cheltuieli de judecată.
Cu drept de apel în termen de 15 zile de la comunicare. Pronunțată în ședința publică din 3 decembrie 2013.
PREȘEDINTE, GREFIER,
S. I. DP
Red.SI/MM 4 ex./_
| ← Încheierea civilă nr. 1961/2013. Acțiune în pretenții comerciale | Decizia civilă nr. 379/2013. Acțiune în pretenții comerciale → |
|---|
