Decizia civilă nr. 1456/2013. Acțiune în pretenții comerciale
| Comentarii |
|
R O M Â N I A
TRIBUNALUL MARAMUREȘ
cod operator 4204
SECȚIA A II-A CIVILĂ DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
Dosar nr. _
DECIZIA CIVILĂ Nr. 1456/R
Ședința publică din 20 Decembrie 2013 Instanța constituită din: PREȘEDINTE V. F.
J. ecător V. P.
J. ecător N. B.
G. ier C. M. C.
Pe rol fiind pronunțarea recursului formulat de către recurenta-pârâtă SC W. SS cu sediul în S. nr. 379, județul M. înregistrată la ORC M. sub nr. J_ împotriva sentinței civile nr. 4447 din_ pronunțată de Judecătoria Baia Mare în contradictoriu cu intimatul-reclamant R. G., cu domiciliul în Valea Vinului, sat. R. nr. 70, județul Satu-Mare, având ca obiect pretenții.
Se constată că dezbaterea cauzei a avut loc în data de 29 noiembrie 2013, 06 decembrie 2013 și 13 decembrie 2013, când s-a dispus amânarea cauzei în pronunțare la data de azi, după deliberare pronunțându-se hotărârea de mai jos.
T R I B U N A L U L
Deliberând asupra cauzei de față, reține următoarele:
Prin sentința civilă nr. 4446/2013 a Judecătoriei Baia Mare s-a admis, în parte, acțiunea formulată de reclamantul R. G., în contradictoriu cu pârâta SC W. SS .
A fost obligată pârâta SC W. SS să plătească reclamantului R. G. suma de 18530 lei, reprezentând contravaloare lapte livrat, cu dobânda legală ce se va calcula de la data pronunțării hotărârii și până la achitarea în întregime a debitului restant.
A fost obligată pârâta SC W. SS să plătească reclamantului R. G. suma de 2099 lei, reprezentând taxă judiciară de timbru și timbru judiciar.
S-a respins capătul de cerere privind obligarea pârâtei SC W. SS la plata către reclamantul R. G. a următoarelor sume de bani: 1900 lei,
onorarii avocați și 150 lei, reprezentând zilele și deplasarea a trei martori în instanță.
În considerentele sentinței s-a reținut că reclamantul R. G. a livrat lapte pârâtei SC W. SS, în temeiul unor contracte de vânzare-cumpărare succesive care au avut ca obiect vânzarea de lapte de către reclamant pârâtului. Reclamantul a susținut faptul că pârâta nu i-ar fi plătit o cantitate de
37060 litri de lapte, livrată acesteia.
La data de 11 aprilie 2011, reclamantul a convocat-o pe pârâtă la conciliere, întocmindu-se un proces-verbal de conciliere. În cuprinsul acestui proces-verbal de conciliere, pârâta a recunoscut primirea de la reclamant a unei cantități de lapte, însă a menționat că laptele ridicat de la reclamant a fost ridicat în contul unei datorii pe care reclamantul o avea față de reprezentantul societății, numitul Gogotă P. .
Atașat convocării la conciliere, reclamantul a înaintat pârâtei dispozițiile de livrare a laptelui, acestea nefiind contestate cu ocazia concilierii de către reprezentantul pârâtei care a recunoscut primirea unei cantități de lapte, rezultate din aceste dispoziții de livrare, fără să le conteste.
Reclamantul a depus în dosarul nr._ al Judecătoriei Satu Mar, mai multe dispoziții de livrare a laptelui și avize de însoțire a mărfii, încheiate între reclamant și societatea pârâtă SC W. SS .
Astfel, potrivit acestor dispoziții de livrare a laptelui, reclamantul a livrat pârâtei următoarele cantități de lapte: în luna mai 2009- 2394 litri lapte (f.7 -12), în luna iunie 2009 -12701 litri lapte (f.14-36), luna iulie 2009 -13076 l lapte (f.36-64), în luna august 2009 -12304 litri lapte (f.64-92), luna septembrie 3979 l lapte (f.93-103), deci un total de 44.060 litri lapte.
Prin întâmpinarea formulată, pârâta a arătat faptul că acele dispoziții de livrare a mărfii și avizele de însoțire a mărfii au fost emise pentru o altă societate denumită SC W. SS din Satu Lung.
Instanța a emis o adresă către OFICIUL REGISTRULUI COMERȚULUI DE PE LÂNGĂ TRIBUNALUL MARAMUREȘ pentru a
comunica dacă, în comuna Satu Lung există o societate constituită SC W. STAR
S. . Potrivit comunicării emise de această instituție, pe raza localității S. există doar societatea pârâtă SC W. SS .
În cauză, a fost audiat martorul Oroian I., semnatar al avizelor de însoțire a mărfii depuse la dosarul cauzei, în dovedirea cantității de lapte achiziționate de reclamantă de la pârâtă.
Audiat la termenul de judecată din data de 9 noiembrie 2012, martorul Oroian I. a arătat că a lucrat în calitate de șofer pentru societatea pârâtă, pe perioada verii anului 2009. Acesta avea aprobarea pârâtei să preia laptele de la producători și să semneze avizele de însoțire a mărfii. A mai arătat martorul că avizele depuse la dosarul cauzei au fost semnate de către acesta. Martorul nu primea bani de la pârâtă pentru plata laptelui, doar semna avizele de însoțire a mărfii și plata era făcută de societate către producător.
Având în vedere recunoașterea martorului și relațiile comunicate de OFICIUL REGISTRULUI COMERȚULUI DE PE LÂNGĂ TRIBUNALUL
MARAMUREȘ, avizele de însoțire a mărfii și dispozițiile de livrare au fost emise pe numele pârâtei SC W. SS, din eroare, menționându-se în cuprinsul acestor înscrisuri SC W. SS .
Potrivit art. 969 cod civil convențiile legal făcute au putere de lege între părțile contractante, iar potrivit art. 1073/cod civil creditorul are dreptul de a dobândi îndeplinirea exactă a obligației, în caz contrar având dreptul la dezdăunare.
Dispozițiile art. 1295 din vechiul Cod Civil aplicabil în speță, stabilesc: vinderea este perfectă între părți... îndată ce părțile s-au învoit asupra lucrului și asupra prețului, deși lucru încă nu se va fi predat și prețul încă nu se va fi numărat.
Cele trei elemente esențiale ale unui contract de vânzare-cumpărare sunt:lucrul, prețul și dreptul de proprietate.
Deci, prețul este un element esențial al contractului de vânzare- cumpărare.
Cu privire la preț, instanța reține că acesta, reprezentând obiectul prestației cumpărătorului, trebuie să fie fixat în bani, determinat și determinabil, neîndeplinirea vreuneia dintre aceste condiții atrăgând nulitatea contractului ca vânzare-cumpărare (art. 1295 Cod civil).
Din mențiunile actului, instanța reține că prețul îndeplinește aceste condiții.
Reclamantul a arătat că prețul stabilit între părți a fost de 1 leu/litru de lapte. Pârâtul a contestat acest preț, arătând că părțile s-au înțeles asupra unui preț de 0,5 lei/litru de lapte.
Dispozițiile art.1169 din vechiul Cod Civil, aplicabil în speță, stabilesc că: cel care face o propunere înaintea judecății trebuie să o dovedească.
Deci, reclamantului îi revenea obligația de a face dovada faptului că părțile au convenit să vândă/cumpere lapte la prețul de 1 leu/litru.
Reclamantul a propus proba testimonială cu martorii Oroian I., Roman Attila și Butican Constantin, pentru a face dovada prețului pentru litru de lapte stabilit de părți și a cantității livrate.
Martorul Oroian I., audiat la termenul de judecată din data de 9 noiembrie 2012, a arătat faptul că achiziționa lapte de la producători, pentru pârâtă, cu prețul de 0,5 lei-0,6 lei/litru. Reclamantul nu i-a spus care a fost înțelegerea acestuia cu pârâta cu privire la prețul pentru 1 litru de lapte. Nu a asistat la nicio plată pe care societatea pârâtă a făcut-o reclamantului, însă reclamantul i-a spus de mai multe ori că merge la patronul societății pentru a primi bani pentru laptele vândut.
Martorul Roman Attila, audiat la termenul de judecată din data de 9 noiembrie 2012, a arătat că este proprietarul unei ferme de vaci. Acesta a predat împreună cu reclamantul laptele obținut, atât de el cât și de reclamant,
pârâtei. Martorul nu a discutat cu reprezentantul pârâtei, însă știa de la reclamant că acesta ajunsese la o înțelegere cu pârâta pentru un preț de 1 leu/litru de lapte. În anul 2009, a livrat împreună cu reclamantul pârâtei, o cantitate de lapte de, aproximativ, 40.000 litri. A arătat martorul că, după ce au încetat colaborarea cu pârâta, au vândut lapte la firma PRIMALACT la prețul de 1leu-1,1 lei/litru.
Martorul Butican Constantin, audiat la termenul de judecată din data de 9 noiembrie 2012, a arătat faptul că a fost angajat la ferma reclamantului în perioada anului 2009. A auzit o discuție purtată între reclamant și reprezentantul societății pârâte cu privire la prețul stabilit pentru fiecare litru de lapte, respectiv 1 leu/litru. Martorul a aflat de la alți muncitori că, cantitatea de lapte livrată de reclamant pârâtei a fost de, aproximativ, 40.000 lei. Reclamantul avea 32 vaci, care dădeau pe zi, aproximativ 300 litri lapte. Întrucât avea cheltuieli foarte mari cu întreținerea fermei, martorul crede că reclamantul nu ar fi acceptat să vândă lapte cu 0,5 lei/litru.
Niciunul dintre martorii audiați nu au fost de față la încheierea contratelor de vânzare-cumpărare între cele două părți, privind vânzarea laptelui de către reclamant pârâtei.
Din nicio probă de la dosar, nu rezultă că prețul stabilit între cele două părți ar fi fost de 1 leu/litru lapte, motiv pentru care, instanța consideră că prețul stabilit între părți este de 0,5 lei pentru fiecare litru de lapte, în măsura recunoașterii pârâtului, coroborată cu declarația martorului Oroian I. .
Pârâta a depus la dosar borderouri, în copie, în care se menționa că s-au achitat reclamantului diferite sume de bani pentru o cantitate de lapte livrată (f.19-23 din dosarul nr._ ).
Instanța a pus în vedere pârâtei să depună la dosar aceste originale, întrucât reclamantul contesta faptul că ar fi semnat vreodată aceste borderouri.
Pârâta nu s-a conformat dispozițiilor instanței, astfel, în temeiul art.139 C.p.c, instanța nu le-a luat în seamă la soluționarea cauzei.
Instanța nu a avut în vedere la soluționarea cauzei înscrisurile depuse la dosar de părți, prin care se arată prețul la care alte societăți comerciale achiziționau lapte în acea perioadă, întrucât părțile sunt libere să stabilească în convenții prețul pe care îl consideră. Faptul că alte societăți comerciale achiziționa lapte la un preț mai mare de 0,5 lei/litru, nu este de natură a face dovada că părțile au stabilit ca preț al laptelui 1 leu/litru
Obligația cumpărătorului de plată a prețului este foarte importantă și este de esența contractului de vânzare-cumpărare. Regulile prevăzute de Codul civil în art. 1361-1370 sunt supletive, părțile putând conveni după voința lor, însă dacă nu prevede nimic în contract sau dacă părțile trimit la dispozițiile legale, atunci sunt aplicabile prevederile menționate.
Regula generală în materie de obligații este că, în lipsa stabilirii unui termen, plata se poate cere imediat. Totuși, în materie de vânzare- cumpărare plata se poate cere numai în momentul predării lucrului vândut,
astfel încât termenul prevăzut pentru predarea lucrului profită și cumpărătorului în privința plății prețului, fiind posibil ca părțile să stipuleze la încheierea contractului ca prețul să fie plătit la diferite termene succesive, în mod fracționat.
Deși, pârâta a arătat că achitat reclamantului o sumă de bani pentru cantitatea de lapte livrată, nu a făcut această dovadă, deși îi revenea sarcina probațiunii efectuării plății.
Reclamanta a recunoscut faptul că a primit o sumă de bani de 7000 lei, pentru o cantitate de 7000 l lapte la prețul de 1 leu /litru de lapte. Instanța nu va analiza aceste contracte de vânzare cumpărare care au avut ca obiect vânzarea-cumpărare a 7000 litri lapte, întrucât nu fac obiectul prezentului proces.
Pentru cele mai sus arătate, a admis, în parte, acțiunea formulată de reclamantul R. G. în contradictoriu cu pârâta SC W. SS .
A obligat pârâta SC W. SS să plătească reclamantului R. G. suma de 18530 lei, reprezentând contravaloare lapte livrat, cu dobânda legală ce se va calcula de la data pronunțării hotărârii și până la achitarea în întregime a debitului restant.
În temeiul art.274 C.p.c . a obligat pârâta SC W. SS să plătească reclamantului R. G. suma de 2099 lei, reprezentând taxă judiciară de timbru și timbru judiciar.
În ceea ce privește cererea formulată de reclamant privind obligarea pârâtei la plata onorariului de avocat, instanța a constatat că în cuprinsul Deciziei nr. 1378 din 23 aprilie 2010 pronunțată în recurs de Secția comercială a Înaltei Curți de Casație și Justiție având ca obiect recursul împotriva neacordării cheltuielilor de judecată s-a statuat că onorariile de avocat se dovedesc prin depunerea la dosarul cauzei a originalului chitanței reprezentând achitarea onorariului de avocat sau a ordinului de plată, însoțite de un exemplar al facturii fiscale, care să menționeze numărul contractului de asistență juridică sau numărul dosarului pentru care au fost achitate aceste sume. Acest raționament se justifică prin faptul că instanța va acorda cheltuielile de judecată numai în raport cu actele justificative ale plăților, iar hotărârea instanței reprezintă înscris justificativ și poate fi pusă în executare silită de către partea care a avansat aceste cheltuieli. În ceea ce privește natura juridică de titlu executoriu a contractului de asistență juridică, acesta vizează raporturile dintre avocat și clientul său, onorariul putând fi recuperat prin intermediul executării silite de la client, neavând relevanță asupra situației celor doua părți din proces. În speță, justificarea onorariului avocatului a fost făcută cu o chitanță în care se menționează doar că s-a plătit avocatului o sumă de 1800 de către reclamant fără a se menționa numărul dosarului sau numărul contractului de asistență juridică (f.197 din dosarul nr._ și f.6 din dosarul nr._ )
Deci, reclamantul nu a făcut dovada achitării onorariului de avocat, motiv pentru care se va respinge această cerere.
În ceea ce privește cererea formulată de reclamant privind plata sumei de 150 lei, reprezentând zilele și deplasarea a trei martori în instanță, în susținerea acestei cereri nu a fost depus niciun înscris care să justifice suma acordată martorilor, simpla recunoaștere a martorilor nefiind suficientă pentru obligarea pârâtului la plata acestei sume de bani.
De asemenea, martorii nu au solicitat să li se plătească cheltuielile de drum sau să fie despăgubiți după starea sau îndeletnicirea lor și potrivit cu depărtarea de domiciliu sau timpul pierdut (art.200 C.p.c).
Prima instanță a respins capătul de cerere privind obligarea pârâtei SC W. SS la plata către reclamantul R. G. a sumei de 150 lei, reprezentând zilele și deplasarea a trei martori în instanță.
Împotriva sentinței a declarat recurs în termenul legal prevăzut de art.
302 Cod procedură civilă, pârâta SC "W. S. "; S. solicitând, în principal,casarea hotărârii atacate și trimiterea spre rejudecare aceleiași instanței, iar în subsidiar modificarea acesteia în sensul reducerii obligației de plată stabilită în sarcina sa la nivelul sumei de 8862 lei.
În motivarea cererii de recurs s-a arătat că admițând în parte acțiunea reclamantului, instanța a obligat pârâta la plata sumei de 18530 ron reprezentând contravaloare lapte livrat, cu dobânda legală calculată de la data pronunțării hotărârii și până la achitarea în întregime a debitului restant.
S-a reținut în mod justificat, cu titlu de motivare a soluției adoptate, că prețul stabilit între părți pentru fiecare litru de lapte este de 0,5 ron (coroborându-se declarația martorului Oroian I. cu recunoașterea pârâtei). Mai mult, instanța de fond a reținut în mod justificat că din nici o probă existentă la dosar nu rezultă că prețul stabilit între cele două părți ar fi fost de 1 leu / litru .
Prin urmare, obligând pârâta la plata sumei de 18530 ron instanța fondului reține că această sumă se datorează pentru întreaga cantitate de lapte solicitată a fi achitată prin acțiunea introductivă ,la prețul de 0,5 ron / litru lapte .
Pentru solicitarea principală - casare a hotărârii atacate si trimiterea cauzei spre rejudecare s-a solicitat a se avea în vedere că la termenul din_ recurenta-pârâtă, prin reprezentantul său, a formulat, prin notele depuse la dosar, o cerere în probațiune privind încuviințarea probei testimoniale - audierea în cauză a martorilor.
Trandafirescu M. n Ghiță și Fernea N. F. (aceștia fiind șefi la centrele de colectare a laptelui din Pomi și R. și aveau cunoștință personal despre faptul că prețul laptelui în vara anului 2009 a fost de 0,5 ron / l, fiind și cei care au perceput personal împrejurarea că reprezentantul pârâtei - Gogota
P. - i-a plătit reclamantului, cu titlu de avans pentru laptele livrat în perioada mai - septembrie 2009, suma de 9000 ron ).
Această solicitare a pârâtei s-a făcut în condițiile prevăzute de dispozițiile art. 138 al 1 pct. 2 ( nevoia dovezii reieșind din dezbateri ), precum și raportat la prev. art. 138 al 1 pct 4 ( putându-se aprecia că dovada nu a fost cerută în condițiile legii din pricina neștiinței sau lipsei de pregătire a părții care nu ă fost asistată sau reprezentată de avocat).
Deoarece reclamantului intimat i-au fost încuviințați spre audiere trei martori, atât pentru egalitate de tratament cât și pentru motivele anterior expuse, în mod nejustificat și cu prejudicii pentru pârâtă, a fost respinsă solicitarea acesteia în probațiune.
Procedând de această manieră, instanța a soluționat procesul fără a intra în cercetarea fondului, impunându-se casarea hotărârii atacate și trimiterea cauzei spre rejudecare, împrejurare cu care să se procedeze la audierea martorilor propuși de recurenta -pârâtă la termenul de judecată din_ .
Pentru solicitarea subsidiară - modificarea în parte a hotărârii atacate în sensul reducerii obligației de plată stabilită în sarcina pârâtei recurente la nivelul sumei de 8862 ron - solicită instanței de recurs a reține următoarele :
Instanța fondului a apreciat greșit probațiunea existentă la dosarul cauzei, reținându-se totodată o altă stare de fapt decât cea relevată chiar de probele încuviințate și administrate . Astfel, cu toate că însuși reclamantul recunoaște că a primit de la pârâtă, pentru lapte livrat în perioada mai - septembrie 2009, suma de 7000 ron ( recunoaștere reținută în considerentele hotărârii atacate la fila 2 al. 3 - " Din totalul de 44060 litri de lapte livrat pârâtei, în valoare de 44060 lei (la leu /litru ), pârâta i-a achitat doar suma de 7000 ron în trei tranșe . Astfel, i-a achitat prin intermediul șoferului suma de 1500 ron, iar apoi prin intermediul unei alte persoane 3000 ron, iar ulterior 2500 ron, în total suma de 7000 ron Astfel a rămas neachitată suma solicitată în petitul acțiunii "- 37060 ron . )
Un simplu calcul matematic arată că, instanța fondului, reținând în mod justificat ca real prețul de 0,5 ron /litru lapte cu argumentele arătate, trebuia să parcurgă următorul raționament logico - juridic: cei 7000 ron achitați reclamantului de către pârâta recurentă, reprezintă plata pentru 14 ooo litri lapte din totalul celor 44060 litri predați pârâtei în perioada mai - 11 septembrie 2009 .
Prin urmare, cantitatea care trebuia pretinsă de reclamant că nu ar fi fost achitată de pârâtă este de 30060 litri .
Că acest raționament este justificat și corect, este atestat și de notificarea de plată pe care reclamantul a înaintat-o paratei la data de_ - notificare aflată la fila 48 din dosar - prin care se solicită recurentei - pârâte " plata debitului de 13572 ron reprezentând contravaloarea laptelui livrat în perioada_ până la data de_, conform avizelor de expediție emise semnate de reprezentantul firmei la fiecare ridicare " . ( sumă mai mică decât cea pretinsă ulterior, pentru aceeași cantitate de lapte livrată pârâtei în aceeași perioadă - 37060 ron ).
Instanța a reținut în mod greșit faptul că suma de 7000 ron recunoscută de reclamant ca fiind achitată de recurenta pârâtă pentru cantitatea de lapte livrată în perioada mai -11 septembrie 2009 a făcut obiectul altor contracte de vânzare cumpărare intervenite între cele două părți - contracte care nu ar face obiectul prezentului litigiu . Acest aspect a fost reținut de către instanță în mod nejustificat raportat la chiar recunoașterea reclamantului - prin cererea de chemare în judecată - a aspectelor privitoare la acesta sumă .
Cu privire la obligația de plată a prețului, corect s-a reținut că obligația cumpărătorului de a achita prețul datorat este de esența contractului de vânzare cumpărare . S-a reținut de asemenea, că pârâtei îi revenea sarcina probațiunii efectuării plății.
Recurenta pârâtă a depus la dosar borderouri, în copie, în care se menționează că s-au achitat reclamantului diferite sume de bani pentru o cantitate de lapte livrată ( fila 19-23 ) . Până la închiderea dezbaterilor ea nu a fost în măsură să prezinte în instanță originalele acestor borderouri, fapt pentru care instanța nu a ținut cont de ele la soluționarea cauzei .
Actualmente recurenta este în măsură să prezinte instanței originalul borderoului de plată pe luna 6/2009 în care se specifică că s-a livrat cantitatea de 12306 litri, valoarea în RON fiind de 6148 ron la prețul de 0,5 ron / litru
- borderou care poartă semnătura reclamantului.
Prin urmare, suma care ar mai fi de achitat ( chiar în condițiile în care s-ar reține ca nejustificată solicitarea de casare cu trimitere a cauzei spre rejudecare pentru încuviințarea suplimentării probațiunii și audierii martorilor Trandafirescu M. n Ghiță și Fernea N. F. care au fost prezenți la predarea unor sume de bani avansate de pârâtă reprezentând contravaloarea unor cantități de lapte ce urma a fi livrat de reclamant recurentei pârâte - avansuri date în considerarea situației financiare deosebite a reclamantului datorită accidentului pe care fiica acestuia l-a avut ) ar fi de 8862 ron ( scăzând din 15030 ron - reprezentând prețul celor 30060 litri lapte și reținut de instanță ca nedovedit a fi achitat - suma cuprinsă în borderoul de plată din luna_ ron ).
Dar, în măsura în care recurentei i se va da posibilitatea de a prezenta în instanță martorii ce s-a solicitat a fi audiați, apreciază că recurenta pârâtă nu datorează reclamantului nici o sumă de bani pentru laptele livrat recurentei în perioada mai - 11 septembrie 2009 .
Reclamantul R. G. a formulat întâmpinare, prin care a solicitat respingerea recursului, în principal ca tardiv introdus, iar în subsidiar ca nefondat.
Examinând recursul prin prisma motivelor invocate tribunalul constată că este fondat din următoarele considerente:
Excepția tardivității invocată de către reclamant este neîntemeiată.
Sentința atacată a fost comunicată pârâtei la data de_, după cum rezultă din dovada comunicării hotărârii (fila 123 din dosarul de fond), iar
recursul a fost expediat prin poștă la data de_, potrivit ștampilei de pe plicul aflat la fila 9 din dosarul de recurs, astfel încât recursul a fost declarat în termen.
Cu privire la motivele de casare cu trimiterea cauzei spre rejudecare aceleiași instanțe, se apreciază că acestea nu subzistă, având în vedere că instanța de fond a cercetat fondul cauzei administrând toate probele utile, pertinente și concludente cauzei.
În ceea ce privește motivele de modificare ale hotărârii, acestea sunt întemeiate în parte, având în vedere următoarele:
Probele administrate în cauză au atestat faptul că în perioada mai- septembrie 2001 reclamantul a livrat pârâtei cantitatea de 44.060 litri de lapte, la prețul de 0,50 lei pe litru lapte.
Reclamantul a recunoscut că a primit suma de 7000 lei în trei tranșe. Acesta reprezintă prețul a 14.000 litri lapte achiziționat cu 0,50 lei pe
litru.
Prin urmare pentru cantitatea de 30.060 litri rămasă neachitată, pârâta
ar datora suma de 15.030 lei.
Din această sumă întrucât pârâta a făcut dovada în recurs, cu borderoul de plată semnat de ambele părți, că a achitat suma de 6148 lei, a mai rămas de achitat suma de 8862 lei pe care pârâta urmează să o plătească reclamantei.
În considerarea celor de mai sus, tribunalul urmează a admite recursul și a modifica sentința în sensul celor de mai jos.
Celelalte dispoziții ale sentinței urmează a fi menținute.
În temeiul dispozițiilor art. 274 Cod procedură civilă, intimatul-reclamant va fi obligat la plata cheltuielilor de judecată în cuantum de 2050 lei, reprezentând taxă de timbru și onorariu avocat, către recurentă.
PENTRU ACESTE MOTIVE, ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E :
În baza art. 304 indice 1 Cod procedură civilă
ADMITE recursul
declarat de pârâta SC "W. S. "; S., cu sediul în S. nr. 379, împotriva sentinței civile nr. 4447/_ pronunțată de Judecătoria Baia Mare pe care o modifică în parte în sensul că:
Obligă pe pârâta SC "W. S. "; SS să plătească reclamantului R. G. domiciliat în Valea Vinului, sat. R. nr. 70, județul Satu-Mare suma de 8862 lei reprezentând contravaloare lapte virat, cu dobânda legală ce se va calcula de la data pronunțării hotărârii și până la achitarea integrală a debitului.
Menține celelalte dispoziții ale sentinței.
Obligă pe intimat să plătească reclamantei suma de 2050 lei, cheltuieli de judecată reprezentând taxa de timbru și onorariu avocat.
IREVOCABILĂ.
Pronunțată în ședința publică, azi, 20 Decembrie 2013.
Președinte, V. F. | J. ecător, V. P. | J. ecător, N. B. |
G. ier, C. M. C. |
Red.N.B. / _
Tred. M.N.D. /_ -2 ex
J. ecător la fond: M. E. M.
| ← Decizia civilă nr. 730/2013. Acțiune în pretenții comerciale | Sentința civilă nr. 2647/2013. Acțiune în pretenții comerciale → |
|---|
