Decizia civilă nr. 163/2013. Rezoluțiune contract

Decizii comerciale (litigii cu profesioniști) - CA Cluj (2013)

R O M Â N I A

CURTEA DE APEL CLUJ SECȚIA A II-A CIVILĂ,

DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL

Dosar nr. _

DECIZIA CIVILĂ NR. 163/2013

Ședința publică din data de 23 Octombrie 2013 Instanța constituită din:

PREȘEDINTE M. H. JUDECĂTOR D. M. GREFIER D. C.

Pe rol soluționarea apelurilor declarate de reclamanta SC DS și pârâta SC T. M. R. S., împotriva sentinței civile nr. 1645 din data de_ și a încheierilor civile din_ și_, pronunțate de Tribunalul Comercial Cluj, în dosar nr._, având ca obiect - rezoluțiune contract.

Prin Serviciul Registratură, la data de_ apelanta-pârâtă SC T. M.

R. S. a depus la dosarul cauzei concluzii scrise.

Mersul dezbaterilor, susținerile și concluziile părților au fost consemnate în încheierea de ședință din data de_, încheiere ce face parte integrantă din prezenta hotărâre.

C. EA

Prin sentința civilă nr. 1645 din_ pronunțată în dosar nr._ al Tribunalului Specializat C.

a fost admisă, în parte, cererea reconvențională formulată de pârâta SC T. M. R. S. în contradictoriu cu reclamanta SC

DS și în consecință:

A fost obligată reclamanta să-i achite pârâtei suma de 13.209 lei cu titlu de pretenții cu dobânda în cuantum de 872 lei calculată perioada cuprinsă începând cu data scadenței fiecărei facturi și până la data de_ .

S-au respins restul pretențiilor formulate de pârâtă.

A fost obligată reclamanta să-i achite pârâtei suma de cu titlu de cheltuieli de judecată.

Pentru a pronunța această hotărâre, instanța de fond a reținut următoarele:

Analizând cererea reconvențională formulată de către pârâtă și, cu prioritate excepția lipsei calității procesuale pasive invocată de către reclamantă, prin raportare la pretențiile proprii formulate de pârâta SC T. M. S., instanța a reținut faptul că este reală împrejurarea că tractorul ce a făcut obiectul contractului de vânzare-cumpărare nr.1178/3 februarie 2012 încheiat între SC BT LEASING TRANSILVANIA IFN SA în calitate de cumpărător și SC T.

M. S. în calitate de vânzător, nu este proprietatea reclamantei SC DS, aceasta având doar calitatea de utilizator, calitate ce-i este conferită de contractul de leasing financiar nr.16006LI/2012, aspect care rezultă în mod clar și fără echivoc atât din cuprinsul contractului de vânzare-cumpărare, cât și din cuprinsul contractului de leasing depuse la dosar la filele 6-27.

De altfel, instanța a respins cererea formulată de reclamantă având ca obiect rezoluțiunea contractului de vânzare-cumpărare al cărui titular a fost reclamanta SC DS, ca urmare a admiterii excepției lipsei calității procesuale active invocată de către pârâtă, în considerarea faptului că aceasta nu era proprietar al tractorului achiziționat de societatea de leasing și, drept urmare,

prin raportare la convențiile invocate mai sus, nu era îndreptățită să formuleze o cerere având ca obiect rezoluțiunea contractului.

Calitatea de utilizator însă îi conferă reclamantei calitate procesuală pasivă în cauză față de pretențiile formulate de pârâta SC T. M. R. S., în condițiile în care în favoarea reclamantei aceasta a efectuat o serie de reparații și înlocuiri a unor consumabile, menționate în cuprinsul facturilor depuse la dosar la filele 68-92.

În baza contractului de leasing încheiat de pârâtă cu proprietarul utilajului, aceasta își asuma pe întreaga durată de derulare a contractului, totalitatea obligațiilor ce decurgeau din folosirea bunului, direct sau prin prepușii săi, inclusiv riscul pierderii, distrugerii sau avarierii bunului din cauze fortuite, conform art. 7.4. din contract (f.21).

În baza disp. art.7.5. din aceeași convenție, finanțatorul îi recunoștea utilizatorului, de altfel, dreptul la acțiune direct împotriva furnizorului în cazul reclamațiilor privind asistența tehnică, service-ul necesar în perioada de garanție și postgaranție, finanțatorul fiind exonerat de orice răspundere în acest sens.

De altfel, utilizatorul suporta și cheltuielile de asigurare în baza aceluiași contract de leasing.

Tribunalul a reținut faptul că sumele solicitate de pârâtă prin cererea reconvențională au fost recunoscute, în parte, într-o primă etapă de reclamantă, cuantumul recunoscut fiind de 13.208,99 lei și nu 17.493,39 lei cum se menționa în cuprinsul întâmpinării, din cuantumul acestei sume finale fiind achitată suma de 4.234,40 lei, soldul rămas neachitat fiind deci 13.208,99 lei.

S-a mai reținut faptul că înscrisurile depuse de către pârâtă în probațiune relevă faptul că pe parcursul utilizării tractorului de către reclamantă, în calitate de utilizator, au fost efectuate o serie de intervenții pentru remedierea unor defecțiuni semnalate de utilizator, precum și în scopul reviziilor pe care tractorul urma să le suporte la un anumit număr de kilometri și ore de utilizare.

Astfel, pârâta a emis în sarcina reclamantei facturile nr.353/_, 460/_, 685/_, 743/_ și 925/_, a căror contravaloare nu a fost achitată de către pârâtă, facturi care i-au fost comunicate reclamantei prin poștă, dovada fiind depusă la dosar anexată fiecărei facturi în parte, la baza emiterii acestor facturi stând solicitările reclamantei adresate pârâtei pentru efectuarea unor intervenții în baza unor dispoziții de livrare.

Instanța a reținut că dispozițiile de livrare anexate facturilor au fost semnate de către debitoare printr-un delegat al acesteia, în cuprinsul lor menționându-se detaliat și lucrările efectuate, numărul de ore de manoperă necesare pentru efectuarea lucrărilor, precum și tariful pentru deplasarea în vederea intervenției solicitate de reclamantă.

În conformitate cu dispozițiile M. ualului de garanție depus la dosar utilajul folosit de reclamantă beneficia de garanție pe o perioadă de 12 luni calendaristice sau 1.500 de ore de funcționare, oricare din variante ar surveni prima. Această garanție însă nu privea materialele consumabile cum ar fi filtrele, uleiurile, lubrifianții și nici manopera necesară pentru montarea și aprovizionarea cu aceste consumabile, în cadrul garanției nefiind inclusă nici înlocuirea pieselor de uzură, care sunt menționate în cuprinsul manualului la articolele 3.02., garanția nefiind acordată în situația în care utilajul a suferit defecțiuni ca urmare a utilizării defectuoase, în condiții improprii scopului pentru care a fost realizat, ori pentru daune indirecte cauzate ca urmare a funcționării continue a unui utilaj defectuos.

Facturile emise de pârâtă a căror contravaloare se solicită a fi achitată de reclamantă se referă la înlocuirea unor materiale consumabile și la plata contravalorii manoperei aferente acestora fiind excluse de garanția oferită de

producător, întocmirea facturilor având în vederea devizele de lucrări întocmite de reclamantă.

De altfel, reclamanta nu a contestat contravaloarea acestor facturi, recunoscând debitul de 13.208,99 lei, motiv pentru care instanța a obligat-o să îi achite pârâtei cu titlu de contravaloare piese de schimb, manoperă și servicii efectuate la tractorul marca Chellenger MT 645BV, seria T247089 utilizat de aceasta.

În ceea ce privește facturile nr.1926/_ și 1932/_, instanța a reținut faptul că pârâta nu a făcut dovada efectuării în favoarea reclamantei a contravalorii lucrărilor pretinse, după cum nu s-a făcut nici dovada faptului că o parte din aceste lucrări se impuneau a fi înscrise în facturile menționate anterior, la a căror contravaloare a fost obligată reclamanta. Dispozițiile de livrare care însoțesc facturile nu sunt semnate de reclamantă sau de un mandatar al acesteia astfel încât instanța a considerat că sumele nu sunt certe, lichide și exigibile, facturile nefiind acceptate la plată de reclamantă, conform dispozițiilor art. 379 alin. 3 Cpr.civ., nefiindu-i de altfel comunicate acesteia anterior formulării cererii de chemare în judecată.

De altfel, înscrisurile anexate acestei facturi nu poartă semnătura și ștampila unui delegat aparținând pârâtei, nefiind recunoscută efectuarea lucrărilor pretinse și livrarea pieselor pretins consumate pentru intervențiile de service solicitate de reclamantă.

Față de considerentele mai sus reținute, tribunalul a admis în parte cererea reconvențională formulată de pârâtă și a obligat-o pe reclamantă să-i achite suma de 13.209 lei cu titlu de pretenții, apreciind creanța ca fiind certă, lichidă și exigibilă, dovedită prin înscrisurile depuse la dosar și, de altfel, recunoscută de reclamantă prin întâmpinarea depusă în cauză.

Totodată, în baza disp. art. 3 din OG nr.13/2011, reclamanta a fost obligată să-i achite pârâtei cu titlu de dobândă suma de 872 lei calculată pe perioada cuprinsă între data scadenței fiecărei facturi, astfel cum a fost precizată de pârâtă ( factura nr. 353/_ cu scadența la 14.05.201, nr. 460/_ la_, nr. 685/_ la_, nr.743/_ la_ și nr. 925/_ la _

) în condițiile în care nu s-a stabilit un termen al scadenței contractual, instanța având în vedere faptul că data scadenței invocată de pârâtă este ulterioară datei emiterii facturilor și deci mai favorabilă debitorului, calcularea dobânzii făcându- se până la data de 3 martie 2013, conform pretențiilor pârâtei, restul pretențiilor formulate fiind respinse ca fiind nefondate.

În baza prev. art.274 C.pr.civ., reclamanta a fost obligată să-i achite pârâtei și cheltuieli de judecată, fiind în culpă procesuală, proporțional cu pretențiile admise, constând în suma de 903,54 lei taxă judiciară de timbru și timbru judiciar în cuantum de 5 lei pentru debitul principal, suma de 80,76 lei taxă judiciară de timbru și 1,5 lei timbru judiciar pentru pretențiile acordate cu titlu de dobândă și suma de 20.638,09 lei onorariu avocațial, conform înscrisurilor depuse la dosar la filele 186-192, în total cuantumul cheltuielilor de judecată ocazionate de soluționarea întregului litigiu, atât a cererii principale, cât și a cererii reconvenționale, ridicându-se la suma de 21.628,89 lei.

Prin încheierea civilă din_, pronunțată în dosar nr._ al Tribunalului Specializat C.

a fost respinsă cererea formulată de reclamanta SC

DS în contradictoriu cu pârâta SC T. M. R. S., cerere având ca obiect rezoluțiunea contractului de vânzare cumpărare înregistrat sub nr. 1178/_, încheiat între reclamantă, pârâtă și SC BT LEASING TRANSILVANIA IFN SA și cererea de repunere a părților în situația anterioară, ca urmare a admiterii excepției lipsei calității procesuale active invocată de pârâtă.

S-a dispus citarea părților pentru data de 9 mai 2013, sala 249, ora 8 în vederea soluționării cererii reconvenționale formulate de pârâta SC T. M. R.

S. în contradictoriu cu reclamanta SC DS, cerere având ca obiect pretenții.

Pentru a pronunța această încheiere, instanța de fond a reținut următoarele:

Deliberând asupra excepției lipsei calității procesuale active invocate de pârâta SC T. M. ROMÂMNIA S., instanța, prin raportare la dispozițiile art.137 alin.1 Cod.proc.civ., a reținut faptul că excepția invocată se impune a fi analizată cu prioritate fără a fi unită cu fondul cauzei întrucât este o excepție de fond, absolută și peremptorie, admiterea ei făcând inutilă soluționarea cererii formulate de reclamantă pe fondul pretențiilor deduse judecății.

Calitatea procesuală presupune existența unei identități între persoana reclamantului și cel care ar fi titularul dreptului afirmat, reclamantul fiind obligat să justifice calitatea procesuală activă, fiind cel care învestește instanța pornind acțiunea.

În cazul în speță reclamanta SC DS a formulat, în nume propriu, o cerere având ca obiect rezoluțiunea contractului de vânzare-cumpărare înregistrat sub nr.1178/_ și repunerea părților în situația anterioară, contract încheiat între pârâta SC T. M. R. S. ( fosta SC AGROEXPERT OPERATION S. ) în calitate de vânzător, SC BT LEASING TRANSILVANIA IFN SA în calitate de cumpărător și reclamanta ca utilizator. Obiectul contractului de vânzare- cumpărare l-a constituit transferul dreptului de proprietate asupra tractorului Challenger Techstar MT645B an fabricație 2009, de la pârâtă la societatea de leasing financiar, în calitate de cumpărător (acesta nefiind parte în prezentul litigiu).

Prețul tractorului stabilit de comun acord ca fiind 85.000 Euro+TVA urma să fie achitat de cumpărător în maxim 3 zile lucrătoare de la primirea de către acesta a unor documente individualizate (art. 5.1 coroborat cu 9.5) virarea sumei făcându-se în favoarea vânzătorului, adică a pârâtei.

În sarcina cumpărătorului SC BT LEASING TRANSILVANIA IFN SA au fost stabilite drepturi și obligații corelative drepturilor și obligațiilor prevăzute în sarcina vânzătorului, instanța apreciind că între cele două părți s-a încheiat un contract sinalgamatic în virtutea căruia cele două părți urmau să-și execute propriile obligații și să răspundă pentru îndeplinirea sau neîndeplinirea acestora.

În acest sens, în cuprinsul clauzei inserate la art.7 pct. 7.4 cumpărătorul, societatea de leasing financiar, își rezerva dreptul de a rezilia contractul fără punerea în întârziere și fără îndeplinirea nici unei formalități ( pact comisoriu de gradul III) dacă livrarea tractorului era amânată mai mult de o lună sau atunci când neconformitatea și/sau funcționarea necorespunzătoare a bunului nu putea fi remediată. În acest caz, vânzătorul era obligat să restituie orice sumă primită de la cumpărător cu privire la bun, în partea finală a clauzei fiind menționată și obligația vânzătorului de a despăgubi cumpărătorul sau utilizatorul pentru orice daună sau pierderea cauzată de rezilierea contractului de vânzare-cumpărare.

Din cuprinsul acestei clauze rezultă fără nici un dubiu faptul că, îndreptățit să solicite instanței, în baza pactului comisoriu de gradul III, rezilierea contractului (care operează pentru viitor spre deosebire de rezoluțiune) desființarea contractului de vânzare-cumpărarea este doar cumpărătorul, în speță, SC BT TRANSILVANIA LEASING IFN SA și nicidecum utilizatorul, reclamanta SC

S. .
În favoarea utilizatorului a fost reglementată contractual doar obligația vânzătorului de a-l despăgubi pe acesta ori pe cumpărător pentru orice pierdere sau daună cauzată de rezilierea contractului (art.7 pct.7.4 teza finală).
Contractul de vânzare-cumpărare reglementează în favoarea utilizatorului dreptul de a pretinde daune-interese în cazul lucrării defectuoase, incluzând cu titlu exemplificativ situațiile în care nu se efectuează livrarea ori aceasta este efectuată cu întârziere sau parțial, precum și în situația în care echipamentele sunt de slabă calitate. Daunele interese, în aceste situații exemplificativ menționate, vor putea fi pretinse direct vânzătorului, în baza facturilor emise de utilizator.
Această clauză contractuală dă dreptul reclamantei să-i solicite vânzătorului plata contravalorii prejudiciului suferit pentru neîndeplinirea de către vânzător a obligației asumate, legate de livrarea echipamentelor, utilizatorul fiind beneficiarul final al contractului de vânzare-cumpărare, întrucât achiziționarea bunului de către societatea de leasing s-a făcut cu intenția de a se pune la dispoziția utilizatorului folosința bunului mobil în scopul exploatării sale conform destinației.
De altfel, reclamanta (utilizatorul) a încheiat cu finanțatorul-cumpărător SC BT TRANSILVANIA LEASING IFN SA contractul de leasing financiar nr.16006LI/_, modificat prin două acte adiționale încheiate la data de_ și_, în baza căruia îi transmitea dreptul de folosință și posesia mijlocului de transport - tractor MT645B Challenger Techstar S.S. T247009 - și a echipamentului de localizare și comunicare ELC, în schimbul unei plăți periodice a unei sume contractual rată de leasing.
Durata contractului a fost stabilită pe perioada cuprinsă între_ și până la_ ( art.3) la sfârșitul perioadei de leasing finanțatorul obligându-se să respecte dreptul utilizatorului de a cumpăra bunul, de a prelungi contractul de leasing fără a-i schimba natura, ori de a înceta raporturile contractuale ( art.1 din contract).
Contractul de vânzare-cumpărare a cărui rezoluțiune se solicită, s-a încheiat ulterior contractului de leasing în considerarea clauzelor acestuia, ținând cont de solicitarea utilizatorului adresată finanțatorului-cumpărător de a-l încheia, fapt menționat în preambulul convenției prin care s-a transmis proprietatea asupra aceluiași mijloc de transport, menționat în cuprinsul contractului de leasing, de la pârâta SC T. M. R. S. la SC BT TRANSILVANIA IFN SA.
Instanța a apreciat că nici contractul de leasing încheiat între reclamantă și finanțator nu-i conferă acestuia dreptul de a solicita rezoluțiunea contractului de vânzare-cumpărare, efectul acestuia producându-se doar între cele două părți între care a operat transferul dreptului de proprietate, respectiv cumpărător și vânzător. Acest fapt rezultă de altfel și din cuprinsul clauzelor contractului de leasing ( art. 7 pct. 7.5 - f.21) conform cărora utilizatorul se subrogă de drept finanțatorului în ce privește drepturile de despăgubire aferente contractului cu furnizorul/vânzătorul din contractul nr.1178/_, pentru perioada în care utilizatorul și-a achitat întocmai obligațiile de plată a ratelor de leasing, conform prevederilor contractului.
Prin același articol 7 pct. 7.5 alin. 2 s-a recunoscut de către finanțator dreptul utilizatorului la acțiune directă împotriva furnizorului ori a producătorului în anumite situații limitativ prevăzute care vizează doar reclamațiile privind livrarea, cantitatea, viciile aparente sau ascunse, asistența tehnică, service-ul necesar în perioada de garanție și postgaranție finanțatorul fiind exonerat de orice răspundere în acest sens.
Din cuprinsul acestor clauze contractuale invocate de reclamantă în dovedirea dreptului său la acțiune direct împotriva pârâtei-vânzător și implicit a calității procesuale active, rezultă fără tăgadă că finanțatorul, proprietar al tractorului achiziționat de la pârâtă nu i-a transmis utilizatorului dreptul la acțiune având ca obiect rezoluțiunea contractului de vânzare-cumpărare,
reclamanta nefiind îndreptățită să solicite în instanță direct decât eventual obligarea pârâtei la plata unei despăgubiri ce ar rezulta din rezilierea contractului de vânzare-cumpărare în condițiile dovedirii pretențiilor sale. În plus, se recunoaște utilizatorului dreptul de a reclama direct vânzătorului doar anumite aspecte legate de livrarea bunului, calitatea acestuia, viciile aparente sau ascunse, asistența tehnică și service-ul necesar în perioada de garanție și postgaranție.
De altfel, reclamanta nu poate face dovada unui interes legitim născut și actual în speță, întrucât efectul direct al rezoluțiunii contractului de vânzare- cumpărare îl constituie repunerea părților în situația anterioară, ceea ce ar presupune restituirea tractorului vânzătorului și obligația acestuia de a restitui finanțatorului și nu utilizatorului (reclamantei) prețul achitat pentru achiziționarea acestuia. U. ul nu este îndreptățit, pe cale de consecință, să pretindă prețul achitat de finanțator pentru achiziționarea tractorului, chiar dacă utilajul s-a aflat în posesia și folosința sa, întrucât proprietatea asupra bunului nu i-a fost transferată de către finanțator.
Înscrisul depus la dosar de către reclamantă la data de_ emis de SC BT LEASING TRANSILVANIA IFN SA, înregistrat sub nr.1404/_ ( f.98) confirma cele reținute de instanță și menționate în cuprinsul contractului de leasing și de vânzare-cumpărare art.7 pct.7.5 - utilizatorul SC DS având dreptul la acțiune directă, respectiv calitate procesuală activă, împotriva furnizorului, în cazul reclamațiilor privind livrarea, calitatea, viciile aparente sau ascunse, asistența tehnică, service-iul necesar în perioada de garanție și postgaranție.
Pentru considerentele mai sus expuse, prin raportare la clauzele contractuale, având în vedere dispozițiile art.137 alin.1 Cod.proc.civ., instanța a admis excepția lipsei calității procesuale active invocate de pârâtă în ceea ce privește acțiunea formulată de SC DS cu consecința respingerii cererii formulate având ca obiect rezoluțiunea contractului de vânzare-cumpărare încheiat sub nr. 1178/_ între pârâtă și SC BT TRANSILVANIA IFN SA și cererii de repunere a părților în situația anterioară, în sensul predării echipamentului de către reclamantă și restituirea de către pârâtă a contravalorii sumei de 123.569 euro.
Prin încheierea civilă din_, pronunțată în dosar nr._ al Tribunalului Specializat C.
s-a dispus, din oficiu, îndreptarea erorii strecurate în minuta și dispozitivul sentinței civile nr.1645/2013 pronunțată la data de 6 iunie 2013 în dosarul nr._ al Tribunalului Specializat C., în sensul că suma stabilită în sarcina reclamantei ce urmează să fie achitată pârâtei cu titlu de cheltuieli de judecată este de 21.628,89 lei.
Pentru a pronunța această încheiere, instanța de fond a reținut următoarele:
Prin sentința civilă nr.1645/2013 pronunțată la data de 6 iunie 2013 în dosarul nr._ al Tribunalului Specializat C. a fost admisă în parte cererea reconvențională formulată de pârâta SC T. M. R. S. în contradictoriu cu reclamanta SC DS, fiind obligată reclamanta să-i achite pârâtei suma de 13.209 lei cu titlu de pretenții, cu dobânda în cuantum de 872 lei, calculată pe perioada cuprinsă începând cu data scadenței fiecărei facturi și până la data de 3 martie 2013, fiind respinse restul pretențiilor formulate de pârâtă prin cererea reconvențională. Totodată, reclamanta a fost obligată să-i achite pârâtei cheltuieli de judecată, în cuprinsul dispozitivului nefiind menționat cuantumul acestor cheltuieli.
Instanța a constatat că din omisiune în cuprinsul minutei și dispozitivului sentinței civile nu a fost consemnat cuantumul cheltuielilor de judecată.
Conform art.281 C.pr.civ., erorile sau omisiunile cu privire la numele, calitatea și susținerile părților, precum și cele de calcul, pot fi îndreptate, din
oficiu sau la cerere, instanța pronunțându-se în camera de consiliu, fără citarea părților.
Drept urmare, fiind vorba de o eroare materială de redactare, instanța a apreciat că în cauză sunt incidente disp. art.281 C.pr.civ., astfel că a dispus îndreptarea erorii strecurate în minuta și dispozitivul sentinței civile nr.1645/2013 pronunțată la data de 6 iunie 2013 în dosarul nr._ al Tribunalului Specializat C., în sensul că suma stabilită în sarcina reclamantei ce urmează să fie achitată pârâtei cu titlu de cheltuieli de judecată este de 21.628,89 lei.
Împotriva acestor hotărâri au declarat apel reclamanta SC DS și pârâta SC T. M. R. S. .
1. Prin apelul declarat de reclamanta SC DS
  s-a solicitat admiterea apelului așa cum a fost formulat.
  În motivare s-a arătat că:
  Prin cererea de chemare in judecata a solicitat rezolutiunea Contractului de vânzare-cumpărare înregistrat sub nr.1178/_ de către SC BT LEASING TRANSILVANIA IFN SA, în calitate de cumpărător,SC DS in calitate de utilizator, și SC T. M. S. (fostă SC Agroexpert Operation S. ), în calitate de vânzător.
  In motivarea acțiunii a arătat ca la data de 26 ianuarie 2012, "D. " încheie Contractul de Leasing Financiar nr. 16006LI/2012 și anexe, parte integrantă la contract, cu S.C. BT Leasing Transilvania I.F.N. SA, în vederea achiziționării de echipament de la S.C. T. M. S.R.L. (fostă S.C. Agroexpert Operation S.R.L.).
  La data de 03 februarie 2012, s-a încheiat Contractul de Vanzare- Cumparare nr. 1178, între S.C. T. M. S.R.L. (fostă S.C. Agroexpert Operation S.R.L.) în calitate de vânzător, S.C. DSR.L., în calitate de utilizator și S.C. BT Leasing Transilvania I.F.N. SA, în calitate de cumpărător, având ca obiect vânzarea tractorului Challenger Techstar MT645B, an de fabricație 2009, serie identificare T247089, pentru suma de 85.000 euro+TVA.
  Părțile cad de acord asupra tuturor condițiilor stipulate în contract, cumpărătorul urmând a efectua plata valorii totale a contractului de 123.569 euro, platibili în lei la cursul vânzare valută EUR, (1 EUR = 4,4074 ron) în contul vânzătorului, la banca Raiffeisen Bank din ziua plății (curs interbancar).
  La data de 29 februarie 2012, S.C. T. M. S.R.L. (fostă S.C. Agroexpert Operation S.R.L.) întocmește un Proces Verbal de P. re-Primire prin care acesta predă către "D. ", utilajul, manualul de utilizare și cartea de garanție și Service, urmând a se efectua punerea în funcțiune a echipamentului. în aceeași zi, la punerea în funcțiune, se constată pentru început, lipsa bolțurilor remorcare față și spate (2 buc), lipsa manualului de utilizare (operator), prevăzut în Procesul Verbal mai sus menționat, vânzătorul obligându-se să le livreze utilizatorului, fapt notat și pe fișa de predare.
  La data de 21 martie 2012, în urma participării la licitație, în vederea atribuirii unui contract de achiziții publice, "D. " încheie un Contract de Prestări Servicii cu Direcția Silvică Ialomița, în calitate de (achizitor)beneficiar, obiectul contractului fiind "Executarea mecanizată a lucrărilor silvice de pregătire a terenului și a solului pe o suprafață de 24ha la Ocolul Silvic Fetești, perioada de executare a lucrărilor fiind_ -_ ."
  În vederea executării contractului mai sus menționat, "D. " achiziționează tot de la S.C. T. M. S.R.L. (fostă S.C. Agroexpert Operation S.R.L.) echipamentul FAE SGH-75-GT acționat de tractorul Challenger Techstar MT645B.
  Conform descrierii tehnice a echipamentului, viteza de lucru a echipamentului FAE SGH-75-GT acționat de tractorul Challenger Techstar MT645B, ar fi trebuit să se încadreze în 600-800 metri pe oră, consumul de combustibil undeva la 25 de litrii/h, iar timpul necesar de execuție a unui hectar aproximativ 8 ore. Se constată o neperformanță a echipamentului încă din prima zi de lucru, astfel încât "D. " solicită specialiștilor de la "T. M. " o evaluare a performanței echipamentului.
  Specialiștii paratei, concluzionează ca acesta avea un consum de combustibil de 1500 l/h si timpul necesar pentru executarea unui hectar fiind de 30 de ore.
  În toată acesta perioada echipamentul achiziționat a suferit numeroase
  "intervenții" din partea paratei ca urmare a defectării acestuia, întrucât se afla in perioada de garanție a solicitat repararea gratuita a defecțiunilor de către parata, dar acesta îi comunica faptul ca nu mai poate efectua aceste reparații întrucât nu mai este reprezentat al firmei Challenger.
  La primul termen fixat pentru judecarea cauzei, parata a invocat lipsa calității procesuale active a societății reclamante, cat si o cerere reconventionala. Prin încheierea din data de_ instanța de fond a admis excepția invocata de parata-reclamanta pe motiv ca BT Leasing, in calitate de proprietar al tractorului achiziționat nu i-ar fi transmis dreptul la acțiunea având ca obiect rezolutiunea contractului de vanzare-cumparare, iar din dispozițiile contractului de leasing coroborate cu dispozițiile contractului de vânzare cumpărare nu ar rezulta ca ar putea formula o asemenea cerere.
  Învederează instanței de apel.
  La primul termen de judecata, parata SC T. M. S. (fostă SC Agroexpert Operation S. ) a invocat prin întâmpinare excepția lipsei calitatii procesuale active a societății reclamante.
  Dupa invocarea excepției, la termenul de judecata din data de_ a prezentat inscrisurii din care reieșea faptul ca BT Leasing in calitate sa de finanțator, o împuternicea sa acționeze in numele sau in vederea rezolutiunii contractului de vânzare cumpărare încheiat intre parti.
  Mai mult decât atat, in opinia reclamantei, in baza contractului, avea calea unei acțiuni directe impotriva vânzătorului.
  Cu adresa nr. 1967 din_, BT Leasing Transilvania IFN împuternicește, din nou, in mod clar si fara echivoc societatea reclamantă sa solicite rezolutiunea contractului de vanzare-cumparare 1178/_ încheiat cu SC T. M. S. (fostă SC Agroexpert Operation S. )
  Fata de aceste precizări, solicită a se admite apelul declarat, sa se desființeze sentința pronunțata de instanța de fond si sa se trimită cauza spre rejudecare la prima instanța.
  Cu privire la cererea reconventionala formulata de parata reclamanta solicită a se observa ca reclamanta recunoscut prin întâmpinarea depusa ca datorează o parte din sumele pretinse.
  Instanța de fond a admis in parte cererea reconventionala pentru suma de
  13.209 lei, iar prin incheierea din data de_ a admis obligarea socieatatii reclamante la suma de 21.628,89 lei reprezentând cheltuieli de judecata.
  Asa cum rezulta din considerentele sentinței civile nr. 1645/2013 onorariul avocațial solicitat de parata reclamanta si acordat de instanța de fond a fost de 20.638,09 lei.
  Consideră acest onorariu este exagerat, atat fata de natura pretențiilor solicitate in cererea reconventionala 21.779 lei cat si fata de complexitatea cauzei, având in vedere faptul ca a recunoscut de la primul termen de judecata debitul
  pretins, iar in aceste condiții, in conformitate cu art. 275 cod procedura civila nu datora cheltuieli de judecata.
  Având in vedere aceste aspecte solicită a se dispune diminuarea cheltuielilor de judecata acordate de instanța de fond.
  In drept, s-au invocat dispozițiile art. 282, 297 alin. 1 din codul de procedura civila.
2. Prin apelul declarat de S.C. pârâta T. M. R. S.R.L.
  s-a solicitat să se admită prezentul apel și, pe cale de consecință, să se schimbe în parte Sentința apelată în sensul admiterii pretențiilor formulate de pârâtă pe calea cererii reconvenționale și respinse de instanța de fond, pretenții cuprinse în factura fiscală nr. 1926/_ (în cuantum de 21.914 lei) precum și dobânda legală aferentă acestora, de la data scadenței până la data plății efective.

Nu în ultimul rând, solicită să se dispună obligarea Apelantei -Reclamante la plata cheltuielilor ocazionate de judecarea prezentului litigiu.

În motivare s-a arătat că:

PREZENTAREA SITUAȚIEI DE FAPT
Fără a mai relua prezentarea situației de fapt, expusă pe larg în cadrul întâmpinării depuse la dosarul de fond, se va limita în cele urmează la prezentarea acelor argumente prin care urmărește combaterea susținerilor Apelantei - Reclamante, astfel cum au fost acestea prezentate în cuprinsul cererii de apel. Reamintește că BT Leasing a achiziționat de la T. R. Tractorul în schimbul sumei de 85.OOO Euro plus TVA și de la T. Austria cele două freze forestiere, FAE 200 și FAE 75, în schimbul sumelor de 50.600 Euro plus TVA, respectiv 47-000 Euro plus TVA. Prin plata integrală a preturilor de achiziție, BT Leasing a devenit proprietarul acestor utilaje, transmițând folosința acestora către D., în schimbul plații ratelor de leasing.
Termenii folosiți cu majuscula în cuprinsul acestui document au aceeași semnificație ca cei folosiți în întâmpinarea depusă de pârâtă în fața instanței de fond, respectiv, inter alia-,
"BT Leasing"- BT Leasing Transilvania 1FN S.A., persoană juridică cu sediul în C. -Napoca, str. George Barițiu, nr. 1, etaj 1, C1F RO7424119, înregistrată la registrul comerțului sub nr. J_ ;
"Contractul de leasing" - Contractul de Leasing nr. l6006Li/2012, încheiat între BT Leasing și D. ;
"Contractul" - Contractul de vânzare-cumpărare nr. 1178/_ încheiat între T. R., BT Leasing și D. ;
"Tractorul" - tractorul Challenger Techstar MT 645B, seria T247089, obiect al contractului de vânzare.
ARGUMENTE LEGATE DE NETEMEINICIA CERERII DE APEL
În cele ce urmează reiterează argumentele din care reiese că, datorită naturii litigiului, coparticiparea pasivă este obligatorie, existând necesitatea ca instanța să se pronunțe asupra cererii de rezoluțiune a Contractului față de toate părțile contractante, inclusiv față de BT Leasing.
De asemenea, reiterează argumentele din care reiese că D. nu ar avea capacitatea procesuală activă și nici un interes practic în cazul în care acțiunea ar fi admisă și ar fi declarată rezoluțiunea Contractului de vânzare, chiar în situația existenței unei împuterniciri din partea BT Leasing.
Nu în ultimul rând, prezintă argumente în susținerea faptului ca premizele pe care Contractul le indica ca dând dreptul de a fi declara rezoluțiunea Contractului de vânzare nu sunt îndeplinite, neexistând astfel un temei pentru declararea rezolutiunii Contractul.
1. Argumente în susținerea excepției coparticipării pasive
  Așa cum a menționat și în întâmpinarea depusă la instanța de fond, jurisprudența Înaltei Curți de C. și Justiție a stabilit că există situații în care coparticiparea procesuală (litisconsorțiu) are un caracter obligatoriu. Astfel de situații apar atunci când instanța trebuie să constate intervenția rezolutiunii contractului față de toate părțile acestuia, pronunțarea unei hotărâri uniforme reprezentând o necesitate juridică, neputând fi concepută situația în care același act, expresie a unuia și același consimțământ, să fie în vigoare pentru unele părți dar nu și pentru altele. {I.C.C.J., s. civ. și de propr. irit., dec. nr. 5727/2004, publicata în Codul de procedura civila adnotat, ediția a 3-3, editura Hamangiu, pag.133, atașată drept Anexa nr. 4 la întâmpinarea depusă în fața instanței de fond.)
  În cazul ipotetic în care s-ar dispune rezoluțiunea Contractului doar între cumpărător și utilizator, s-ar ajunge la situația absurdă în care acest Contract ar supraviețui în relația dintre T. R. și BT Leasing dar și în relația dintre BT Leasing și D. .
  Jurisprudența consideră că lipsa coparticipării procesuale pasive este un motiv de ordine publica, iar sancțiunea pentru nerespectarea acestei condiții de exercitare a acțiunii conduce la respingerea cererii de chemare în judecată că inadmisibilă, pentru lipsa coparticipării procesuale pasive obligatorii, întrucât instanța trebuie să constate ineficacitatea actului juridic printr-o hotărâre uniformă, față de toate părțile contractante. {CA. București, s. a lV-a civ., dec. nr. 187/2005, publicata în Codul de procedura civila adnotat, ediția a 3~a, editura Hamangiu, pag.134 - atașată drept Anexa nr. 4 la întâmpinarea depusă în fața instanței de fond, CA. C., Secția civilă, decizia nr. 2055/ 2002, B.J.1/2002, p. 163, CA. București, Secția a lV-a civilă, decizia nr. 187/2005, Culegere de practică judiciară în materie civilă pe anul 2005, P- 21l).
2. Argumente în susținerea excepției lipsei calității procesuale active și a lipsei interesului
  II.2.1 Argumente în susținerea excepției lipsei calității procesuale active a
  D.
  Două dintre condițiile esențiale pentru promovarea unei acțiuni este
  existența capacității procesuale active (calitatea procesuală activă presupune existență unei identități între persoană reclamantului și cel care este titularul dreptului afirmat) și existenta unui interes născut, actual, direct și legitim. Cercetarea existenței acestor condiții ar trebui să pornească de la obiectul cererii de chemare în judecată, iar îndeplinirea acestei condiții va trebui să se raporteze la finalitatea ipotezei admiterii acestei cereri.
  Contractul, deși este încheiat între trei părți, produce efecte diferite față de fiecare dintre acestea. Astfel, efectele specifice ale vânzării-cumpărării se manifestă doar între vânzător (T. R. ) și cumpărător (BT Leasing), efectele născute față de utilizator (D. ) fiind legate, în principal doar de livrarea și caracteristicile utilajului cumpărat de BT Leasing, sens în care instanța de fond reține în mod corect:
  "în sarcina cumpărătorului SC BT LEASING TRANSILVANIA 1FN SA au fost stabilite drepturi și obligații corelative drepturilor și obligațiilor prevăzute în sarcina vânzătorului, instanța apreciind că între cele două părți s-a încheiat un contract sinalagmatic în virtutea căruia cele două părți urmau să-și execute propriile obligații și să răspundă pentru îndeplinirea sau neîndeplinirea acestora."
  În condițiile în care D. are calitatea de terț cu privire la toate aspectele ce țin de operațiunea de vânzare-cumpărare, conform principiului relativității efectelor contractuale, acesta nu poate săvârși acte care să profite sau să vatăme
  părțile între care există relații specifice de vânzare-cumpărare. în acest sens, instanța de fond reține în mod corect că:
  "In acest sens, în cuprinsul clauzei inserate laart.7 pct. 7.4, cumpărătorul, societatea de leasing financiar, își rezerva dreptul de a rezilia contract fără punerea în întârziere și fără îndeplinirea nici unei formalități (pact comisoriu de gradul 111) dacă livrarea tractorului era amânată mai mult de o lună sau atunci când neconformitatea și/sau funcționarea necorespunzătoare a bunului nu putea fi remediată" (Încheierea F.N. din data de_, pag. 2, paragraful 5)
  Apelanta - Reclamantă a invocat și invocă articolul 7-4 ca temei pentru declararea rezoluțiunii Contractului. Conform acestui articol, "Cumpărătorul își rezervă dreptul de a rezilia Contractul fără punere în întârziere și fără îndeplinirea nici unei formalități, dacă livrarea este amânată cu mai mult de o lună sau atunci când neconformitatea și/sau funcționarea necorespunzătoare a bunurilor nu poate fi remediată. în acest caz, Vânzătorul este obligat să restituie orice sumă primită de la Cumpărător cu privire la bun.[...)"
  Chiar daca utilizatorul are un drept de acțiune directa împotriva vânzătorului, conform art. 7-6 din Contractul de vânzare cu privire la reclamațiilor referitoare la livrarea, calitatea, asistența tehnică sau service-ul necesar în perioada de garanție (veritabilă excepție de la principiul relativității efectelor dintre părți, soluție consacrată de legiuitor în art. 12 din OG 51/1995 privind operațiunile de leasing și societățile de leasing, fiind astfel de limitativ enumerate domeniile în care exista o acțiune directă, fiind astfel de strictă interpretare), cumpărătorul fiind exonerat de orice răspundere în această direcție, textul contractual nu poate fi interpretat în sensul în care s-ar transfera în sarcina utilizatorului alte atribute privind bunul, respectiv pe cele privind dreptul de dispoziție asupra bunului. Rezoluțiunea unui contract de vânzare-cumpărare însoțită de solicitarea restituirii prețului de achiziție nu poate fi solicitată decât de către proprietarul bunului, această acțiune având caracterul unui act de dispoziție, astfel cum reține în mod corect și instanța de fond:
  "Din cuprinsul acestei clauze rezultă fără nici un dubiu faptul că, îndreptățit să solicite instanței, în baza pactului comisoriu de gradul 111, rezilierea contractului (care operează pentru viitor spre deosebire de rezoluțiune) desființarea contractului de vânzare-cumpărarea este doar a cumpărătorul, în speță, SC BT TRANSILVANIA LEASING IFN SA și nicidecum utilizatorul, reclamanta SC DS ".(încheierea F.N. din data de H.04.2013, pag. 2, paragraful 6)
  Ceea ce Apelanta - Reclamantă omite să arate atunci când invoca articolul
  7.4 din Contract este faptul ca doar Cumpărătorul, respectiv BT Leasing, ar avea dreptul de a declara rezoluțiunea Contractului, în măsura în care acesta ar considera ca una dintre cele două ipoteze avute în vedere de art. 7.4 din Contract ar deveni incidență. Nicio altă prevedere a Contractului (și nici chiar prevederile art. 12 din Ordonanța de Guvern nr. 51/1997 privind operațiunile de leasing și societățile de leasing) nu da dreptul utilizatorului D. să declare rezoluțiunea Contractului, întrucât acesta are calitatea de tert fată de operațiunea de vânzare- cumpătare.
  Atașat cererii de apel formulate de Apelanta - Reclamantă a fost depus (pentru prima oară, contrar susținerilor Apelantei - Reclamante) un document tipărit pe antetul BT Leasing și purtând număr de înregistrare 1967/IO.05.2OI3 ce ar reprezenta o împuternicire prin care BT Leasing mandatează pe D., să reprezinte BT Leasing în fața instanțelor de judecată în vederea rezolutiunii contractului de vânzare-cumpărare 1178/_ încheiat cu T. M. R. S.R.L.
  În opinia pârâtei, prezentarea acestei adrese nu echivalează cu justificarea calității procesuale active a D. întrucât conform enunțului din adresa mai sus menționată reiese că BT a acordat un mandat judiciar prin care ar fi împuternicit pe D. să reprezinte interesele BT Leasing. Dincolo de faptul că mandatul nu respectă forma impusă de art. 68 alin. 1 teza întâi C. pr. Civilă și dincolo de faptul că acordarea unui asemenea mandat încalcă prevederile art. 12 din OG
  51/1997 (care stabilesc limitativ situațiile de excepție de la principiul relativității efectelor între părți, prin enumerarea limitativă a situațiilor în care există un drept de acțiune directă a utilizatorului împotriva vânzătorului), pentru ca D. să întreprindă acte procedurale în numele și pe seama BT Leasing (ca un mandatar), este necesar ca BT Leasing să fie parte în proces! Într-adevăr, chiar dacă am admite prin absurd validitatea mandatului oferit de BT Leasing (atât sub aspectul formei cât și al conținutului), este necesar ca BT Leasing să stea în judecată în nume propriu (în caz contrar, o hotărâre favorabilă ar încălca principiul relativității efectelor sale), unde D. ar sta în nume propriu și doar ar reprezenta ca mandatar BT Leasing.
  Motivul pentru care BT Leasing nu a fost introdus în proces este explicat în încheierea de ședință din data de_, în pagina a 2-a, paragraful secund, unde grefierul consemnează răspunsul Apelantei - Reclamante la argumentul adus de Societate cu privire la necesitatea introducerii în cauză a BT Leasing:
  "Reprezentantul reclamantei apreciază că nu se impune împrocesuarea în cauza prezentă și a Băncii Transilvania Leasing IFN SA, întrucât consideră că sunt îndreptățiți ca în nume propriu să formuleze împotriva pârâtei cererile deduse judecății și are calitate procesuală activă atât în baza articolului 7.6 prevăzut în contract, cât și în baza împuternicirii eliberată de Banca Transilvania Leasing IFN SA de a acționa în judecată pe pârâtă."
  Mai mult, chiar dacă D. (care în calitate de reclamant, avea posibilitatea de stabili cadrul procesual, cu respectarea prevederilor art. 132 C.pr. civ.) ar urmări introducerea în cauză a BT Leasing la acest moment, s-ar încălca prevederile exprese ale art. 294 care interzic modificarea cadrului procesual în faza apelului. Cererea de chemare în judecată stabilește cadrul procesual în limitele căruia se va desfășura judecata, atât din punctul de vedere al părților cât și din punctul de vedere al obiectului cererii. Stabilirea cadrului procesual este specific procedurii parcurse la instanța de fond deoarece, potrivit dispozițiilor art. 294 alin. 1 din C. pr. Civ., în apel nu se poate schimba cauza sau obiectul cererii de chemare în judecată. Această interpretare este susținută atât de doctrină (Drept procesual civil, V. Mihai C. u, G. Boroi, ed. a U-a, editura All Beck, pag. 330 ) cât și de jurisprudența:
  "In ceea ce privește motivul de apel prin care s-a solicitat introducerea în apel în calitate de pârâți a soților C, instanța, văzând prevederile art. 294 Cod procedură civilă, care precizează că nu pot fi formulate cereri noi în apel, această reglementare acoperind și cadrul procesual respectiv, a reținut că nu pot fi introduși în calitate de pârâți-intimați soții C, așa cum au solicitat reclamanții apelanți, câtă vreme la instanța de fond reclamanții nu au chemat în judecată în calitate de pârâți și pe soții C; în instanța de apel nu se poate da curs solicitării lor pentru modificarea cadrului procesual, sens în care și acest motiv de apel a apărut ca neîntemeiat. (Tribunalul Timiș, decizia civilă nr. 476 din 2003, Detalii: bttp://1egeaz.net/spete-civil/apel-modificare-cadru-procesual-476-2003"
  Așadar, consideră că și în prezenta unei împuterniciri din partea BT Leasing, D. nu justifică calitatea nici calitate procesuală pasivă nici interes, astfel încât consideră că instanța de judecată ar trebui să admită excepția lipsei calității procesuale active și a interesului D. și să respingă cererea de apel ca neîntemeiată
  II.3 Argumente cu privire la neîndeplinirea condițiilor ce ar putea justifica declararea rezoluțiunii Contractului
  Chiar dacă prin absurd instanța de judecată ar considera, dat fiind libertatea și independența acesteia în analiza probelor și interpretarea prevederilor legale, că D. ar avea calitatea procesuală activă, va reitera în cele ce urmează argumentele pentru care consideră că, independent de cine ar avea
  dreptul sau nu să invoce acest lucru, pârâta nu se află în culpă contractuală astfel încât să fie aplicabilă sancțiunea rezoluțiunii Contractului.
  Astfel, situațiile premisă pentru aplicarea sancțiunii rezoluțiunii Contractului din culpa Societății sunt cuprinse în clauza 7-4 din Contractul, unde se menționează dreptul Cumpărătorului de a declara rezoluțiunea Contractului de vânzare în doua situații, respectiv (i) daca livrarea este amânată cu mai mult de o lună sau (ii) atunci când neconformitatea și/sau funcționarea necorespunzătoare a bunurilor nu poate fi remediată.
  Referitor la primul caz care ar îndreptăți pe Cumpărător să declare rezoluțiunea, consideră că nu sunt necesare discuții suplimentare, de vreme ce Tractorul a fost livrat de T. R. în termenul convenit.
  Cel de-al doilea caz implică două teze, respectiv neconformitatea și/sau funcționarea necorespunzătoare, însă doar în măsura în care nici conformitate și nici funcționarea necorespunzătoare nu pot fi remediate. Deși Apelanta - Reclamantă nu precizează cu claritate pe care dintre cele doua teze le are în vedere atunci când invoca prevederile art. 7.4 din Contractul de vânzare, ar înclina să creadă că Apelanta - Reclamantă se referă la funcționarea necorespunzătoare, în condițiile în care, în interpretarea pârâtei, neconformitatea ar implica lipsa unei identități între ceea ce s-a contractat și ceea ce s-a livrat.
  Urmând raționamentul de mai sus, în viziunea Apelantei - Reclamantei, funcționarea necorespunzătoare care nu poate fi remediată ar putea reprezenta doar faptul că parametri de funcționare ai ansamblului format din (i) Tractor și
  (ii) freza FAE 75 ar fi prea mari în comparație cu așteptările subiective determinate de obligațiile asumate în mod irațional de D. față de Direcția Silvica Ialomița.
  Așa cum a rezultat din expertiza efectuată de reprezentantul FAE (expert a cărui autorizat nu a fost contestată D. ), parametrii în care ansamblul format din (i) Tractor și (ii) freza FAE 75 sunt în limitele normale, raportat la condițiile de lucru din teren, fiind astfel stabilit în mod obiectiv și acceptat de părțile implicate că nu există premiza unei funcționari necorespunzătoare.
  În lumina situației de fapt prezentate mai sus și a argumentelor invocate și pe fondul lipsei unor probe concrete prin care D. să dovedească funcționarea necorespunzătoare a Tractorului, consideră ca T. R. (dincolo de discuția referitoare la cine are dreptul de a declara rezoluțiunea Contractului de vânzare) nu poate fi considerată în culpă pentru încălcarea obligațiilor prevăzute în Contractul de vânzare, de vreme ce aceasta a livrat un Tractor care funcționează în mod corespunzător.
  Apelanta - Reclamantă pretinde prin motivele de apel că încă din prima zi de utilizare a ansamblului de utilaje, aceasta ar fi constatat o neperformanță a acestuia (în cererea de chemare în judecata se face referire doar la ansamblul
  format din Tractor și freza FAE 75), solicitând specialiștilor T. R. o evaluare a performantei echipamentelor. Apelanta - Reclamantă susține că, "în conformitate cu descrierea tehnică a echipamentului, viteza de lucru a ansamblului format din Tractor și freza FAE 75 ar trebui să se încadreze în 600- 800 metri pe oră consumul de combustibil undeva la 25 de litri/h iar timpul necesar de execuție a unui hectar aproximativ 8 ore".
  Ca urmare a solicitărilor D., T. R. a solicitat un specialist al producătorului FAE din Italia care a efectuat o evaluare a performantelor Tractorului împreună cu fiecare dintre cele două freze forestiere. Concluziile expertului sunt cuprinse în mesajul electronic din data de_, atașat de Apelanta - Reclamantă cererii de chemare în judecată.
  Conform raportului expertului, în urma testelor efectuate pe terenul de pe care D. urma să îndepărteze trunchiurile și rădăcinile copacilor tăiați, au rezultat următoarele concluzii:
  La testarea ansamblului format din (i) Tractor și (ii) freza FAE 75. au reieșit următorii parametri:
  - timpul de distrugere a unei buturugi provenind de la plopi având o vârstă de aproximativ 25 de ani și având un diametru chiar peste 75 de centimetri (aceasta fiind lățimea maximă de lucru a frezei FAE 75) a fost de 4 minute; viteza de lucru a ansamblului a fost de 100 de metri pe ora la lucrul cu buturuga;
  - consumul de combustibil la lucrul cu buturuga a fost de aproximativ 50 de litri pe ora, iar la lucrul pe interval de 25 de litri pe oră;
  - timpul calculat pentru executarea unui hectar în condițiile testate mai sus a fost de aproximativ 30 de ore pe hectar;
  - consumul total de combustibil pentru efectuarea lucrării pe un hectar a fost de 1.500 de litri pe hectar.
    La testarea ansamblului format din (i) Tractor și (ii) freza FAE 200, au reieșit următorii parametri:
  - viteza de lucru a fost de 600 de metri pe oră; consumul de combustibil a fost de 25 de litri pe oră;
  - timpul necesar pentru executarea unui hectar a fost de aproximativ 9 ore.
  Concluzia expertului a fost ca ambele ansambluri de utilaje lucrează normal în condițiile testate, iar timpii de lucru sunt de asemenea normali.
  După cum se poate observa cu ușurința, deși parametri menționați mai sus sunt cuprinși într-un document depus chiar de Apelanta - Reclamantă, D. preia în cererea de chemare în judecată, poate cu rea-intenție, informații inexacte ale testelor, în acest sens, Apelanta - Reclamantă a susținut în cererea de chemare în judecată și susține și în motivele de apel faptul ca rezultatele evaluării ansamblului format din (i) Tractor și (ii) freza FAE 75 ar trebui să fie de fapt identice cu rezultatele obținute pentru ansamblul format din (i) Tractor și (ii) freza FAE 200, deși acțiunile și si condițiile de funcționare ale fiecărei freze în parte sunt diferite. In încercarea de a crea o confuzie, Apelanta -Reclamantă încercă să inducă impresia că parametri de funcționare enumerați mai sus (respectiv: 600-800 metri pe oră, consumul de combustibil 25 de litri/h, timpul necesar de execuție a unui hectar 8 ore) ar fi cei stabiliți pentru freza FAE75, pe când în realitate acești parametri de funcționare sunt cei stabiliți pentru freza FAE 200.
  Trebuie remarcat că, în mod tendențios, Apelanta - Reclamantă a susținut chiar și în cererea de apel că ansamblul format din Tractor și freza FAE 75 ar avea un consum de 1.500 de litri pe oră, în condițiile în care în expertiza efectuată consumul de 1.500 de litri este raportat la hectar.
  Nu în ultimul rând, instanța de apel trebuie să observe că Apelanta - Reclamantă încearcă să întrețină ideea neconformității Tractorului, pentru a îmbrăca în substanță motivul de rezoluțiune prevăzut în Contract. În acest sens, folosește în mod interschimbabil și eronat rezultatele testelor efectuate cu două dispozitive având scopuri, puteri și caracteristici diferite care la rândul lor determină câte un comportament și performanțe diferite din partea Tractorului. Ceea ce Apelanta - Reclamantă susține de fapt ar fi că ansamblurile de echipament ar consuma prea mult, fără însa a exista un reper obiectiv la care Apelanta -Reclamantă să se raporteze, existând doar un criteriu pur subiectiv și care nu se poate circumscrie în sfera noțiunii de culpă a Societății.
  II.33 Intervențiile T. R. datorate presupuselor defectări ale Tractorului În cererea de chemare în judecată Apelanta - Reclamantă susține că
  echipamentul ar fi suferit numeroase intervenții din partea T. R. ca urmare a defectării acestuia. în fapt, ceea ce Apelanta - Reclamantă omite să precizeze este că toate intervențiile efectuate de specialiștii T. R. au fost determinate de suprasolicitarea echipamentului (astfel cum reiese și din Minuta atașată cererii de chemare în judecată) și utilizarea necorespunzătoare a acestuia.
  Intervențiile asupra echipamentului au constat în (i) revizii determinate de atingerea unui număr de ore (moment la care are loc schimbarea consumabilelor) și (ii) reparații ale defecțiunilor determinate de suprasolicitarea și utilizarea necorespunzătoare a utilajului, toate acestea din urmă fiind efectuate în contul garanției acordate de producător (astfel cum reiese din procesele verbale întocmite cu ocazia fiecărei intervenții).
  Referitor la susținerea ca T. R. ar fi refuzat să repare echipamentul sub pretextul încetării relației sale cu producătorul Challenger, trebuie precizat faptul că T. R. a efectuat intervențiile asupra echipamentului în temeiul relației contractuale pe care acesta o avea cu producătorul Tractorului, furnizor ca furnizor al garanției. În mod firesc, în măsura în care aceasta relație contractuală a încetat, T. R. nu mai avea nici măcar dreptul de a interveni asupra utilajelor produse de Challenger, iar D. trebuind să se adreseze noului reprezentant al producătorului Challenger pentru orice problemă legată de garanție.
  II.3-4. întâlnirea dintre reprezentanții D. și cei ai Societății
  Este important de rememorat întâlnirea din data de_, ce a avut loc la sediul T. R. o întâlnire cu reprezentanții D., din perspectiva atitudinii subiective din spatele acțiunii judiciare promovate de D. . Contrar susținerilor din cererea de chemare în judecată prin care Apelanta - Reclamantă afirma ca în cadrul întâlnirii s-ar fi stabilit ca "echipamentul livrat nu corespunde din punct de vedere tehnic și urmează a fi înlocuit", din documentul intitulat "Minuta discuției din cadrul întâlnirii din data de_ " ("Minuta") atașat cererii de chemare în judecată, reiese cu claritate ca dialogul a decurs în alta manieră.
  Astfel cum se menționează la punctul 2 din Minută, problema cu care D. a abordat T. R. a fost legată de dificultățile pe care aceștia le-au întâmpinat în executarea contractului încheiat cu Direcția Silvică Ialomița. Astfel, din discuțiile purtate, a reieșit că estimările D. cu privire la (i) timpul în care putea fi efectiv lucrată suprafața de teren contractată și (ii) costurile proprii de lucru raportate la veniturile pe care le-ar fi obținut din lucrarea acestei suprafețe, s-au dovedit complet eronate, aceasta situație având drept consecințe, între altele, imposibilitatea D. de a achita la timp ratele de leasing.
  D. a recunoscut că a forțat Tractorul prin utilizarea acestuia la capacitatea maximă, contrar recomandărilor producătorului, fapt ce a și determinat defectarea repetată și la intervale scurte a anumitor repere ale
  Tractorului, precum și necesitatea realizării reviziilor foarte des, prin atingerea rapidă a numărului de ore.
  D. a considerat că problemele menționate mai sus ar fi rezultatul faptului ca puterea maximă dezvoltată de Tractor (respectiv 245 CP) nu ar permite folosirea la capacitate maximă a frezei FAE 75 (care, conform specificațiilor tehnice afișate de producătorul FAE - atașate în Anexa nr. 3, poate fi acționată de un tractor având o putere cuprinsă între 200 și 350 CP), astfel că freza FAE 75 nu ar fi oferit productivitatea necesară care să le permită să execute lucrările contractate. Reprezentanții D. au considerat că productivitatea ansamblului ar creste dacă în locul Tractorului ar folosi un alt tractor, de putere mai mare, care ar transmite frezei FAE 75 de asemenea o putere mai mare.
  Față de teoria prezentată de D., specialiștii T. R. și-au exprimat rezervele și au explicat faptul că atașarea frezei FAE 75 la un tractor mai puternic (de 350 CP) nu ar soluționa problema invocată de D. întrucât turația prizei de putere a tractorului nu ar putea transmite oricum o putere mai mare de maximul de 1.000 rotații pe minut al frezei) astfel încât sa se obțină o productivitate mai mare. Specialiștii T. R. au sugerat că întâi să se facă proba cu un astfel de tractor, pentru a se convinge că nu este cu adevărat necesară folosirea unui tractor mai puternic.
  În pofida sugestiilor specialiștilor T. R., D. a solicitat reprezentanților T. R. ca să le acorde oricum ajutorul în sensul de a verifica piața utilajelor second-hand pentru identificarea unui tractor de 350 CP, având o valoare echivalentă celei actualizate a Tractorului, urmând a avea loc un schimb între Tractor și tractorul ce ar fi putut fi identificat. Motivul solicitării a fost legat de faptul ca D. a considerat ca T. R. ar fi avut acces la o gamă mai largă de produse, în contextul prezentei sale pe piața utilajelor.
  Deși nu era sub nicio obligație contractuală, din dorința de a-i ajuta pe reprezentanții D., T. R. a luat în considerare solicitarea acestora și a verificat piața de utilaje second-hand în vederea identificării unui tractor conform solicitărilor D. . Astfel cum reiese și din Minută, T. R. nu s-a angajat nici un moment să găsească un tractor conform solicitării D. ci doar să facă verificări, neexistând asumarea unei obligații de rezultat cu privire la procurarea unui tractor pentru D., ci doar una de diligentă.
  Deși a întreprins demersuri, T. R. nu a identificat un tractor de 350 CP la un pret echivalent valorii actuale a Tractorului (i.e. 85.000 Euro plus TVA, din care s-ar fi scăzut gradul de uzură a Tractorului). La comunicarea acestui rezultat, D. a formulat cererea de chemare în judecata ce face obiectul prezentei cauze.
Diminuarea cheltuielilor de judecată solicitate de pârâtă
Nu în ultimul rând, prin cererea de apel, Apelanta - Reclamanta consideră că onorariul de avocat acordat de instanța de fond ar fi exagerat, în lumina pretențiilor din cererea reconvențională formulată de pârâtă.
În privința cuantumului cheltuielilor de judecată, în literatura juridică se arată cât se poate de clar faptul că "cheltuielile de judecată trebuie să acopere pentru cel care a câștigat procesul, toate sumele avansate în vederea realizării judecății", art. 274 alin- 2 "enunțând principiului acoperirii integrale a acestor cheltuieli prin precizarea: precum și orice alte cheltuieli pe care partea care a câștigat va dovedi că le-a făcut ( 1. Deleanu, Tratat de procedură civilă, Ed. Servo-Sat, Arad 2004, voi. II, p. 47.)".
Or, atât timp cât partea care a câștigat procesul face dovada efectuării unor cheltuieli ca urmare și în legătură cu declanșarea activității judiciare, partea care cade în prezenții va fi obligată să plătească, art. 274 alin. 1 și 3 Cod procedură civilă statuând expres că "Partea care cade în pretențiuni va fi obligată, la cerere,
să plătească cheltuielile de judecată", iar "Judecătorii au însă dreptul să mărească sau să micșoreze onorariile avocaților, potrivit cu cele prevăzute în tabloul onorariilor minimale, ori de câte ori va constata motivat că sunt nepotrivit de mici sau de mari, față de valoarea pricinii sau munca îndeplinită de avocat" în consecință, pentru ca o parte să fie obligată la plata integrală a cheltuielilor de judecată reprezentând onorariu avocațial, este necesar ca partea să fi căzut în pretenții, iar onorariul avocațial să fie proporțional cu (i) valoarea pricinii sau (ii) munca depusă de avocat
În ceea ce privește culpa procesuală a D., solicită a se observa, astfel cum a arătat, prin Sentința apelată prima instanță de judecată a respins în totalitate pretențiile D. . În aceste condiții, pârâta era pe deplin îndreptățită să solicite obligarea D. la plata integrală a onorariului avocațial suportat, în condițiile în care acesta este proporțional cu valoarea pricinii sau cu munca depusă de avocați.
În ceea ce privește munca depusă de avocați, s-a considerat în doctrină (a se vedea C. ea de Apel Timișoara - Decizia nr. 207 din 15 Decembrie 2009) că valoarea onorariului avocațial trebuie să fie stabilit în conformitate cu volumul de muncă depus în vederea pregătirii apărării în cauză, de complexitatea, dificultatea și noutatea procesului.
În egală măsură, onorariul avocațial trebuie să reflecte, în lumina prevederilor art. 132 din Statutul profesiei de avocat, timpul și volumul de muncă solicitate pentru executarea mandatului, importanța intereselor în cauză, precum și notorietatea, titlurile, vechimea în muncă, experiența, reputația și specializarea avocatului.
Or, în speță, solicită a se observa că, pârâta îndeplinește pe deplin aceste condiții, speța prezentând un grad ridicat de complexitate și dificultate, motivele de invocate de D. fiind pe larg analizate și combătute de către avocații pârâtei.
In ceea ce privește valoarea pricinii, învederează că valoarea cheltuielilor de judecată înregistrate se justifică pe deplin și prin raportare la valoarea ridicată a litigiului.
Pentru toate argumentele mai sus menționate, solicită a se constata că onorariul avocațial reflectă pe deplin munca depusă de avocați în vederea asigurării unei asistențe juridice adecvate pârâtei în fața instanței de fond.
. DEZVOLTAREA MOTIVELOR DE APEL FORMULATE DE T. M.
În cadrul întâmpinării depuse de pârâtă, a fost formulată și o cerere reconvențională prin care pârâta a pretins D. plata de către această societate a unor facturi ce cuprindeau contravaloarea serviciilor de service prestate de pârâtă, respectiv contravaloarea pieselor livrate, a manoperei tehnicienilor societății și a timpului de deplasare la locul unde se afla Tractorul. Astfel, societatea a solicitat plata următoarelor facturi:
Dintre facturile menționate mai sus, D. a recunoscut debitul aferent primelor 5 facturi, sens in care prima instanță a pronunțat o hotărâre parțială, instanța respingând ca nedovedite celelalte pretenții ale pârâtei.
Prin răspunsul la întâmpinarea formulată de D. împotriva cererii reconvenționale a pârâtei (răspunsul a fost depus la termenul din data de 9 mai 2013), au fost depuse precizări suplimentare cu privire la conținutul facturii nr.1926/_ .
Astfel, a învederat instanței de fond care este circuitul intern al documentelor în cadrul pârâtei, explicând că la începerea unei intervenții de service, mecanicul care efectuează intervenția, în măsura în care intervenția solicitată presupune o anumită piesă sau anumite consumabile (i.e. ulei) solicită și primește de la gestionar piesele de schimb și consumabilele necesare, în baza unei dispoziții de livrare (denumite "WR"), care se semnează doar de către
mecanic și de către gestionar. Acesta fiind un document intern, nu avea în mod obiectiv cum să fie semnat de client. Clientul confirmă în schimb punerea în lucrare a pieselor la momentul la care se făcea intervenția. Astfel în mod eronat instanța de fond a reținut că: "Dispozițiile de livrare care însoțesc facturile nu sunt semnate de reclamantă sau de un mandatar al acesteia astfel încât instanța consideră că sumele nu sunt certe, lichide și exigibile". (Sentință, pagina 5, paragraful 4)
Ulterior, atunci când este cazul, dispozițiile de livrare se atașează autorizațiilor de reparație (denumite "JC"), document ce reprezintă o fișă de intervenție. În această fișă, mecanicii care fac intervenția menționează (i) operațiunea de service efectuată, (ii) numărul orelor de manoperă pentru respectiva intervenție și (iii) numărul orelor de deplasare consumate pentru respectiva intervenție. Facturile se emit în baza Autorizațiilor de Reparație si a Dispozițiilor de livrare aferente.
Întrucât pârâta nu facturase toate orele de manoperă și deplasare, precum și piesele de schimb consumate pentru efectuarea intervenții de service solicitate de D., pârâta a însumat toate orele de manoperă și deplasare, precum și piesele de schimb montate, conform dispozițiilor de livrare și a autorizațiilor de reparație acceptate de reprezentanții D. și le-a cuprins în factura nr. FF12B001926/_ .
Dovada efectuării livrărilor de piese, manoperei și deplasării a fost efectuară prin depunere următoarelor autorizații de reparații, având la bază dispozițiile de livrare aferente, atunci când tehnicianul aducea piese pentru a fi montate pe tractor (toate detaliile sunt prezentate în tabelul explicativ atașat răspunsului depus în data de 9 mai 2013):
1. JC12B000536/03.05.12 având la bază dispoziția de livrare piese WR12000393/24.05.12;
2. JC12B000414/03.05.12 având la bază dispoziția de livrare piese WR12000573/26.06.12;
3. JC12B000585/05.06.12 având la bază dispozițiile de livrare piese WR12000471/H.06.12, WR12000460/08.O6.12, WR12000470/11.06.12, WR12000446/05.06.12 și WR12000464/08.06.12;
4. JC12B000561/31.05.12 având la bază dispozițiile de livrare piese WR12000422/30.05.12 și cu WR12000420/30.05.12;
5. JC12B000610/11.06.12 având la bază dispoziția de livrare piese WR12000477/12.06.12;
6. JC12B000644/20.06.12 având la bază dispoziția de livrare piese WR12000528/20.06.12;
7. JC12B000883/24.07.12 având la bază dispoziția de livrare piese WR12000908/23.07.I2;
8. JC12B000547/28.05.12;
9. JC12B000441/07.05.12.
Dintre autorizațiile de reparație menționate mai sus, se poate constata că cele de la pozițiile 3, 4 și 5, TIU au semnătura reprezentanților D. . Toate celelalte sunt însă semnate și acceptate expres de reprezentanții D. prin semnarea acestora, confirmând așadar atât includerea pieselor și a consumabilelor, numărul de ore de manoperă și de deplasare. Așadar, este greu de înțeles de instanța de fond a ignorat aceste documente, reținând în mod generic că:
"[...)pârâta nu a făcut dovada efectuării în favoarea reclamantei a contravalorii lucrărilor pretinse, după cum nu s-a făcut nici dovada faptului că o parte din aceste lucrări se impuneau a fi înscrise în facturile menționate anterior, la a căror contravaloare a fost obligată reclamanta. De altfel, înscrisurile anexate
acestei facturi nu poartă semnătura și ștampila unui delegat aparținând pârâtei, nefiind recunoscută efectuarea lucrărilor pretinse și livrarea pieselor pretins consumate pentru intervențiile de service solicitate de reclamantă." (Sentință, pagina 5. paragraful 4).
Mai mult, nu înțelege remarca instanței referitoare la necesitatea impunerii acestor lucrări în facturile anterioare, atât timp cât acest lucru nu privește prestarea efectivă a lucrărilor. În urma efectuării unei lucrări, se naște un drept de creanță, pe care pârâta are dreptul să o valorifice în termenul de prescripție.
Referitor la lipsa semnăturilor de pe autorizațiile de reparație menționate la punctele 3-5 de mai sus, consideră necesar să reitereze și instanței de apel faptul că toate intervențiile efectuate asupra tractorului aveau loc fie în locul unde Tractorul era utilizat pentru îndepărtarea buturugilor și rădăcinilor copacilor tăiați (respectiv în pădure), fie la locul unde D. depozita Tractorul. Astfel, nu în fiecare caz era prezent un reprezentant al D., ci de cele mai multe ori doar angajatul care manipula Tractorul și care putea refuza să semneze un document ce ar fi angajat D. sub pretextul lipsei unei autorizații din partea D., existând și situații în care intervenția era finalizată după terminarea programului de lucru al personalului care manipula Tractorul, astfel încât nu mai exista nimeni în preajmă pentru a semna autorizația de reparație. Așadar, chiar dacă D. solicita intervenția tehnicienilor, nu de fiecare dată asigura și o persoană care să semneze autorizațiile de reparație.
În lipsa acestor elemente care să contureze cu claritate și dincolo de orice echivoc faptul că serviciile au fost prestate, instanța, încălcând principiul rolului activ și cel al aflării adevărului, a concluzionat sumar și superficial că "pârâta nu a făcut dovada efectuării în favoarea reclamantei a contravalorii lucrărilor pretinse, fără a pune în vedere Societății administrarea unor probe suplimentare, cum ar fi interogatoriu, martori sau expertiză. Instanța a respins în mod eronat cererea pârâtei fără a intra în fondul problemei, ca și cum ar fi soluționat o cerere simplificată de realizarea a creanței noastre, de exemplu o ordonanță de plată.
Astfel, pârâta poate face dovada că în datele menționate pe fiecare autorizație de reparație nesemnată de D., a efectuat timpul de deplasare la locația Tractorului și a petrecut timpul pentru manoperă. Aceste lucruri pot fi dovedite cu documentele din softul de monitorizare al mașinilor care s-au deplasat la D. . De asemenea, din modul de formulare a întâmpinării și precizărilor ulterioare, D. nu neagă vehement existența acestor intervenții, limitându-se doar la a preciza că suma pretinsă de Societate nu corespunde cu cea din contabilitatea D. . De asemenea, menționează că sumele restante nu au fost achitate din cauza defectării utilajului, fără a contesta în mod neechivoc intervențiile menționate de pârâtă.
În lumina argumentelor de mai sus, consideră că în mod eronat prima instanță a respins ca nefondată solicitarea de obligare a D. la plata sumei facturii fiscale FFl2B001926/l_, existând astfel necesitatea administrării de probe suplimentare în dovedirea pretențiilor pârâtei.
CHELTUIELI DE JUDECATĂ

Solicită ca în măsura în care Apelanta - Reclamantă va cădea în pretenții, aceasta să fie obligată la plata cheltuielilor de judecată, care urmează să fie acordate pârâtei conform art. 274 C. pr. civ.

În lumina argumentelor de mai sus, solicită ca, referitor la apărările împotriva cererii de apel formulate de D. :

Să i se pună în vedere Apelantei - Reclamante să achite taxa judiciară de timbru de 6.054,70 lei necesară în vederea legalei investiri a instanței cu judecarea cererii de apel, sub sancțiunea anulării cererii de apel ca netimbrată sau insuficient timbrată;
Să se admită excepția lipsei coparticipării procesuale pasive obligatorii pentru declararea rezolutiunii Contractului de vânzare-cumpărare nr. 1178/_ și repunerea părților în situația anterioară;
Să se admită excepția lipsei capacității procesuale active și excepția lipsei interesului a Apelantei - Reclamante în declararea rezolutiunii;
Să se dispună respingerea cererii de apel ca neîntemeiată;

De asemenea, solicită ca, referitor la motivele de apel formulate pârâtă împotriva Sentinței:

să se admită prezentul apel și, pe cale de consecință, să se schimbe în parte Sentința apelată în sensul admiterii pretențiilor formulate de pârâtă pe calea cererii reconvenționale și respinse de instanța de fond, pretenții cuprinse în factura fiscală nr. 1926/_ (în cuantum de 21.914 lei) precum și dobânda legală aferentă acestora, de la data scadenței până la data plății efective.
Nu în ultimul rând, solicită să se dispună obligarea Apelantei - Reclamante la plata cheltuielilor ocazionate de judecarea prezentului litigiu.

În drept s-au invocat dispozițiile: art. 47, 115, 282, 287 alin. (2) și 296 Cod procedură civilă.

Analizând apelurile prin prisma motivelor invocate, C. ea reține următoarele:

Litigiul dintre părți izvorăște din încheierea la_ a contractului de leasing financiar nr. 16006LI între finanțatorul BT LEASING TRANSILVANIA IFN SA și utilizatorul SC DS, leasing având ca obiect tractorul MT-645-B Challenger Techstar și echipamentul de localizare și comunicare ELC, urmat de semnarea la_ a contractului de vânzare-cumpărare între SC T. M. S. (SC AGROEXPORT OPERATION S. la data semnării actului) în calitate de vânzător și BT LEASING TRANSILVANIA IFN SA în calitate de cumpărător.

Apreciind că utilajul achiziționat în leasing nu corespunde standardelor de calitate și funcționare, utilizatorul SC DS a înțeles să cheme în judecată vânzătorul solicitând rezoluțiunea contractului de vânzare-cumpărare.

Instanța de fond a apreciat prin încheierea de ședință f.n. din_ că reclamanta nu are calitate procesuală activă pentru a putea solicita desființarea contractului de vânzare-cumpărare, îndreptățit să solicite rezilierea contractului în baza pactului comisoriu de gradul III fiind doar cumpărătorul în speță SC BT TRANSILVANIA LEASING IFN SA.

Răspunzând criticilor formulate de reclamantă cu privire la încheierea arătată, C. ea achiesează susținerilor acesteia cu următoarele precizări:

Este real faptul că niciunul din actele juridice analizate în prezenta cauză nu conferă în mod explicit utilizatorului dreptul de a solicita rezilierea contractului de vânzare-cumpărare cu privire la utilajul obiect al contractului de leasing însă interpretarea coroborată a tuturor clauzelor contractuale și conferirea de valențe juridice împuternicirii invocată de către reclamanta apelantă în motivele de apel, împuternicire depusă la fila 10 din dosar, este de natură să contureze o altă realitate juridică decât cea reținută de instanța de fond.

Astfel, dincolo de statuările cuprinse în art. 9 din contractul de leasing cu privire la transferul riscurilor contractului, care presupun cauze neimputabile părților, trebuie remarcat faptul că finanțatorul a depus toate diligențele necesare pentru ca, în caz de neexecutare a obligațiilor contractuale, indiferent dacă neexecutarea îi este sau nu imputabilă, toate consecințele pentru neefectuarea prestațiilor la care s-a obligat să fie suportate de persoana utilizatorului.

Potrivit clauzelor cuprinse în art. 7 pct. 3 din contract finanțatorul nu răspunde nici măcar în situația în care bunul nu este livrat utilizatorului cu toate că acesta din urmă este obligat să plătească ratele de leasing putând acționa el însuși împotriva furnizorului pentru rezolvarea situației.

În strânsă corelare cu clauzele contractuale menționate trebuie interpretate și prevederile art. 7 pct. 5 din contract în care se arată că finanțatorul nu răspunde de eventualele pierderi cauzate de defectele apărute în exploatarea bunului, utilizatorul subrogându-se de drept finanțatorului în ce privește drepturile de despăgubire aferente contractului cu furnizorul.

Determinantă pentru conturarea convingerii instanței în ceea ce privește recunoașterea calității procesuale a reclamantului în cauză este interpretarea paragrafului ultim al art. 7 pct. 5 din contractul de leasing în care se arată că

"finanțatorul recunoaște dreptul utilizatorului la acțiune directă împotriva furnizorului în cazul reclamațiilor privind calitatea, viciile aparente sau ascunse, asistența tehnică, service-ul necesar în perioada de garanție și post garanție."; Fiind menționat expres faptul că în ceea ce privește aspectele anterior arătate finanțatorul este exonerat de orice răspundere și recunoscându-se explicit existența mandatului special acordat utilizatorului, având în vedere și reconfirmarea acestui mandat cuprinsă în împuternicirea depusă la fila 10 dosar, care se referă în mod explicit la rezoluțiunea contractului de vânzare-cumpărare,

C. ea apreciază că soluția pronunțată de tribunal sub aspectul calității procesuale active a reclamantei este neîntemeiată.

Datorită specificului contractelor de leasing în general și ținând seama de particularitățile contractului analizat în prezenta cauză se poate susține că reclamanta are o acțiune directă împotriva vânzătorului pentru rezilierea vânzării-cumpărării.

În ceea ce privește criticile formulate de pârâta SC T. M. R. S. neacordarea sumei de 21.914 lei cuprinsă în factura fiscală nr. 1926/_ precum și a dobânzii legale aferente, C. ea reține că pe lângă necesitatea unei judecăți unitare a celor două cereri se impune a fi suplimentată probațiunea vizavi de factura nr. 1926/_ pentru a se putea stabili realitatea lucrărilor pretins a fi executate, în acest sens putând fi administrată inclusiv proba cu martori.

Față de aceste considerente, în temeiul art. 296, 297 alin. 1 teza II-a C.pr.civ. C. ea va admite apelurile declarate de reclamanta SC DS și pârâta SC T. M. R. S. împotriva sentinței civile nr. 1645 din_ și a încheierii civile din_ pronunțată în dosar nr._ al Tribunalului Specializat C. pe care o va anula și va trimite cauza spre rejudecare aceleiași instanțe.

Soluția se va răsfrânge în mod evident și asupra încheierii din_ prin care au fost îndreptate erorile din minuta și dispozitivul sentinței civile nr. 1645/2013 cu privire la cuantumul cheltuielilor de judecată.

În rejudecare vor fi analizate pretențiile reclamantei recunoscându-i-se acesteia calitatea procesuală activă și vor fi administrate probe suplimentare pentru a se stabili realitatea lucrărilor pretinse prin factura nr. 1926/_ .

PENTRU ACESTE MOTIVE, ÎN NUMELE LEGII

DECIDE

Admite apelurile declarate de reclamanta SC DS și pârâta SC T. M.

R. S. împotriva sentinței civile nr. 1645 din_ și a încheierilor civile din_ și_, pronunțate în dosar nr._ al Tribunalului Specializat C. pe care o anulează și trimite cauza spre rejudecare aceleiași instanțe.

Decizia este definitivă și executorie.

Cu drept de recurs în termen de 15 zile de la comunicare. Pronunțată în ședința publică din 23 octombrie 2013.

PREȘEDINTE,

M. H.

JUDECĂTOR,

D. M.

GREFIER,

D. C.

Red.M.H./dact.L.C.C.

4 ex./_ Jud.fond: C. C.

← Decizia civilă nr. 94/2013. Rezoluțiune contract		Sentința civilă nr. 2601/2013. Rezoluțiune contract →

Decizia civilă nr. 163/2013. Rezoluțiune contract

Vezi şi alte speţe de drept comercial:

Comentarii despre Decizia civilă nr. 163/2013. Rezoluțiune contract