Sentința civilă nr. 2601/2013. Rezoluțiune contract

ROMÂNIA

TRIBUNALUL SPECIALIZAT C. DOSAR NR._

Cod operator date cu caracter personal 11553

SENTINȚA CIVILĂ NR.2601/2013

Ședința publică din data de 10 octombrie 2013 Instanța este constituită din:

PREȘEDINTE: N. K. GREFIER: C. P.

Pe rol fiind cererea de chemare în judecată formulate de reclamanta SC

S. F. S. în contradictoriu cu pârâții R. A. A DP C. N. și

  1. C. N., având ca obiect rezoluțiune.

    La apelul nominal se prezintă reprezentanta reclamantei, avocat C. Cristina, lipsind reprezentanții pârâților.

    Procedura de citare este legal îndeplinită.

    s-a făcut referatul cauzei, constatându-se că la dosar au fost înregistrate următoarele înscrisuri:

    • în data de 30 aprilie 2013 reclamanta a depus la dosar un răspuns raportat la solicitările instanței comunicate prin adresa emisă în data de 18 aprilie 2013; a anexat interogatoriile pregătite pentru cele două pârâte;

    • în data de 6 august 2013 o întâmpinare din partea pârâtei R. A. a DP C. -N. RA, cu acte anexă;

    • în data de 6 septembrie 2013 un înscris din partea reclamatei intitulat "întâmpinare";;

    • în data de 9 octombrie 2013, urmare a solicitării instanței, reclamanta a depus precizări cu privire la valorile capetelor de cerere ale acțiunii.

      Reprezentanta reclamatei precizează faptul că înscrisul înregistrat la dosar în data de 6 septembrie 2013, intitulat "întâmpinare";, reprezintă un răspuns la întâmpinarea formulată de partea adversă.

      Verificându-și din oficiu competența raportat la dispozițiile art.131 C.pr.civ. instanța, din oficiu, ridică excepția necompetenței materiale a Tribunalului Specializat C., raportat la dispozițiile art.95 pct.1 NCPC și art.98 alin.1 NCPC și acordă cuvântul cu privire la excepție.

      Reprezentanta reclamantei lasă la aprecierea instanței soluționarea excepției.

      Instanța reține cauza în pronunțare asupra excepției necompetenței materiale a Tribunalului Specializat C. .

      T R I B U N A L U L,

      Deliberând, reține că prin cererea înregistrată la data de 15 aprilie 2013, reclamanta S.C. "S. F. " S. a solicitat instanței ca în contradictoriu cu pârâta R. A. A DP C. -N. desființarea de plin drept a actului adițional nr.2 la contractul de asociere în participațiune nr. 5821/_

      , repunerea părților in situația anterioara, obligarea paratului RADP C. -N.

      , să preda reclamantei, suprafața de 15.863 mp teren, parte din imobilul înscris in prezent in CF. 2. C. -N. . nr. cadastral 2., proprietatea

      tabulara a paratului M. C. -N., cu baza de agrement Somes- Grigorescu amplasata pe acesta, in deplina folosința, pana la data de_, cu cheltuieli de judecata.

      In motivarea acțiunii, reclamanta a arătat că a încheiat cu pârâta contractul de asociere in participatiune nr. 5821/_ in vederea exploatării terenului si a bazei de agrement "Someș" aflata in C. -N., cartierul Grigorescu. RADP a contribuit la aceasta asociere prin punerea la dispoziție a dreptului de folosința asupra acestui teren, in suprafața de

      23.500 mp, in baza dreptului de administrare pe care susținea, la acea data, ca îl avea (art.4.1.1 din contractul de asociere), terenul fiind proprietatea M. ui C. N., punand totodată la dispoziție si baza de agrement amplasata pe acest teren.

      Ulterior, pe baza unei convenții a parților, acest contract de asociere a fost modificat prin actul adițional nr.2, înregistrat la RADP sub nr. 1185/_ in sensul ca suprafața inițiala ce făcea obiectul contractului a fost redusa la 7637 mp, urmând a se realiza o compensare, pe baza unei expertize de evaluare a investițiilor realizate de reclamantă, cu bunurile aduse ca aport de catre parata RADP.

      Ca urmare, la 6 mai 2008, prin proces verbal semnat de cele doua părți, s-au predat paratei RADP, suprafața de 15683 mp teren și supraedificatele pe care le folosea in baza asocierii inițiale, cu toate amenajările pe care le făcuse reclamanta, inclusiv branșamentul de apa si contorizarea acestuia. ce deservesc ștrandul. Procesul verbal a fost încheiat urmare a realizării raportului de evaluare aferent contractului de asociere in participatiune nr. 5821/1998, fiind întocmit de expert evaluator Fosti Vladimir, care a concluzionat ca reclamanta a efectuat, la acest obiectiv, investiții de 737.000 lei doar la vestiarele, bazinele, sistemele de filtrare terenurile de sport si topoganele acvatice, investiție care, la acea data valora 202.700 euro. Odată cu predarea acestor obiective in baza actului adițional nr.2, împreuna cu suprafața de teren de 15863 mp, aceasta suma trebuia sa fie restituita reclamantei, in baza acordului de compensare expres menționat in acest act adițional.

      Reclamanta a mai arătat că parata a compensat parțial debilul pe care îl avea fata de societatea reclamantă, in sensul ca a apreciat ca aceasta suma ar trebui compensata cu cota de asociere pe care reclamanta o datora lunar in baza contractului de asociere in participatiune nr. 47/_, încheiat ulterior raportului de evaluare si actului adițional, in spiritul art.3 din acesta. Cota de asociere stabilita in baza contractului 47/2008 era de 10.000 euro pentru anul 2008, si de 20.000 euro, începând cu anul 2009. Aceste cote de asociere s-au compensat parțial cu sumele datorate de RADP, iar pe parcursul ultimilor ani s-au realizat si plați parțiale clin restul debitului. Realizându-se aceasta compensare, chiar in timp, RADP trebuia sa-si indeplinească obligațiile stabilite inițial in contractul de asociere nr. 5821/1098, in sensul de a asigura "punerea la dispoziție a dreptului de folosința asupra terenului", respectiv asupra suprafeței reduse la 7637 mp. Desi in contractul 5821 /1998 si apoi in contractul 47/2008 RADP a susținut ca, "contribuie cu punerea la dispoziție a dreptului de folosința asupra terenului…în baza dreptului de administrare operativ pe care îl are" (art.4.1.1. din contractul 5821/1998) si ca "garantează asociatul secund asupra posibilității folosirii terenului pentru scopul specificat in contract (art.4.1.2.1 din contractul 47/2008), nici in anul 1998 si nici in 2008 RADP nu avea dreptul de administrare asupra acestui teren, drept pe care l-a obținut abia in baza HCL 33/25 ianuarie 2011(terenul fiind format din

      parcela de 3069 mp si din parcela de 4568 mp=7637 mp). Reaua credința a RADP s-a dovedit chiar prin recunoașterea RADP care, în actul intitulat

      "răspuns" cu nr. 5629/2012 a recunoscut că abia in 2011 a obținut administrarea acestui teren.

      Având in vedere ca RADP nu a indeplinit obligațiile stabilite în art. 1 din actul adițional nr. 2/2008, in sensul ca nu a asigurat exploatarea intregului teren in suprafața de 7637 mp, reclamanta a solicitat, in baza pactului comisoriu de grad IV, constatarea desființării de plin drept, a acestui act adițional, urmând a repune părțile in situația anterioara, respectiv cea din anul 1998, când reclamanta avea in folosința suprafața de

      23.500 mp si baza de agrement pe o perioada de 30 ani.

      La data de 6 august 2013, pârâta R.A.D.P. C. a depus întâmpinare prin care a solicitat în principal respingerea cererii de chemare în judecată, ca lipsită de obiect, respectiv lipsită de obiect, iar în subsidiar ca nefondată.

      Verificându-și din oficiu competența de soluționare a cauzei prin prisma dispozițiilor art.131 alin.1 N.C.P.C., tribunalul a ridicat excepția necompetenței sale materiale.

      Analizând excepția ridicată din oficiu, tribunalul constată că aceasta este întemeiată, pentru considerentele care se vor expune în cele ce urmează. Astfel, tribunalul reține că potrivit art. 95 pct.1 N.C.P.C., tribunalele judecă în primă instanță, toate cererile care nu sunt date prin lege în competența altor instanțe, iar art.94 pct.1 lit.j N.C.P.C. reglementează competența de primă instanță a judecătoriilor în materia cererilor evaluabile în bani, dând în competența acestor instanțe, orice alte cereri evaluabile în bani în valoare de până la 200.000 lei, inclusiv, indiferent de calitatea

      părților, profesioniști sau neprofesioniști.

      De asemenea, tribunalul reține și dispozițiile art. 98 alin.1 N.C.P.C. potrivit cărora competența se determină după valoarea obiectului cererii arătată în capătul principal de cerere.

      Reținând incidența în cauză a acestor dispoziții legale, precum și precizările depuse de către reclamantă la data de 9 octombrie 2013 cu privire la valoarea capătului principal de cerere, tribunalul constată că această valoare se situează sub valoarea de 200.000 lei, astfel încât, competența de soluționare în primă instanță a cauzei aparține judecătoriei.

      Față de considerentele expuse, în temeiul disp. art. 132 alin.3 N.C.P.C., va admite excepția necompetenței materiale a tribunalului și va declina competența de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei C. N. .

      PENTRU ACESTE MOTIVE ÎN NUMELE LEGII

      H O T Ă R Ă Ș T E:

      Admite excepția necompetenței materiale a Tribunalului Specializat C. și, în consecință:

      Declină competența de soluționare a cererii de chemare în judecată formulate de reclamanta SC S. F. S., cu sediul în C. N., b-dul 1 D. 1918, FN, jud. C., CUI RO2867484, J_, cont bancar _

      ECJ0801RON0572844-CEC, deschis la CEC Bank - Sucursala C. N., în contradictoriu cu pârâții R. A. A DP C. N., cu sediul în C.

  2. , str. A. Iancu, nr.18-22, jud. C., J_, CUI RO 2. și M. C.

N., C. N., str. M., nhr.1-3, jud. C., în favoarea Judecătoriei C. N.

.

Definitivă.

Pronunțată în ședința publică din 10 octombrie 2013.

PREȘEDINTE, GREFIER,

N. K. C. P.

Red. 4 ex. NK/LU/_

Vezi şi alte speţe de drept comercial:

Comentarii despre Sentința civilă nr. 2601/2013. Rezoluțiune contract