Decizia civilă nr. 18/2013. Acțiune în pretenții comerciale

Comentarii

0

R O M Â N I A

CURTEA DE APEL CLUJ SECȚIA A II-A CIVILĂ,

DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL

Dosar nr. _

DECIZIE CIVILĂ Nr. 18/2013

Ședința publică de la 05 Februarie 2013

Completul compus din:

PREȘEDINTE A. A. M.

Judecător A. -I. A. Grefier M. N. Țâr

Pe rol judecarea apelului declarat de pârâta SC A. R. S. și a apelului declarat de reclamantă SC M. P. S. împotriva sentinței civile nr.2270 din_ pronunțată în dosarul nr._ al Tribunalului Comercial C. în contradictoriu cu intimații SC R. I. E. S., SC C. SA având ca obiect pretenții.

Se constată că mersul dezbaterilor și susținerile orale ale părților au fost consemnate în încheierea de ședință din data de 22 ianuarie 2013, încheiere care face parte integrantă din prezenta hotărâre, iar pronunțarea s-a amânat initial pentru data de 29 ianuarie 2013 si apoi pentru data de astăzi.

C U R T E A

Prin sentința civilă nr.2270 din 16 mai 2012 pronunțată în dosarul nr._ al Tribunalului Specializat C. s-a admis în parte cererea de chemare în judecată formulată de reclamanta SC M. P. S., cu sediul în C. -N., str. V. B., nr. 39, jud. C., în contradictoriu cu pârâta SC A. R. S., cu sediul procesual ales în C. -N., str. Ion V., nr. 14, jud. C., și în consecință:

A fost obligata pârâta SC A. R. S. să plătească reclamantei suma de 135.112,82 lei cu titlul de despăgubiri, precum și la plata dobânzii legale calculată asupra sumei de 135.112,82 lei începând cu data de 9 ianuarie 2007 și până la data plății efective.

S-au respins restul pretențiilor reclamantei.

S-au compensat în întregime cheltuielile de judecată efectuate de reclamantă și pârâtă.

S-a respins ca neîntemeiată cererea de chemare în garanție formulată de pârâta SC A. R. S. în contradictoriu cu chemata în garanție SC C. SA, cu sediul procesual ales în C. -N., str. DP, nr. 53, jud. C. .

S-a respins ca neîntemeiată cererea de chemare în garanție formulată de chemata în garanție SC C. SA în contradictoriu cu chemata în garanție SC R.

I. E. S., cu sediul în C. -N., str. N., nr. 4A, jud. C. .

In considerentele acestei sentinte se arata ca la data de_, în imobilul situat în C. -N., Piața 1 Mai nr.4-5, proprietatea pârâtei, a izbucnit un incendiu care s-a propagat la imobilul în care reclamanta SC M. P. S. avea deschis un punct de lucru. Din procesul-verbal de intervenție nr.003/1/_ emis de ISU C. -DETAȘAMENTUL C. -N. reiese cu claritate faptul că incendiu a provenit de la "hala firmei SC A. R. S. "; de unde s-a propagat și la etajul I și la spațiul deținut de reclamanta SC M. P. S., sursa probabilă de aprindere

fiind jarul, mijlocul de aprindere țigara, iar primul material care s-a aprins a fost buretele (fila 98 vol. I).

Ulterior, prin raportul de constatare tehnică privind cauza de incendiu din data de 9 ianuarie 2007 întocmit de ISU "AVRAM IANCU"; al Județului C. (filele 94-97), în spațiul în care s-a inițiat incendiul au fost depistate neconformități cu prevederile legislației de prevenire și stingere a incendiilor, respectiv pârâta SC A.

R. SA utiliza clădirea, inclusiv parterul prin depozitarea unor deșeuri combustibile rezultate din procesul tehnologic, fără obținerea în prealabil a autorizației de securitate la incendiu prevăzută de art. 19 lit. c și art. 30 din Legea nr. 307/2006, de asemenea nu s-au respectat normele privind efectuarea lucrărilor de tăiere cu flacără oxiacetilenică de către SC R. S., nu au fost respectate normele legale privind depozitarea deșeurilor combustibile (deșeuri textile, hârtie, material lemnos, baloți de burete, tapițerie și scaune) de către pârâta SC A. R. SA și de asemenea s-a reținut că în spațiul în care a izbucnit incendiul și în care erau depozitate materiale combustibile se fuma (fila 96), existența acestor materiale inflamabile fiind confirmată și de martorii P. M. Emil și M. M. (filele 179-182).

Potrivit art. 998-999 Cod civil, orice fapta a omului, care cauzează altuia prejudiciu, obliga pe acela din a cărui greșeală s-a ocazionat, a-l repara. Omul este responsabil nu numai de prejudiciul ce a cauzat prin fapta sa, dar și de acela ce a cauzat prin neglijența sau prin imprudenta sa. De asemenea, potrivit art. 1000 alin. 1 Cod civil, suntem asemenea responsabili de prejudiciul cauzat de lucrurile ce sunt sub paza noastră.

Astfel, pentru a se antrena răspunderea pentru fapta proprie, în cauză trebuie să fie dovediră existența unei fapte ilicite, a vinovăției, a prejudiciului și a raportului de cauzalitate între faptă și prejudiciu, iar în cazul răspunderii pentru lucruri se cer îndeplinite doar trei condiții, respectiv existența unui prejudiciu, a raportului de cauzalitate și lucrul să se afle în paza juridică a unei persoane.

Raportat la faptul că reclamanta a invocat în cererea sa de chemare în judecată atât formal cât și în motivele de fapt invocate ambele forme ale răspunderii acestea vor fi analizate în cele ce urmează. Astfel, deși strict formal cele două forme ale răspunderii civile delictuale nu pot exista, una presupunând o răspundere subiectivă iar cealaltă o răspundere obiectivă, raportat la cauzele incendiului, se poate observa un cumul de factori, respectiv modul în care a fost exercitată paza juridică a bunului și neglijența pârâtei constând în depozitarea unor materiale inflamabile fără a fi respectate dispozițiile legale, acest din urmă caz fiind unul care a favorizat apariția și extinderea incendiului. Mai mult faptul că incendiul a fost generat de terțe persoane nu este de natură a înlătura răspunderea pentru lucruri, căci incendiul a fost în cele din urmă cauzat de modul defectuos de administrare al imobilului, fapt de natură a angaja preponderent răspunderea civilă obiectivă pentru lucruri, răspundere care absoarbe inclusiv răspunderea subiectivă personală a pârâtei SC A. R. SA, căci elementele care ar fi constituit fapta ilicită ca fundament al răspunderii pentru fapta proprie se subsumează noțiunii de administrare a imobilului în sens larg. Nu poate fi reținută susținerea pârâtei cum că răspunderea pentru lucruri este incidentă doar în situații cu caracter special, de forță majoră, căci pe de o parte am restrânge în mod nepermis de lege sfera de aplicare a acestei răspunderi, iar pe de altă parte, chiar exemplele data de aceasta sunt eronate, referindu-se la situațiile unei răspunderi pentru fapta proprie (modul de utilizare al utilajelor sau accidentele rutiere). Faptul că aceasta a exploatat imobilul fără a respecta normele de protecție împotriva incendiilor, că a permis pătrunderea unor persoane străine în spațiul proprietatea sa, că a tolerat desfășurarea unor activități de dezafectare fără a se asigura că aceste activități nu pun în pericol

imobilul și că respectă normele legale în materie de protecție împotriva incendiilor, constituie elemente de administrare defectuoasă a bunului, administrare aptă în opinia instanței să fundamenteze o răspundere a acesteia în temeiul art. 1000 alin. 1 Cod civil.

În ceea ce privește paza juridică, cu valoare de principiu aceasta revine proprietarului bunului, în speță pârâta SC A. R. SA, revenindu-i acesteia sarcina de a înlătura această prezumție prin dovedirea faptului că bunul se afla în paza juridică a unei alte persoane.

În literatura de specialitate, paza juridică a fost definită ca fiind puterea de direcție, control și supraveghere pe care o persoană o poate exercita, în mod independent, asupra unui lucru, spre deosebire de paza materială care reprezintă tot o putere de direcție, control și supraveghere pe care o persoană o exercită asupra unui lucru, fiind sub autoritatea păzitorului juridic.

Pârâta SC A. R. SA a susținut că deși proprietară a spațiului unde a izbucnit incendiul, paza juridică a acestuia revenea chematei în garanție SC C. SA, în temeiul unui contract de comodat.

Potrivit art. 1560 Cod civil, comodatul este contractul în temeiul căruia o persoană remite spre folosință temporară și gratuită unei alte persoane, un bun individual determinat cu obligația pentru acesta din urmă de a-l restitui în natură la un anumit termen. Deși pârâta a invocat existența unui asemenea contract de comodat, respectiv contractul de comodat nr. 2701/_ prin care a pus la dispoziția gratuită a chematei în garanție SC C. SA până la data semnării contractului de vânzare-cumpărare, acest act nu a fost depus, dar raportat la faptul că la data încheierii acestui pretins contract, pârâta nu avea calitatea de proprietar și în consecință nu avea cum să transmită folosința gratuită către chemata în garanție, aceasta fiind proprietara imobilului la acel moment, instanța consideră că această susținere este eronată.

Raportat la actul adițional încheiat între pârâtă și chemata în garanție (fila 45 vol. I), instanța reține că părțile au convenit ca în situația în care pârâta va cumpăra imobilul să accepte în continuare depozitarea încălțămintei și a utilajelor aflate la acel moment în spațiul ocupat de aceasta până la data de 31 decembrie 2006, fapt care reiese și din răspunsul chematei în garanție la interogatoriul formulat de pârâtă. La data de 14 septembrie 2006 între chemata în garanție SC C. SA și pârâtă s-a încheiat contractul de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. 1347/_ de BNP O. Mihuțiu, pârâta devenind proprietara spațiului de la acea dată.

Ori, potrivit art. 1591 Cod civil, contractul de depozit este un contract prin care o persoană remite spre păstrare un lucru unei alte persoane cu obligația pentru aceasta de a-l conserva și restitui în natură la cererea deponentului. Ori, obiectul înțelegerii părților a fost încălțămintea și utilajele proprietatea chematei în garanție și aflate în imobilul achiziționat de către pârâtă, iar nu imobilul în sine, astfel că suntem în prezența unui contract de depozit și nu a unui contract de comodat.

Spre aceiași concluzie duce chiar faptul că pârâta a utilizat spațiul pentru nevoile proprii, respectiv a depozitat deșeuri de lemn, burete, hârtie, precum și scaune sau semifabricate necesare activității proprii, fapt care rezultă atât din raportul cauzelor privind incendiul cât și din declarațiile martorilor audiați în cauză. Astfel, având în vedere că elementul care interesează în analizarea pazei juridice este persoana care a deținut puterea de direcție, supraveghere și control a spațiului în care a izbucnit incendiu, având în vedere că spațiul nu a făcut obiectul unui acord cu pârâta, ci doar depozitarea, nu se poate reține ca fiind validă susținerea pârâtei cu privire la transmiterea pazei juridice către chemata în garanție SC C. SA.

De asemenea, faptul că paza era asigurată de către chemata în garanție nu poate duce nici ea la ideea unei trasmisiuni a pazei juridice, căci bunul imobil se Afla în puterea de direcție și control a pârâtei, acest fapt putând cel mult echivala cu exercitarea unei paze materiale a lucrului, însă aceasta nu este de natură a antrena răspunderea în temeiul art. 1000 alin. 1 în sarcina chem,atei în garanție SC C. SA.

Raportat la procesul-verbal de intervenție nr.003/1/_ emis de ISU C.

-DETAȘAMENTUL C. -N. și raportul de constatare tehnică privind cauza de incendiu din data de 9 ianuarie 2007 întocmit de ISU "AVRAM IANCU"; al Județului C. este cert că urmare a incendiului izbucnit în hala proprietatea pârâtei, reclamanta SC M. P. S. a suferit un prejudiciu, însă ceea ce este contestat este întinderea acestuia.

În vederea stabilirii întinderii prejudiciului, în cauză s-a administrat proba testimonială, precum și proba științifică a expertizei tehnice judiciare în specialitatea contabilitate, raport întocmit de d-na expert AVRAM D. M. (filele 38-64, 84-92, vol. II) și în specialitatea construcții, raport întocmit de dl. expert

M. SIMION (filele 108-147, vol. II).

Potrivit concluziilor raportului de expertiză tehnică în specialitatea construcții întocmit de expert M. Simion (filele 111-112 vol. II), imobilul reclamantei a fost afectat numai de fumul rezultat și mai puțin de temperatura acestuia. La exterior învelitoarea din membrana bituminoasă cu protecție de ardezie de pe acoperișul brutăriei nu a fost afectat de incendiu. De asemenea, s-a menționat că raportat la elementele aflate la dispoziția expertului, lucrările de modernizare erau necesare pentru înlăturarea efectelor incendiului, însă nu se poate stabili valoarea acestora.

În ceea ce privește concluziile raportului de expertiză contabilă întocmit de expert Avram D. M., stocurile scriptice la data de 9 ianuarie 2007 se ridicau la suma de 5.987,34 lei, venitul din vânzări nerealizat la data incendiului a fost de 562,19 lei, iar valoarea investițiilor aferente punctului de lucru situat în

C. -N., Piața 1 mai, nr. 4-5 înscrise în contabilitatea reclamantei se ridică la suma de 144.285,18 lei.

Coroborând concluziile celor două rapoarte de expertiză și raportat la restul materialului probator, instanța reține că prejudiciul cauzat reclamantei se compune din suma de 445,41 lei reprezentând contravaloarea depozitării deșeurilor alimentare deteriorate (factura 1449493/_ - fila 12), 5.987,34 reprezentând valoarea stocurilor de materii prime alterate, conform raportului de expertiză, 2.186,80 lei reprezentând contravaloarea stocurilor de produse finite deteriorate, 562,19 lei reprezentând contravaloarea pierderilor datorate nerealizării vânzărilor în ziua incendiului, iar în ceea ce privește valoarea investițiilor și reparațiilor, așa cum au fost evidențiate în contabilitatea reclamantei, din cuantumul total al acestora de 144.285,18 lei se va scădea valoarea lucrărilor de hidroizolație care nu au avut drept cauză incendiul, respectiv suma de 45.768,26 lei, astfel că valoarea totală a prejudiciului cauzat este de 135.112,82 lei.

În ceea ce privește cererea de chemare în garanție formulată și precizată de pârâta SC A. R. S. în contradictoriu cu chemata în garanție SC C. SA, având în vedere că aceasta a fost întemeiată pe dispozițiile art. 1000 alin.1 Cod civil, având în vedere că aceasta nu a făcut dovada transmiterii pazei juridice deși avea această obligație, instanța va respinge cererea de chemare în garanție formulată de pârâtă față de SC C. SA ca neîntemeiată.

În ceea ce privește cererea de chemare în garanție subsecventă formulată de chemata în garanție SC C. SA în contradictoriu cu chemata în garanție SC

R. I. E. S., având în vedere că cererea formulată față de SC C. SA a

fost respinsă ca neîntemeiată, raportat la dispozițiile art. 60 și următoarele Cod procedură civilă, instanța va respinge ca neîntemeiată cererea de chemare în garanție formulată de chemata în garanție SC C. SA în contradictoriu cu chemata în garanție SC R. I. E. S. .

În ceea ce privește cererea reclamantei SC M. P. S. cu privire la obligarea pârâtei SC A. R. SA la plata cheltuielilor de judecată constând în taxă judiciară de timbru, timbru judiciar și onorariu avocațial, având în vedere faptul că cererea acesteia a fost admisă doar în parte, având în vedere și cheltuielile efectuate de pârâtă în vedere soluționării prezentei cereri de chemare în judecată (onorarii experți și onorarii avocați), în temeiul art. 276 Cod procedură civilă, instanța va compensa în întregime cheltuielile de judecată efectuate de reclamantă și pârâtă.

În ceea ce privește cheltuielile de judecată solicitate de către chemata în garanție SC C. SA, instanța reține că acesta nu a făcut dovada caracterului efectiv al onorariului avocațial, iar în ceea ce privește taxa judiciară de timbru aferente cererii de chemare în garanție a SC R. I. E. S., nu sunt îndeplinite condițiile prevăzute de art. 274 Cod procedură civilă.

Împotriva acestei sentințe au formulat apel pârâta SC A. R. S. și reclamanta SC M. P. S. .

Prin apelul declarat de pârâta A.C. A. R. S. se solicită

admiterea apelului, modificarea în totalitate a sentinței în sensul: respingerii cererii de chemare în judecață formulată de reclamanta SC M. P. S. în contradictoriu cu SC A. R. S., ca nefondată ; obligarea reclamantei SC M.

P. S., la plata tuturor cheltuielilor de judecată ocazionate atât pentru fond cât și pentru apel constând din: taxe timbru, timbru judiciar, onorarii avocațiale, onorarii experți conform notei de cheltuieli ce va fi depusă la dosarul cauzei până la închiderea dezbaterilor.

În subsidiar solicită modificarea în parte a sentinței, admiterea în parte a cererii de chemare în judecată formulată de reclamanta SC M. P. S. în contradictoriu cu SC A. R. S. în limita prejudiciului efectiv produs și probat cu certitudine; admiterea cererii de chemare în garantie formulată de SC

A. R. S. în contradictoriu cu SC C. SA și pe cale de consecință obligarea chematei în garantie SC C. SA la plata pretentiilor solicitate de reclamantul SC M. P. S. ; obligarea chematei în garanție SC C. SA la plata cheltuielilor de judecată ocazionate atât pentru fond cât și pentru apel.

În motivare se arată că hotararea instantei de fond este netemeinica si nelegala, prin prisma a doua aspecte respectiv a faptului că la data producerii incendiului parterul imobilului situat în mun. C. - N., Piața 1 Mai, nr. 4 - 5 și implicit bunurile depozitate în acest spațiu nu se aflau în paza juridică a SC A.

R. SA fiind în-paza juridică a S.C. C. SA" iar pe de altă parte sumele acordate de prima instanță cu titlu de despăgubire sunt pe de o parte rezultatul unui calcul greșit din punct de vedere matematic, iar pe de altă parte aceste sume întrec prejudiciul efectiv suferit de SC M. P. S., ca urmare a incendiului produs la data de_ .

În fapt prin cererea de chemare în judecată, reclamanta SC M. P. S., a solicitat obligarea subscrisei SC A. S., la plata sumei de 203.314,04 lei reprezentând prejudiciul cauzat acesteia, cu aplicarea dobânzii legale de la data producerii prejudiciului, respectiv_, și până la achitarea integrală a debitorului.

În considerente se arată faptul că în urma incendiului, produs la data de_ la imobilul situat în C. -N., P-ța 1 Mai, nr. 4-5, proprietatea SC A. S.

, reclamanta a înregistrat la punctul de lucru o serie de daune, detaliate in cerera de chemare in judecata formulata de catre reclamanta.

În drept, intimata reclamantă SC M. P. S., și-a întemeiat cererea de chemare în judecată pe dispozițiile art. 1000 alin. 1 C.civ, art. 998 - 999 C.civ.

Condiția angajării răspunderii în virtutea dispozițiilor art. 1000 alin. (1) C.pr.civ. este ca bunul să se afle în paza juridică a unei persoane.

În fapt, la data de 09 ianuarie 2007, la parterul imobilului achiziționat de subscrisa de la chemata în garanție SC C. SA, a izbucnit un incendiu, care a afectat în mod conex spațiul vecin, aflat în proprietatea intimatei reclamante SC

M. P. S. .

Prin PV de intervenție al ISU C. nr. 3/_, Raportul de constatare tehnică privind cauza de incendiu din data de_ întocmit de ISU C. nr. 371063/_ dar și din declarațiile martorilor GÂRSĂU I. și IV AN I. persoane care au fost de față la momentul izbucnirii incendiului, rezultă faptul că elementul declanșator al incendiului l-a constituit topiturile metalice. Mijlocul cel mai probabil constituindu-I aparat de tăiere cu flacăra oxiacetiienică. iar împrejurarea determinantă: nerespectarea regulilor privind fumatul sau sudura fără respectarea normelor P.S.1. de către SC R. S., societate care, fără acordul subscrisei, la solicitarea SC C. SA a desfășurat activităti de dezansamblare.

Concluziile privind cauza incendiului au fost partial menținute și în Raportul de expertiză tehnică judiciară efectuat de exp. Tehnic judiciar Gyurcsanyi Ervin Istvan în dos. nr._ al Judecătoriei C. N., având ca obiect asigurare dovezi. Acest raport de expertiza reține de altfel ca si unica cauza a producerii incendiului, raportat la conditiile concrete ale producerii acestuia, sudura fara respectarea normelor PSI, excluzând fumatul ca și cauză a producerii incendiului (Raport anexat prezentei cereri de apel).

Este deosebit de important de reținut de la bun început faptul că aceste lucrări de dezafectare cu foc deschis - care constituie CAUZA INCENDIULUI (i) au fost efectuate de SC R. S., la solicitarea SC C. SA în mod clandestin, fără a avea vreun accept din partea pârrâtei în calitate de proprietar, ba mai mult pârâta nici nu a fost anunțată despre intențiile acesteia din urmă, toate aceste activități fiind desfășurate sub PAZA directă și independentă a chematei în garanție SC C. SA .

În fapt, chemata în garanție SC C. SA a continuat să ocupe și să folosească parterul imobilului vândut pârâtei și ulterior acestei date (_ dată convenită inițial), desfășurând diferite activități, ce excedeau puterii de direcție și control al pârâtei comportându-se în continuare ca un adevărat proprietar.

Deși perioada de dezafectare convenită inițial cu SC C. SA, încetase la data de_, SC R. S., a continuat la solicitarea SC C. SA în virtutea Contractului comercial incheiat la data de_ cu SC R. I. E. S., SC

C. S.A. LA efectuarea lucrărilor în spațiul proprietatea pârâtei fără a solicita în prealabil în vreun fel (scris sau verbal) acordul pârâtei în acest sens și nici eliberarea unui permis de lucru cu focul, nici SC C. SA, si nici SC R. S., deși acest lucru era obligatoriu conform reglementărilor legale în vigoare.

In cadrul acestui contract incheiat intre cele doua societati, respectiv in Anexa din data de_ la acest contract, SC C. SA a delegat raspunderile referitoare la masurile PSI care trebuie luate in cadrul lucrarilor de dezafectare catre SC R. I. E. S., acestea fiind insusite de catre aceasta din urma pe baza de semnatura si stampila. De unde prezumția că răspunderea vizând aceste reglementări aparținea inițial SC C. SA.

Faptul că pârâta SC A. R. S. nu și a dat acceptul pentru desfășurarea de activități cu risc în parterul imobilului de către terțe persoane și nici nu a eliberat permis de lucru, ba mai mult nici nu avea cunoștintă despre desfășurarea acestor activităti, determină ieșirea faptului ilicit cauzator de

prejudicii din sfera de direcție și control a pârâtei, chemata în garantie asumându-și în mod exclusiv riscul desfășurării unor astfel de activităti fără acceptul pârâtei, comportându-se în continuare ca un proprietar.

Deși cauza producerii incendiului s-a stabilit prin mijloace probatorii proprii, conform celor de mai sus, toate aceste concluzii și probe sunt ignorate de către prima instanță care se rezumă la a constata culpa exclusivă a pârâtei prin faptul depozitării_unor deșeuri combustibile rezultate în urma procesului tehnologic la parterul imobilului și al modului de administrare al spațiului. Si asta in condițiile în care oricum depozitarea acestor deseuri a avut un caracter absolut temporar si independent de vointa acesteia, fiind datorata imposibilitatii firmei care se ocupa cu colectarea acestor deseuri de burete de la societatea de a le ridica in lunile decembrie 2006, respectiv ianuarie 2007, (datorită perioadei sărbătorilor de iarnă) asa cum rezulta de altfel din adresa Nr. 2447/_ remisa de catre SC POLIFLEX .

Chiar si in aceasta situatie de forta majora, arată faptul ca aceste deseuri au fost depozitate in mod corespunzator, in ordine, cu culoare de circulatie intre ele, dezordinea intre ele fiind provocata in timpul interventiei pentru stingerea incendiului.

Or in aceste conditii, consideră ca nu se poate retine o culpa a societatii pârâte in prevenirea producerii incendiului. Mai mult de atât însăși în raportul de expertiză depozitarea deșeurilor constituie faptul conex al prorogării incendiului iar nu cauza declanșatoare.

Consideră ca instanta trebuie sa aiba in vedere, in primul rand, principiul cauzei proxime, cauza proxima fara de care incendiul nu ar fi avut loc. Cu alte cuvinte, independent de faptul ca societatea a depozitat anumite deseuri, absolut temporar si fara ca aceasta depozitare sa aiba un caracter de permanenta, incendiul nu ar fi avut loc daca in incinta angajatii R. nu ar fi folosit focul deschis, fara acordul acesteia.

Consideră raționamentul primei instanțe, nelegal, și simplist, de natură a institui o prezumție de culpă absolută, simpla depozitare a acestor materiale nu este de natură a determina prin ea însăși rezultatul - aprinderea. Iar elementul declanșator respectiv lucrul cu focul nu se afla sub puterea de supraveghere și control pârâtei.

Nerespectarea dispozițiilor lega le vizând obținerea autorizației de securitate la incendiu prevăzută de art. 191it. c și art. 30 din Legea nr. 307/2006 nu este prin ea însăși de natură a determina producerea incendiului.

Prin urmare se impune a se observa faptul că simplul fapt al depozitării unor deșeuri tehnologice în lipsa desfășurării oricăror activități la parterul imobilului nu poate constitui o cauză suficientă pentru producerea rezultatului - incendiul, neexistând raport de cauzalitate între cauză și efect, sentinta primei instante fiind nelegală și netemeinică.

În practica judiciară răspunderea pentru lucruri este reținută în special în ceea ce privește accidentele rezultate din utilizarea unui utilaj, autoturism. Ca aplicație a acestui text legal, codul civil reglementează la art. 1002 C.civ., în contextul răspunderii pentru imobile, răspunderea proprietarului imobilului în cazul ruinei edificiului - caz de răspundere obiectivă. Ca urmare doar în contextul art. 1002 C.civ., respectiv atunci când prejudiciul este urmarea lipsei de întreținere poate fi angajată răspunderea obiectivă derivând din calitatea de proprietar al imobilului.

Considerentele reținute de prima instanță referitoare la caracterul obiectiv al răspunderii pentru lucruri rezultând din calitatea de proprietar al pârâtei, este nelegală, incendiul fiind cauzat de un eveniment care nu se afla sub puterea acesteia de supraveghere (Iit. A) ci de modul deficitar al organizării activității

desfășurate în mod clandestin de către o altă societate SC C. SA - care s-a comportat ca un proprietar - fapt pentru care pârâta nu este răspunzătoare. Lucrările au fost realizate sub supravegherea directă și exclusivă a angajatilor

S.C C. SA, care au permis lucrul cu focul deschis, de unde rezultă că, în fapt SC C. SA, indiferent sub ce titulatură și-a alegat faptic și exercita în mod independent controlul și supravegherea asupra lucrului servindu-se de acesta în interes personal.

În acest context, trebuie menționată adresa nr. 31/_ emisă de R.

S., din care rezultă faptul că SC C. SA, nici măcar nu a adus la cunoștința SC

1. S., faptul că spatiul în care se desfășurau lucrările de dezafectare aparținea SC A. R. S. .

   De asemenea la întrebarea nr. 3 în cadrul interogatoriului luat SC R.

2. , la solicitarea SC C. SA :Aveti cunoștintă că nici un reprezentant al societătii dvs. nu a solicitat subscrisei și nici SC A. R. S. acordarea unui permis de lucru cu foc pentru activităti de dezmembrare efectuate la_ la parterul imobilului din C. N., Piata 1 Mai, nr. 4- 5. Răspuns: Nu. SC C. SA a tăinuit că SC A. S. era proprietara spatiului. Iar la întrebarea nr. 4 se răspunde: Cel care a supravegheat tăierile și a mutat echipa de muncitori ai subscrisei în spațiul A. este numitul Ivan I. în calitate de responsabil de lucrare din partea SC C. SA.

Martorii GARBAU I. și IVAN I., propuși de chemata în garanție SC C. SA au declarat în mod neechivoc faptul că la data producerii incendiului,_, dată la care detineau calitatea de angajati ai SC C. SA, se aflau la parterul imobilului achizitionat de SC A. SA, unde supravegheau activitătile de dezafectare realizate de lucrători din cadrul societătii S.C. R. S., angajată de

S.C. C. SA. activități ce se desfășurau după un program stabilit de dânși și nu de SC A. R. S. între orele 7,00 - 15,30 și pentru care nu s-a obținu acordul SC A. R. S. .

Mai mult de atât parterul imobilului, cu intrare separata catre locul de depozitare fata de restul cladirii, era pazit în continuare de o firma de paza contractata de catre SC C. SA (SC DRAGON actualmente SC ROSEGUR SA astfel cum rezultă din declarația martorului propus de chemata în garanție - Gârbău I. . Or pârâta nu se afla în nici o relatie contractuala cu aceasta firma de paza. Iar lucrătorii SC C. SA, care supravegheau lucrările de dezafectare nu erau legitimati de către firma de pază deoarece se cunoasteau", iar persoanele străine intrau însotite împreună cu cineva din conducerea C. .

Din toate cele de mai sus rezultă faptul că paza juridică a bunului apartinea la data incendiului SC C. S. ., care a acceptat și și-a asumat să execute lucrări fără a avea acordul și autorizarea proprietarului spațiului, desfășurând activități pe riscul propriu și în interes propriu, în calitate de beneficiar al serviciilor. Față de cele de mai sus, rezultă faptul că psihologic SC C. SA, s-a comportat în continuare ca un proprietar, neaducând la cunoștința antrerenorului se R. S. faptul că nu mai este proprietara acestui spațiu. Sub acest aspect consideră că este irelevant faptul că se A. R. S., mai avea depozitate și alte bunuri în acest spațiu.

Cât privește scindarea pazei juridice asupra parterului imobilului situat în Piața 1 Mai nr. 4 - 5, consideră că pentru a face dovada acestui fapt nu este necesară prezentarea unui acord vizând spatiul în sine, scindarea pazei juridice, poate avea loc indiferent de titulatura sub care este deținut bunul respectiv, indiferent dacă o numim comodat sau depozit, prin simplul fapt al utilizării bunului.

Prin pază juridică se înțelege puterea de direcție, control și supraveghere pe care o persoană o poate exercita în mod independent asupra unui lucru sau

animal. Paza juridică aparține proprietarului sau celui care în temeiul unei dispoziții legale a unui contract sau chiar numai în fapt exercită în mod independent controlul și supravegherea asupra lucrului și se servește de acesta în interes personal. Or jurisprudența a statuat constant faptul că, calitatea de păzitor juridic și deci de persoană răspunzătoare revine aceluia care și a însușit în fapt, fără să aibă acest drept puterea independentă de control și supraveghere asupra lucrului. În acest sens s-a arătat faptul că paza juridică nu se confundă cu niciuna din noțiunile legate de proprietate, posesie drept legitim ci este determinată exclusiv de existenta posibilitătii de a exercita în fapt independent o putere de directie și supraveghere asupra lucrului. Sub acest aspect paza juridică deosebindu-se de paza materială.

De altfel legiuitorul a inteles sa transeze aceste aspecte in Noul cod civil acum in vigoare, care in cuprinsul art. 1.377 arata ca "In intelesul dispozitiilor art. 1.375 si 1.376, are paza animalului sau lucrului proprietarul ori cel care, in temeiul unei dispozitii legale sau al unui contract ori chiar numai in fapt exercita in mod independent controlul si supravegherea asupra animalului sau a lucrului si se serveste de acesta in interes propriu.", iar in art. 1.380 intitulat Cauze de exonerare, arata ca "nu exista obligatie de reparare a prejudiciului atunci cand acesta este cauzat exclusiv de fapta victimei insesi ori a unui tert sau este urmarea unui caz de forta majora".

Consideră, prin prisma acestor noi reglementari, ca intentia legiuitorului este deosebit de clara si fara echivoc, in sensul impiedicarii perpetuarii unei practici care incurajeaza tragerea la raspundere a proprietarului lucrului pentru simplul fapt ca este proprietar.

Or, SC C. SA, a continuat și după transferul dreptului de proprietate asupra imobilului și încheierea contractului de vânzare cumpărare, să utilizeze spațiul aflat la parterul imobilului și să desfășoare activități comportându-se în continuare ca un proprietar.

Toate aceste aspecte formează convingerea conform căreia, chemata în garanție SC C. SA exercita la momentul producerii incendiului în mod independent puterea de directie, control și supraveghere asupra spatiului și al activitătii se R. S. .

Or, prezumția conform căreia paza juridică revine proprietarului reținută de către prima instanță în cuprinsul considerentelor este una relativă, iar pârâta consideră că a făcut dovada contrară prin probațiunea administrată în fata primei instante a faptului că paza juridică a spatiului s-a aflat la momentul producerii incendiului în sarcina SC C. SA. Paza juridică fiind un fapt juridic, poate fi probată prin orice mijloc de probă inclusiv prin martori.

Cu toate acestea în măsura în care, contrar probelor administrate și al argumentelor de mai sus, s-ar reține totuși că spatiul s-ar fi aflat la data producerii incendiului în paza juridică a SC A. R. S., chemarea în garantie a SC C. SA, se impune a fi admisă în temeiul răspunderii comitentului pentru fapta prepusului conform art. 1000 alin. 3 C.pr.civ, angajatii SC R. S., desfășurându-și activitatea sub controlul și supravegherea directa a chematei în galalitie S.C. C. SA,conform celor mai sus arătate.

În urma analizării probatoriului administrat in cauza, prima instanță a reținut în cuprinsul Sentinței apelate că prejudiciul cauzat reclamantei însumează 135.112,82 lei, compusa din urmatoarele sume: 445,41 lei, reprezentind contravaloarea depozitarii deseurilor alimentare deteriorate; 5.987,34 lei, reprezentind valoarea stocurilor de materii prime alterate; 2.186,80 lei, reprezentind contravaloarea stocurilor de produse finite deteriorate; 562,19 lei, reprezentind contravaloarea pierderilor datorate nerealizarii vanzarilor din ziua incendiului; in ceea ce priveste valoarea investitiilor si reparatiilor, din

cuantumul total al acestora, retinut de instanta in urma concluziilor Raportului de expertiza contabila la suma de 144.285,18 lei, instanța scade valoarea lucrarilor de hidroizolatie care nu au drept cauza incendiul, respectiv suma de 45.768,26 lei, rezultind astfel suma de 98.516,92 lei.

Lăsând la o parte faptul că lucrările a căror plată se pretinde și au fost reținute de prima instanță exced cu mult limitei prejudiciului efectiv cauzat reclamantei, se impune a se observa în primul rând faptul că însăși calculul este greșit din punct de vedere matematic. Astfel, adunând sumele refinute de prima instanță, rezultă un total de 107.698,62 LEI spre deosebire de totalul de 135.112,82 lei retinut de prima instanță.

Prin urmare, suma totala care ar fi trebuit eventual acordata de instanta, dupa acest algoritm stabilit tocmai de catre aceasta, ar fi de 107.698,66 lei, si nicidecum suma 135.112,82 lei, suma care nu își găsește niciun fundament în considerentele reținute de către instanța de judecată.

Pârâta considera, prin prisma intregului probatoriu administrat in cauza, ca si aceasta suma este pe de o parte incorectă iar pe de altă parte exagerata raportat la pagubele reale pe care le-a suferit societatea reclamanta astfel cum rezultă din probele administratie respectiv expertiza în, expertiza contabilă și probele testimoniale.

Din probațiunea administrată in cauza rezultă că distrugerile reclamate sunt nereale iar sumele pretinse cu titlu de prejudiciu sunt nefondate, prima instanță ignorând pur și simplu probațiunea administrată în cauză-.

Dupa cum se concluzionează și în Raportul de expertiză contabilă întocmit de expert Avram D. M. la obiectivul numarul 4, din analiza tuturor facturilor ce fac obiectul pretentiilor reclamantului si dupa modul de inregistrare a acestora in contabilitare, rezulta faptul ca taxa pe valoare adaugata aferenta acestor facturi a fost dedusa, insa in cererea de chemare in judecata existenta la dosarul cauzei, in sumele solicitate de catre reclamanta sunt trecute inclusiv taxa pe valoare adaugata, desi in Centralizatorul Facturi M. aceste sume sunt trecute exclusiv Taxa pe valoare adaugata. Or obiectul cererii reclamantei îl constituie acoperirea unui pretins prejudiciu suferit de aceasta din urmă și nu plata unui bun ori a unui serviciu de natură a fi purtător de TVA.

Raportat la aceasta concluzie a expertului, consideră ca valorile corecte care ar fi trebuit luate in calcul sunt urmatoarele: in ceea ce priveste suma de 445,41 lei, reprezentind contravaloarea depozitarii deseuri la, alimentare deteriorate, din aceasta suma ar fi trebuit scazuta valoarea TVA (71,12 lei), rezultind astfel suma de 374,30 lei; in ceea ce priveste suma de 5.987,34 lei, reprezentind valoarea stocurilor de materii prime alterate, din aceasta suma ar fi trebuit scazuta valoarea TVA (955,96 lei), rezultind astfel suma de 5.031,37 lei; in ceea ce priveste suma de 2.186,80 lei, reprezentind contravaloarea stocurilor de produse finite deteriorate, din aceasta suma ar fi trebuit scazuta valoarea TVA (349,15 lei), rezultind astfel suma de 1.837,64 lei. In ceea ce priveste sumele de 562,19 lei, reprezentind contravaloarea pierderilor datorate nerealizarii vanzarilor din ziua incendiului, respectiv valoarea investitiilor si reparatiilor (din cuantumul total al acestora, retinut de instanta in urma concluziilor Raportului de expertiza contabila la 144.285,18 lei-exclusiv TVA, aceasta scade valoarea lucrarilor de hidroizolatie care nu au drept cauza incendiul, respectiv suma de 45.768,26 lei, rezultind astfel suma de 98.516,92 lei), acestea sunt calculate corect prin prisma TVA, astfel incat ne raportam la aceste sume stabilite de instanta. In urma acestui calcul, rezulta ca, prin aplicarea in speta a Concluziilor Raportului de expertiză contabilă întocmit de expert Avram D. M., la obiectivul numarul 4, rezultatul corect, conform considerentelor primei instanțe este de 106.322,43 lei.

Al doilea aspect pe care instanta de judecata a inteles sa-l ignore in solutionarea litigiului ce face obiectul prezentului dosar este stabilirea întinderii prejudiciului suferit de SC M. P. S. și care sunt în legătură cu concluziile aceluiasi Raport de expertiza contabila, coroborat cu Concluziile Raportului de expertiza in constructii efectuat in cauza de Expert Ing. M. Siomion si cu Declaratiile de martor depuse in cauza, referitoare la investitiile, respectiv reparatiile efectuate de reclamanta la imobilul situat in C. N., P-ta 1 Mai nr. 4-5 în perioada 2007 - 2008 ..

Or, prima instanță trebuia în primul rând să stabilească întinderea prejudiciului - respectiv să constatate care sunt daunele efectiv suferite de se M.

P. S. - daune care să fie consecința directă și necesară a incendiului, doar după această etapă putând proceda la evaluarea acestor daune precum și la stabilirea sumelor cuvenite cu titlu de despăgubiri pentru repararea acestora sub aspectul repunerii în situația anterioară.

Prin urmare pentru a stabili care sunt lucrările necesare readucerii bunului în starea anterioară, este necesar a se stabili care era starea imobilului anterior incendiului.

Acest aspect a fost analizat ca obiectiv atât în cuprinsul Raportului de expertiză contabilă cât și în cuprinsul Raportului de expertiză în construcții.

Din cele două rapoarte de expertiză a rezultat faptul că la partea din imobilul proprietatea SC M. P. S., care a fost afectată în mod conex de incendiu (suprafața de 400 mp cu destinație inițială de hală tăbăcărie), (achiziționat la data de_ ) nu s-au efectuat investitții anterior datei de _

. Concluzie confirmată și prin declarațiile martorilor (P. M. Emil, M. M. - fila 179 - 181, Ivan I., fila 286) în cadrul etapei întâi fiind reabilitată doar suprafața de 461 mp pentru punerea în funcțiune a brutăriei - suprafață care nu a fost afectată sub niciun aspect de incendiul din data de_ și etapa a doua a restului de 400 mp, reabilitare și modernizare care a avut loc prin realizarea de investiții ulterior datei din_, lucrările fiind finalizate la data de 31 decembrie 2008.

În Concluzia la Obiectivul nr. 4 din Raportul din expertiza contabila, experta arata faptul ca, desi a solicitat in nenumarate randuri reclamantei sa-i puna la dispozitie documentele din care sa reiasa valoarea investitiilor efectuate de catre reclamanta anterior datei de_, aceasta nu a fost in masura sa furnizeze aceste documente, concluzia expertului fiind ca la acest obiectiv nu s- au efectuat nici un fel de investitii inainte de aceasta data.

De asemenea, la Concluzia la Obiectivul nr. 5 din acelasi Raport de expertiza, Expertul contabil arata ca, din sumele inregistrate in contabilitatea reclamantei ca si contravaloare a lucrarilor efectuate la punctul de lucru din C.

N., P-ta 1 Mai nr. 4-5, jud. C., au fost inregistrate ca si investitii facturi in valoare totala de 97.266,03 lei; de asemenea, au fost inregistrate ca si cheltuieli facturi in valoare totala de 47.019,15 lei ( din care reparatii 8.557,46 lei).

In ciuda concluziei Expertului contabil, care arata ca la imobilul in cauza nu au fost efectuate investitii anterior datei de_ (investitii care daca au fi existat, ar fi trebuit sa fie evidentiate in contabilitate), instanta de fond intelege sa ia in calculul pretentiilor acordate reclamantei si suma de 97.266,03 lei, reprezentind investitiile la acest imobil dupa data de_, impreuna cu suma de 47.019,15 lei (sume din totalul carora instanta de fond intelege sa scada contravaloarea lucrarilor de hidroizolatie).

Suprafața de 400 mp nereabilitată a fost singura afectată în mod colateral prin incendiul produs la data de_, și exclusiv prin fumul rezultat și mai puțin de temperatura acestuia, fum ce a pătruns prin ferestrele peretelui comun dintre cele două proprietăți din corpul clădirii nereabilitate și nezidite,

nerezultând alte pagube decât înnegrirea tavanului a peretilor și a geamurilor, pe directia tirajului produs de golurile ferestrelor fapt evidentiat prin fotografiile efectuate imediat după incendiu si raportul de expertiză În constructii. Or acest spațiu nu era utilizat, singura destinației constituind o aceea de loc de depozitare diferite materiale, reclamanta SC M. P. S., depunând la dosar autorizațiile vizând funcționarea brutăriei (spațiu separat prin perete de spațiul afectat de fum) care însă nu a fost afectat sub nicio formă de incendiu.

Din întreg ansamblul probelor (procese verbale încheiate la fața locului, depoziții martori, expertiza în construcții) rezultă faptul că imobilul proprietatea reclamantei nu a fost afectat în mod direct prin incendiul izbucnit, focul nepropagindu-se în spațiul acesteia, existând doar riscul afumării, aspect din nou ignorat de catre instanta de fond, rezultă că distrugerile reclamate sunt nereale iar sumele pretinse cu titlu de prejudiciu sunt nefondate.

Prin urmare consideră că reclamanta SC M. P. S. nu a făcut dovada caracterului cert al prejudiciului. Or instanța nu poate dispune repararea unui prejudiciu decât dacă este constatat și evaluat cu certitudine, iar conform art. 1086 C.civ., reparația acordată "nu trebuie să cuprindă decât ceea ce este o consecință directă și necesară a faptei ilicite.", reparația fiind de natură a readucă bunul în starea anterioară, iar o astfel de reparație nu trebuie să constituie prilejul ca intimata SC M. P. S. să efectueze investiții pe cheltuiala subscrisei. În acest context, în raportul de expertiză în construcții, la obiectivul privind necesitatea lucrărilor pretinse, expertul concluzionează în sensul că aceste lucrări erau necesare și au fost realizate pentru modernizarea și reabilitarea halei, având la bază aceeași motivație ca în cazul brutăriei imposibilitatea desfășurării unei activități supuse normelor de igienă și siguranță în exploatare alta decât cea de depozitare a materialelor combustibile), și astfel nu pentru readucerea în starea inițială.

Critică hotararea instantei de fond si sub aspectul ignorarii de catre aceasta a apararilor pârâtei, in sensul ca, în măsura în care ar fi existat daune la data producerii incendiului, acestea ar fi trebuit constatate și inventariate la fața locului, C.pr.civ. reglementând inclusiv posibilitatea asigurării dovezilor. În schimb, reclamanta a optat să efectueze toate lucrările de modernizare și de reabilitare a imobilului în mod clandestin, ascunzând sub acest aspect toate lucrările fără a expertiza imobilul în prealabil, pentru ca ulterior, după finalizarea acestora, și după trecerea a 2 ani de zile de la producerea incendiului și acoperirea tuturor urmelor incendiului, să promoveze o acțiune în pretenții urmărindu-se în mod direct îmbogățirea SC M. P. S. pe seama pârâtei SC A. ROMÂN IA S., care la rândul ei a trebuit să suporte pe cheltuiala proprie prejudiciile acestui eveniment nedorit, și pentru care nu deține nici o vină sau responsabilitate.

Or reclamanta pretinde daune în sumă de 203.314,04 lei pentru un prejudiciu constând cel mult eventual din afumarea unui spatiu dezafectat si aflat într-o stare avansată de degradare si lipsă de întretinere, nefunctional la data respectivă.

Pentru stabilirea întinderii pagubelor sub aspectul spațiului afectat și al naturii distrugerilor, prin adresa nr. 11/_ (fila 116 dosar) pârâta SC ANATRES S. ca răspuns la adresa SC M. P. S. nr. 211_ primită în data de 11.01, a solicitat în mod expres reclamantei SC M. P. S. conservarea spațiului și a bunurilor afectate astfel încât să se poată proceda la luarea de fotografii și la numărarea și inventarierea bunurilor afectate de incendiu de o comisie formată din reprezentanții tuturor firmelor implicate.

Raportat la daunele reclamate de SC M. P. S. la imobilul din Piața 1 Mai nr. 4-5 s-a constatat faptul că hidroizolația de deasupra fabricii de pâine nu era

afectată (doar pe această porțiune fiind refăcută hidroizolația - astfel cum rezultă și din Raportul de expertiză tehnică Întocmit de expert M. Simion pct 6 expertiză), iar hidroizolația de pe hala de depozitare este cea veche și are defecte care nu provin din intervenția pompierilor. Această uzură a hidroizolației considerăm că a favorizat în timp căderea tencuielii. Iar martorii audiați în fața instanței de judecată și care au fost prezenți la constatarea de după incendiu arătând faptul că instalația electrică era funcțională la acea dată (declarație P.

M. Emil fila 179 dosar, M. M. fila 181 dosar).

Prin raportul de expertiză tehnică întocmit de expert M. Simion se arată faptul că la exterior învelitoarea din membrană bituminoasă cu protectie de ardezie de pe acoperișul brutăriei nu a fost afectat absolut deloc iar cea de pe suprafata modernizată a imobilului iese În evidentă (foto 9,12,13,14,15) starea de degradare a învelitorii care este îmbătrânită fapt confirmat și de petele infiltratiilor de pe tavanul și peretii imobilului la interior din fotografiile de interior. Referitor la suprafața imobilului modernizată în etapa întâi cu destinație de Brutărie din fotografii nu rezultă că ar fi afectată exterior iar interior în depozitul de făină, efectele incendiului (urmele de pe pereti) surprinse în foto nr. 22, comparate cu urmele lăsate pe pereti de incendiu, din alte încăperi ale imobilului mai aproape, s-au mai departe de focar (vezi 9, 12, 13, 14, 15) nasc semne de întrebare privind naturaletea acestora.

Întrucât par mai mult niște efecte fortate ale incendiului în această încăpere relevată insistent de partea pârâtă.

Concluziile raportului de expertiză se coroborează cu declarațiile martorilor

R. M. și Ghiuruțan G. - foști angajați ai reclamantei SC M. P. S. și care au fost prezenți la imobilul reclamantei în timpul și imediat după incendiu (fila 287 - 288 dosar).

Martora R. M. (fila 288) angajată a SC M. P. S. la data producerii incendiului, a arătat faptul că în brutărie nu a fost fum și nici nu s-a oprit producția și nici nu s-a infiltrat apă ca urmare a stingerii incendiului. Aceeași martoră a arătat faptul că în ziua incendiului un grup de angajati de-ai reclamantei au venit la brutărie unde au făcut în exterior un foc de lemn și cauciuc, iar cenușa rezultată au amestecat o cu apă, iar mopurile cu care spăla pe jos au murdărit peretii. " Aceeași martoră precizează faptul că făina aflată în depozit nu a fost afectată de incendiu, însă s-au aruncat peste ea de către muncitorii care au fost aduși vreo trei -patru găleți de apă. Martora a arătat de asemenea faptul că atât în ziua de 9 cât și ziua următoare s-a lucrat normal, nu s-a luat curentul, cuptoarele funcționând continuu. Depoziția martorei este confirmată și prin declarația martorului Ghiuruțan Gheroghe (fila 287 dosar). Acest martor a arătat de asemenea faptul că după producerea incendiului s-a lucrat în regim normal în 3 schimburi, nefiind întreruptă producția și nici curentul electric. Același, martor arat faptul că cantitatea de făină aflată în depozit nu a fost pierdută pentru că era stivuită pe europaleți.

Declarând totodată faptul că urmele de fum provin dintr- un foc improvizat de lucrătorii societății SC M. P. S., ulterior stingerii incendiului.

In opinia pârâtei, raportat la probațiunea administrată, instanța putea acorda reclamantei cu titlu de despăgubiri, doar sumele aferente reparatiilor, respectiv suma de 8.557,46 lei, privita si aceasta sub rezerva declarațiile tuturor martorilor audlațl; a modului de localizare a spațiului, conform punctului 5 din Raportul de constatare tehnică nr. 371063/_ întocmit de ISU C. (fila 94 dos.), din care rezultă că spațiul se M. P. S. aflat la parterul clădirii în zona S - E, a fost afectat DOAR de degajările de fum care arata ca urme de afumare existau doar în spațiul de depozitare spațiu în care era depozitată piatră și gresie; a concluziilor Raportului de expertiza in constructii, efectuat in cauza de expert

M. Simion care la punctul 7 arata ca: datele extrase din Raportul de evaluare coroborate cu imaginile din fotografiile realizate la fata locului în timpul și după stingerea incendiului conduc la concluzia că imobilul a fost afectat numai de fumul rezultat si mai putin de temperatura acestuia", Expertul concluzionează în sensul că fumul a pătruns prin partea corpului de clădire nereabilitat și "nu se pot constata alte pagube decât urmele de fum", Cât privește instalația electrică pretinsă a fi distrusă, experții opiniază în sensul "că instalatia electrică surprinsă în foto 18,19,21 era nefunctională la data incendiului, dar chiar și în cazul în care aceasta ar fi fost functională și racordată la instalatia nouă, era numai una de moment urmând a fi desfiintată și înlocuită ca și în cazul brutăriei întrucât nu mai corespundea din punct de vedere al exigentelor impuse de normativele în domeniu pentru noua destinatie a spatiului.

Raportat însă la concluziile raportului de expertiză tehnică în construcții, și fără a se putea determina cu certitudine întinderea prejudiciilor nu se poate determina dacă o atare reparație este consecința directă și necesară a faptei ilicite, ceea ce determină lipsirea prejudiciului de caracterul cert, culpa fiind a reclamantei care nu și-a conservat suficiente probe în acest sens.

Deși sarcina probei revenea reclamantei, atât sub aspectul existenței prejudiciului cât și al întinderii acestuia, reclamanta s-a mărginit să depună diferite facturi unele incomplete, altele emise la mai mult de un an de zile după data producerii incendiului, precum și documente (PV) întocmite în mod unilateral de către reclamantă fără a avea vreo dată certă, fiind contestabile sub acest aspect.

Prin întâmpinarea formulată S.C. M. P. S., solicită respingerea

apelului formulat, ca neintemeiat, cu consecinta mentinerii dispozitiilor sentintei clvile ; să se dispună obligarea apelantei la plata tuturor cheltuielilor de judecata ocazionate de prezentul demers procesual.

În motivare arată că in mod corect a constatat instanta ca prejudiciul cauzat reclamantei ii este direct imputabil societatii parate, urmand a fi suportat și reparat de catre aceasta, in cauza fiind incidente atat dispozitiile art.998-999 C.civil cat si art.1000 alin.1 C.civil, raportat la existenta cumulului de factori, care au favorizat si declansat aparitia incendiului, extinderea incendiului la proprietatea reclamantei, modul in care a fost exercitata paza juridica a bunului si neglijenta paratei in depozitarea unor materiale inflamabile fara a fi respectate dispozitiile legale in vigoare.

Apelanta critica hotararea instantei de fond pe de o parte sub aspectul solutiei date cererii de chemare in garantie a SC C. S.A, sustinand chiar ca aceasta ar fi trebuit trasa la raspundere si obligata in mod direct fata de reclamantă la plata sumelor reprezentand preiudiciul cauzat iar pe de alta parte este nemultumita de solutia data în ceea ce priveste intinderea prejudiciului si sumele stabilite cu titlu de despagubire.

In ceea ce priveste primul motiv invocat, arată ca in mod judicios s-a retinut ca incendiul a fost cauzat de modul defectuos de administrare a imobilului, fapt ce nu-l poate fi imputabil decat parate;.in calitate de proprietara si care este de natura a angaja exclusiv raspunderea acesteia, intrucat imobilul a fost exploatat fara a respecta normele de protectie impotriva incendiilor, iar parata a permis patrunderea unor persoane straine in spatiul proprietatea sa, a tolerat desfasurarea unor activitati de dezafectare fara a se asigura ca aceste activitati nu pun in pericol imobilul, si nu a respectat normele legale in materie de protectie impotriva incendiilor.

Din procesul-verbal de interventie nr.003/1 din_, emis de ISUJ C. - Detașamentul C. -N., reiese cu claritate faptul ca Incendiul a provenit de la "hala firmei SC A. Romanis Srr (pct.6 elemente privind focarul si cauza

incendiului), acest aspect fiind confirmat Si de concluziile raportului de constatare tehnica privind cauza de incendiu din data de_ intocmit de Inspectoratul pentru situatii de urgenta ,,Avram Iancu" a judetului C., care releva faptul ca in spatiul in care s-a initiat incendiul au fost depistate neconformitati cu prevederile legislatiei specifice de prevenire si stingere a incendiilor, SC A. R. S. utilizand cladirea "fara obtinerea in prealabil a autorizatiei de securitate la incendiu, incetcenau-se prevederile art.19 lit.c si ali.30 din Legea 307/2006".

S-a demonstrat deasupra oricarui dubiu ca incendiul s-a extins la spatiul reclamantei de la imobilul proprietatea paratei, acest lucru fiind confirmat inclusiv cu ocazia convocarii la conciliere (procesul-verbal incheiat cu ocazia convocarii la conciliere din data de_ - fila 7 dosar), cand apelanta a recunoscut ca incendiul s-a extins de la proprietatea acesteia.

In aceasta calitate si avand in vedere temeiurile de drept mai sus invocate, apelanta a fost obligata la repararea prejudiciului cauzat reclamantei prin propagarea incendiului de la spatiul proprietatea acesteia, la spatiul reclamantei, instanta fondului retinand indeplinirea cumulativa a conditiilor privind antrenarea raspunderii delictuale, apreciind ca s-a dovedit in cauza existenta faptei ilicite, a vinovatiei, a prejudiciului si a raportului de cauzalitate intre fapta si prejudiciu.

Critica apelantei, in sensul ca chemata in garantie SC C. S.A ar fi trebuit trasa in mod direct la raspundere, respectiv obligata in mod direct la plata sumelor reprezentand pagubele cauzate reclamantei urmare a declansarii incendiului, intrucat aceasta ar fi continuat si dupa transferul dreptului de proprietate asupra imobilului si incheierea contractului de vanzare-cumparare sa utilizeze spatiul aflat la parterul imobilului si sa desfasoare activitati comportandu-se in continuare ca un proprietar, nu poate fi primita, intrucat pe de o parte nu exista niciun fundament al raspunderii directe a chematei in garantie fata de reclamantă neexistand niciun raport juridic intre SC C. SA, (respectiv R. ) si reclamantă, iar pe de alta parte actele de orice fel si conventiile incheiate intre SC A. S. si S.C. S.A nu-i sunt opozabile reclamantei neputand conduce la nasterea niciunei obligatii in sarcina C. fata de reclamantă.

De asemenea, critica apelantei A., in sensul in care C. trebuia obligata in mod direct la plata sumelor reprezentand prejudiciul cauzat reclamantei intrucat, intrucat paza juridica a imobilului s-ar fi aflat la momentul producerii incendiului in sarcina C. si nu in sarcina A., nu poate fi primita, deoarece contractul de comodat (sau depozit) la care se refera apelanta si in temeiul careia ar fi transmis paza juridica chematei in garantie C. nu a fost niciodata depus la dosar, prin urmare existenta acestuia este doar afirmata dar nu si dovedita. Chiar daca acest contract ar exista, data la care s-a sustinut ca ar fi fost incheiat -_ (adica inainte de perfectarea in forma autentica a contractului de vanzare- cumparare -_ si inainte de transferul dreptului de proprietate, inainte ca apelanta sa dobandeasca calitatea de proprietar al spatiului in cauza), il invalideaza, apelanta neavand posobilitatea obiectva de a transmite paza juridica asupra spatiului la acel moment, inainte sa devina proprietara. Subliniem ca un astfel de contract (sau orice alt inscris doveditor) al transmiterii/scindarii pazei juridice nu a fost depus niciodata la dosarul cauzei, sustinerile apelantei fiind evident facute procausa si fara niciun fundament. Pe de alta parte, chiar si in ipoteza in care o asemenea conventie s-ar fi incheiat intre A. si C., aceasta nu-l poate fi opusa reclamantei, care are calitatea de tert fata de actul in cauza, si o astfel de conventie nu este apta a inlatura

raspunderea directa a proprietarului spatiului de la care s-a propagat incendiul la spatiul reclamantei.

Nici celelalte teze avansate de catre apelanta, in sensul ca raspunderea ar fi trebuit sa fie stabilita direct si in exclusivitate in sarcina Cluiana. intrucat la parterul imobilului se desfasurau activitati de dezafectare dupa un program stabilit de angajatii C. si pentru care nu s-ar fi obtinut acordul A., sau ca paza imobilului era asigurata de o firma de paza angajata de C. Si respectiv cu care A. nu avea relatie contractuala, nu pot fi primite aceste aspecte nefiind de natura a inlatura raspunderea A. in calitate de proprietar al spatiului de la care s-a propagat incendiul, ci putand antama cel mult problematica intoarcerii apelantei A., cu o actiune in regres, impotriva C., sau problematica admiterii cererii de chemare in garantie formulata de A. impotriva C. .

In urma incendiului izbucnit la hala proprietatea paratei, la data de_, la cladirea in care reclamanta detine un punct de lucru au fost inregistrate o serie de daune, fiind distrusă o cantitate importanta de produse de panificatie și materii prime, fiind de asemenea afectate o parte din utilajele destinate producției, precum și pereții si tavanul din hal a de producție și respectiv din depozitul de faina și hala de depozitare. Totodata, urmare a incendiului, s-a produs o intrerupere temporara a activitatii subscrisei, fiind necesara efectuarea lucrarilor de reabilitare a spatiului pentru readucerea acestuia intr-o stare corespunzătoare destinației sale, cheltuieli pe care reclamanta le-a suportat integral.

Este cert si necontestat ca incendiul s-a propagat de la hala paratei, acest aspect fiind retinut atat prin procesul-verbal nr.003/1 din_ intocmit si

semnat de reprezentantii ISUJ C. (pompierii militari si un reprezentant al politiei), fiind confirmat in unanimitate si de catre martorii audiati in cauza. plansele fotografi ce aflate la dosar si filmul incendului depus pe suport electronic la dosarul cauzei. Cu toate acestea si in pofida amplorii incendiului si a daunelor produse si retinute de catre instanta, apelanta critica hotararea fondului fiind nemultumita de intinderea prejudiciului stabilit de catre instanta de judecata, despre care afirma ca nu ar fi fost probat, iar distrugerile reclamate ar fi nereale Pagubele produse societatii reclamante au fost constatate, partial, inca de

la data intocmirii si semnarii de catre reprezentantii ISUJ C. - Detasamentul C.

-N. a procesului-verbal nr.003/1 din_, stabilindu-se ca au ars aproximativ: 75 mi din instslatia electrica a brutariei (de alimentare), s-au distrus aprox.20 mp de sticla, aprox.300 mp zugraveala, izolatia cladirii, s-a scos din uz izolatia electrica de alimentare si aprox.5000 kg faina - materie prima.

Prin nota de constatare incheiata la data de_, intocmita si semnata de subscrisa prin reprezentanti, de reprezentantul apelantei, precum si de reprezentantii chematilor in garantie C. si R., urmare a vizionarii si inspectarii locului afectat de incendiu si a bunurilor afectate de incendiu si respectiv de masurile de salvare luate de pompierii militari, s-a constatat ca au fost afectati peretiiltavanul din depozitul de faina, zona cuptorului 1 din hala de productie (glet/zugraveala) peretii si tavanul din zona de depozitare (tencuiala, zugraveala), instalatia electrica, hldroizolatia materia prima din depozit si de pe fluxul de productie, cuptorul de paine si malaxorul. Asa cum s-a aratat si in cadrul notei de constatare, a aparut necesitatea distrugerii materiilor prime alterate, din motive obiective (reglementarile legale in vigoare).

Avand in vedere materialul probator administrat in cauza, instanta a retinut ca prejudiciul cauzat se ridica la suma totala de 135.112. 82 lei, din care 445,41 lei reprezentand contravaloarea depozitarii deseurilor alimentare deteriorate, 5.987,34 lai stocuri de materi prime alterate, 2.186,80 lei contravaloare stocuri de produse finite detariorate, 562,19 lei contravaloare

pierderi datorate nerealizarii vanzarilor, 144.285,18 lei valoare investitii si reparatii, din care s-a scazut valoarea lucrarilor de hidroizolatie care, in opinia instantei, nu au avut drept cauza incendiul, respectiv suma de 45.768,26 Iei.

Critica apelantei, in sensul ca sumele la care a fost obligata (445,41 lei reprezentand contravaloarea depozitarii deseurilor alimentare deteriorate, 5.987,34 lei stocuri de materi prime alte rate, 2.186,80 lei contravaioare stocuri de produse finite deteriorate, 562,19 lei contravaloare pierderi datorate nerealizarii vanzanlor), ar fi trebuit sa fie mentionate fara TVA, nu poate fi primita aceasta fiind tinuta la repararea prejudiciului integral, respectiv sumele inclusiv TVA, pentru ca acestea sunt sumele achitate de reclamantă si sumele care au iesit efectiv din patrimoniul acesteia

Mai critica apelanta hotararea instantei de fond sustinand ca in realitate, la partea din imobilul proprietatea M. care a fost afectata in mod conex de incendiu, nu s-ar fi efectuat investitii, anterior datei de_, lucrarile fiind realizate ulterior si spatiul fiind cel mult "afumat" de incendiu.

Mai mult, depozitiile acestora sunt contrazise de celalalt martor al apslantel, P. M. Emil, acesta confirmand ca materiile prime si finite depozitate sau aflate pe fluxul de productie au fost alterate ca efect al incendiului, iar reclamanta a fost in imposibilitate de a-si continua activitatea: "cu ocazia deplasarii in spatiul reclamantei a observat urme vizibile de fum pe peretii interiori si de asemenea se simtea miros de fum; totodata a mai constatat ca erau anumite produse de panificatie distruse in urma incendiului, mai exact paine degradata" ... "urme vizibile de fum a constatat in spatiul de productie al reclamantei si in spatiul de depozitare; imi amintesc ca reclamanta a mai sustinut ca incendiul i-a avariat doua echipamente de productie, ceea ce a_ împiedicat-o sa-si continue activitatea. In ziua in care s-a produs incendiul reclamata si-a intrerupt activitatea.".

In contra sustinerilor apelantei, apreciează ca in mod corect instanta a avut in vedere si a luat in calcul, la stabilirea prejudiciului total, investitiile efectuate la imobil. Concluziile raportului de expertiza contabila (in sensul ca nu ar fi fost efectuate investitii la imobil) nu constituie niste concluzii pertinente si concludente asupra situatiei de fapt analiza te, nu sunt rezultatul unui rationament valid si nu pot conduce la dezlegarea cauzei. Experta contabila, in mod absolut subiectiv si partinitor, nu a avut in vedere toate documentele justificative regasite in evidentele reclamantei, concluzionand in sensul ca nu s-ar fi efectuat niciun fel de investitii la imobil inainte de data de_ . Ori concluzia expertizei contabile este contrazisa in mod flagrant atat de realitatea faptica cat si de înscrisurile aflate la dosarul cauzei, cat mai ales de concluziile expertizei in specialitatea constructii, care se pronunta in sensul ca s-au executat lucrarile de reabilitare si modernizare inainte ca spatiul sa fie afectat de incendiu, altfel nu ar fi putut fi pus in functiune si nu s-ar fi obtinut avizele necesare functionarii. Prin urmare, pe buna dreptate au fost inlaturate concluziile expertizei contabile care se exprimau in sensul inexistentei investitiilor la imobil, intrucat aceste concluzii, asa cum au fost formulate de expertul contabil, nu au nicio legatura cu realitatea, nefiind apte sa conduca la justa solutionare a cauzei.

Contrar sustinerilor apelantei, constatarea in vederea stabilirii intinderii pagubelor sub aspectul spatiului afectat si al naturii distrugerilor a avut loc sa cum rezulta din nota de constatare incheiata la data de_, intocmita si semnata de reclamantă prin reprezentanti, de reprezentantul apelantei, precum si de reprezentantii chematilor in garantie C. si R., urmare a vizionarii si inspectarii locului afectat de incendiu si a bunurilor afectate de incendiu si respectiv de masurile de salvare luate de pompierii militari. In acest context, trebuie subliniat ca parata a semnat nota de constatare, cu obiectiuni doar in

ceea ce priveste identificarea stocurilor de marfa de panificatle distruse si afectate de incendiu neavand niciun fel de obiectiune in privinta celorlalte constatari.

Cu aceasta ocazie, spatiul si bunurile afectate au fost vizionate de comisia formata. Asa cum a aratat si in fata instantei de fond, în ceea ce priveste materia prima degradata, reclamanta a fost nevoita sa procedez la evacuarea deșeurilor alimentare deteriorate, evacuandu-le la rampa de gunoi si achitand contravaloarea acestui serviciu, chestiune care a fost adusa la cunostinta paratei

- materiile prime deteriorate neputand fi conservata si pastrate in incinta brutariei, intrucat constituiau un real focar de infestare a spatiului de depozitare si productie. Insa cantitatile de marfa compromisa reies din continutul procesului-verbal incheiat cu ocazia evacuarii materiilor prime compromise intocmit la data de_ precum si din procesul- verbal nr.2B/_ (fila 29 din dosar), fiind cert astfel ca au fost distruse atat materiile prime aflate in stoc, in depozit, cat si cele aflate pe fluxul de productie (in cuptoare, dospitor si malaxoare).

Prin apelul declarat S.C. MARTV P. S., solicită admiterea apelului, modificarea in parte a sentinței atacate în sensul admiterii in totalitate a cererii de chemare in judecata astfel cum a fost formulata; cu cheltuieli de judecata reprezentand taxa judiciara de timbru, timbru judiciar si onorariu avocatial, atat in fond cat si in apel.

În motivare se arată că prin sentinta civila nr.2270/2012 pronuntata la data de_ in dosar_ s-a admis in parte actiunea formulata de reclamantă, fiind obligata parata SC A. R. S. la plata sumei de 135.112,82 lei cu titlu de despagubiri, cu plata dobanzii legale calculate incepand cu data de_ si pana la data platii efective. S-au respins restul pretentiilor reclamantei.

Hotararea instantei de fond este partial netemeinica si nelegala, impunandu-se modificarea acesteia, in sensul admiterii în întregime a cererii de chemare in judecata formulate.

Din analiza considerentelor hotararii, se poate observa ca instanța a procedat la o interpretare partial netemeinica a vastului probatoriu administrat in cauza, solutia fiind data cu neobservarea sau cu observarea gresita a probelor administrate (inscrisuri, interogatorii, depozitii testimoniale, rapoarte de expertiza). Instanta nu a analizat in intregime si cu atentie pretentiile reclamantei obligand parata la plata sumei de 135.112,82 lei, cu titlu de despagubiri, fara a justifica de ce a respins restul pretentiilor reclamantei, respectiv diferenta pana la suma solicitata de 203.314,04 lei. Consideră si restul prejudiciului ca fiind cert si dovedit prin prisma probatoriului administrat, parata urmand sa fie obligata la plata intregii sume solicitate.

Prin cererea de chemare in judecata a solicitat obligarea paratei la plata sumei de 203.314.04 lei. reprezentand prejudiciul cauzat reclamantei cu aplicarea dobânzii legale de la data producerii prejudiciului -_, și pana la achitarea integrala a debitului, prejudiciul fiind compus din: 140.881,39 lei reprezentand lucrari constructii, amenajari interioare și hidroizolație (95.113,13 lei lucrari de reparatii si 45.768,26 lei lucrari hidroizolație), 445,41 lei contravaloarea depozitarii deșeurilor alimentare deteriorate, 22.582,50 lei contravaloarea stocurilor de materii prime alterate în urma producerii incendiului; 2.186,80 lei contravaloarea stocurilor de produse finite si materii prime aflate pe ciclul de producție; 6.400 lei contravaloarea pierderilor datorate nerealizarii vânzărilor, 30.817,95 lei (9.856,10 lei lucrari reparatie la instalatia electrica si 20.961,85 lei produse electrice).

Instanta a retinut ca prejudiciul cauzat se ridica la suma totala de 135.112,

82 lei, din care 445,41 lei reprezentand contravaloarea depozitarii deseurilor alimentare deteriorate, 5.987,34 lei stocuri de materi prime alterate, 2.186,80 lei

contravaloare stocuri de produse finite deteriorate, 562,19 lei contravaloare pierderi datorate nerealizarii vanzarilor, 144.285,18 lei valoare investitii si reparatii, din care s-a scazut valoarea lucrarilor de hidroizolatie care, in opinia instantei, nu au avut drept cauza incendiul, respectiv suma de 45.768,26 lei.

Concluzia instantei este partial gresita, instanta intemeindu-si concluziile pe raportul de expertiza contabila dispus in cauza, caruia i-a acordat prevalenta, desi aceasta proba trebuia coroborata cu celelalte probe administrate in cauza, intrucat experta, in mod absolut subiectiv si partinitor, nu a avut in vedere toate documentele justificative regasite in evidentele reclamantei, concluzionand de pilda, in sensul ca nu s-ar fi efectuat niciun fel de investitii la imobil inainte de data de_, concluzie flagrant contrazisa, atat de realitatea faptica, cat si de inscrisurile aflate la dosarul cauzei, cat mai ales de concluzia expertului in specialitatea constructii, care se pronunta in sensul ca s-au executat lucrari de reabilitare si modernizare inainte ca spatiul sa fie afectat de incendiu, altfel nu ar fi putut fi pus in functiune si nu s-ar fi obtinut avizele necesare functionarii. Concluziile expertizei contabile trebuiau a fi privite si interpretate cu circumspectie, si doar in masura in care se coroborau cu celelalte probe administrate in cauza, acestea neputand constitui, singular, fundamentul

pronuntarii hotararii instantei de fond.

La dosarul cauzei exista suficiente probe (facturi, chitante, contracte prestari servicii, documente contabile: avize de insotire a marfii, jurnal de vanzari, balante stocuri, fise analitice a contului de investitii, procese verbale de receptie, raport de reevaluare a activului pentru hala productie, interogatorii, depozitii testimoniale, adrese), apte a fundamenta si a sustine in intregime solicitarile reclamantei, insa cu toate acestea instanta a admis in parte pretentiile formulate, intemeindu-si concluziile exclusiv pe concluziile raportului de expertiza efectuat in cauza.

In mod corect a constatat instanta ca prejudiciul cauzat reclamantei ii este direct imputabil societatii parate, urmand a fi suportat si reparat de catre aceasta, in cauza fiind incidente atat dispozitiile art.998-999 C.civil cat si art.1000 alin.1 C.civil, raportat la existenta cumulului de factori, care au favorizat si declansat aparitia incendiului, extinderea incendiului la proprietatea reclamantei, modul in care a fost exercitata paza juridica a bunului si neglijenta paratei in depozitarea unor materiale inflamabile fara a fi respectate dispozitiile legale in vigoare. Insa, cata vreme s-a constatat responsabilitatea paratei A., in calitate de proprietar al spatiului de la care s-a propagat incendiul, concluzionandu-se ca acesteia ii revenea in aceasta calitate obligatia de supraveghere a spatiului. instanta trebuia sa stabileasca in sarcina paratei obligatia de a raspunde in intregime pentru prejudiciul suportat de către reclamantă care ii este direct si integral imputabil si care a fost dovedit in totalitate.

Din analiza considerentelor hotararii, se poate observa ca instanta, in pofida probelor administrate care dovedeau contrariul, nu a acordat in intregime suma de 22.582.50 lei reprezentând contravaloarea stocurilor de materii prime alterate în urma producerii incendiului din data de_, ci doar suma de 5.987,34 lei, din suma de 6.400 lei reprezentand contravaloarea pierderilor datorate nerealizarii vânzărilor din perioada respectiva, instanta a acordat doar suma de 562,19 lei din ziua incendiului, iar din sumele de 140.881.39 lei (95.113,13 lei lucrari de reparatii și 45.768,26 lei lucrari de hidroizolație) si suma de 30.817.95 lei. (9.856,10 lei lucrari de reparatie la instalatia electrica si 20.961,85 lei contravaloare produse electrice), instanta le-a tratat global, ca fiind investitii si reparatii, acordandu-Ie, mai putin suma de 45.768,26 lei reprezentand lucrari de hidroizolatie.

Fara a constitui un motiv propriu-zis de apel, mentionează cu titlu de chestiune prealabila modalitatea de calcul a despagubirilor acordate prin hotararea instantei de fond, aceasta modalitate fiind necesar a fi analizata pentru a se demonstra netemeinicia solutiei instantei de fond privind neacordarea celorlalte sume solicitate de catre pârâtă prin actiunea introductiva de instanta .

Aditionand sumele acordate de catre instanta (445,41 lei contravaloare depozitare deseuri alimentare deteriorate, 5.987,34 lei stocuri de materi prime alterate, 2.186,80 lei contravaloare stocuri de produse finite deteriorate, 562,19 lei contravaloare pierderi datorate nerealizarii vanzarilor, 144.285,18 lei valoare investitii si reparatii, din care s-a scazut valoarea lucrarilor de hidroizolatie care, in opinia instantei, nu au avut drept cauza incendiul, respectiv suma de 45.768,26 lei) ar rezulta in aparenta ca suma finala reprezentand despagubirile la care a fost obligata parata este de doar 107.698,66 lei si nu de 135.112,82 lei cat mentioneaza instanta. In realitate, suma finala acordata (135.112,82 lei) este corecta, chestiune care se poate observa prin aditionarea cotei de TVA de 19% (aplicabila la momentul efectuarii investitiilor) la suma de 144.285,18 indicata de instanta ca reprezentand contravaloarea investitiilor conform raportului de expertiza, suma care a fost precizata in cadrul raportului de expertiza ca fiind "exclusiv TVA", motiv pentru care a fost preluata de catre instanta, la calculul sumei finale aplicandu-i-se cota de TVA legala.

Astfel, desi instanta fondului nu precizeaza in mod expres in considerente, suma de 144.285,18 lei nu a fost utilizata ca atare la efectuarea calculului, ci aplicandu-i-se cota de TVA legala, obtinandu-se astfel suma de 171.699 lei din care s-a efectuat scaderea lucrarilor de hidroizolatie in suma de 45.768,26 lei despre care afirma instanta ca nu ar fi fost efectuate urmare a incendiului.

Este normal sa fie asa, intrucat la o analiza atenta, toate sumele acordate de instanta sunt inclusiv TVA, mai putin suma de 144.285,18 lei contravaloare investitii conform expertiza la care face referire instanta in considerente.

In ceea ce priveste sumele in cuantum de 445,41 lei reprezentand contravaloarea depozitarii deșeurilor alimentare deteriorate conform facturii nr.1449493/_ emisă de Sc Salprest Rampa Sa si suma de 2.186,80 lei reprezentând contravaloarea stocurilor de produse finite si materii prime aflate pe ciclul de producție la momentul producerii incendiului, conform procesului- verbal nr.2B/_, in mod corect acestea au fost acordate de catre instanta de judecata, integral, astfel cum au fost solicita te, prin urmare nu vom reveni asupra lor.

In ceea ce priveste suma de 22.582,50 lei reprezentând contravaloarea stocuri/or de materii prime altera te În urma producerii incendiului din data de_, instanta a acordat doar suma de 5.987,34 lei, cu justificarea ca aceasta suma ar reiesi din raportul de expertiza contabila intocmit. Asa cum am aratat mai sus, raportul de expertiza contabila are numeroase vicii, experta neluand in calcul toate documentele contabile, motiv pentru care, fiecare categorie de prejudiciu in parte trebuia tratat si analizat de catre instanta cu atentie, coroborand concluziile expertizei contabile cu celelalte probe administrate in cauza. Concluziile expertizei contabile nu erau apte a fundamenta, de unele singure, o hotarare corecta.

Pagubele produse societatii reclamante au fost constatate, partial, inca de la data intocmirii si semnarii de catre reprezentantii ISUJ C. - Detasamentul C.

-N. a procesului-verbal nr.003/1 din_, stabilindu-se ca au ars aproximativ: 5000 kg faina si materie prima. Procesul verbal in discutie are valoare probatorie certa fiind asimilat actelor autentice intrucat este intocmit de catre functionarii competenti, in exercitarea aributiilor de serviciu ale acestora. Ca atare, cele constatate prin procesul verbal au putere probatorie absoluta,

pana la inscrierea in fals, aceasta putere probatorie mentinandu-se atat in raport cu instanta de fond cat si in raport cu oricare alte persoane, respectiv, expertii desemnati in cauza. Ulterior, aceste cantitati au fost reverificate, avand in vedere amploarea incendiului, constatat prin "raportul de constatare tehnica privind cauza de incendiu din data de_ la hala de productie si depozitare" potrivit carora degajarile masive de fum au afectat brutaria SC M. P., aflata la parterul cladirii, intervenindu-se pentru stingerea incendiului cu 3 autospeciale cu apa si spuma, o autosanitara, o autospeciala MII si 3 alte masini de transport, participand 28 pompieri (8 ofiteri, 20 subofiteri), actionandu-se cu 8 tevi tip C. Prin procesul verbal incheiat la data de_ (fila 114 dosar) s-a mentionat ca, in urma interventiei pompierilor a fost distrusa si compromisa o cantitate de 17366 kg faina, 100 kg drojdie, 1977 kg premixuri (vikorn, vankrem, rap choco, vero total, ameliorator, graham, panomix multicereale) iar prin nota de constatare incheiata si semnata de reprezentantii tuturor partilor improcesuate, se constata ca a fost afectata materia prima din depozit si de pe fluxul de productie (faina, drojdie, ameliorator, premixuri, esente, umpluturi pentru cozonaci, ambalaje).

Odata semnata nota de constatare, sustinerile reclamantei cu privire la cantitatea de materie prima au fost recunoscute de catre celelalte parti litigante si, ca atare, aceasta recunoastere se impune acestora cu forta obligatorie astfel cum aceasta recunoastere se impune si in raport cu expertul desemnat in cauza de catre instanta de fond. In considerarea acestei recunoasteri instanta nu putea acorda o suma inferioara contravalorii stocurilor de maerii prime recunoscute printr-un act incjeiat anterior demararii litigiului, ci dimpotriva, aceasta era obligata a da eficienta recunoasterii existente.

Contravaloarea stocurilor de materii prime alterate in urma producerii incendiului din data de_ reies cu evidenta din lista de inventariere intocmita la data de_, fiind mentionate stocurile scriptice (care ar fi trebuit sa se regaseasca) cat si stocurile faptice de materii prime alterate (respectiv diferenta ramasa nealterata in urma incendiului) si contravaloarea materiei prime alterate, evaluata la suma de 22.582,50 lei (fila 28 din dosarul de fond).

In acest sens sunt si declaratiile martorului A. S. L., fost angajat al SC M. P. S., care arata ca, functie de necesitatile de productie, in depozit se aflau ,,5, 10, 20 de tone de faina" si "se putea depozita cam un tir si jumatate de faina", iar productia uzuala se transporta in doua dube si o masina mica, duba avand capacitatea de incarcare de incarcare de 1.500 kg, iar masina mica de 700 kg.

De asemenea, in ceea ce priveste fluxul de productie, mentioneaza martorul ca in brutarie se lucra in 3 schimburi.

Aceste afirmatii ale martorului (lucrul in 3 schimburi, ce presupune o cantitate apreciabila de materie prima aflata la dispozitie, necesitatile logistice pentru transportul materiei prime si ale produselor finite) sunt de natura a intari concluzia privind volumul apreciabil al materiei prime aflate in brutaria subscrisei la momentul declansarii incendiului astfel incat realitatea celor mentionate mai sus este confirmata de declaratiile acestui martor.

Cantitatea de materii prime aflate in depozit este confirmata si de martorul Ghiurutan G., martor propus de parata, martorul confirmand ca in depozit se aflau la momentul propagarii incendiului "aproximativ 15-20 de tone de faina" (fila 287 dosar de fond).

Cantitatile de materii prime alterate reies cu evidenta si din factura nr.1449493/_ emisă de Sc Salprest Rampa Sa (fila 12 dosar), unde se mentioneaza materia prima degradata, pe care subscrisa am fost nevoita sa o evacuez la rampa de gunoi.

Depozitiile martorilor paratei, P. M. Emil (fila 179 dosar) si M. M. ( fila 181 dosar), nu pot fi luate in considerare in ceea ce priveste cantitatile de_ stocuri de materii prime altera te, intrucat pe de o parte reprezinta rezultatul unor pareri subiective (martorii exprimandu-si opiniile proprii si personale in ceea ce priveste cantitatile de materii prime) iar pe de alta parte sunt rezultatul unor pareri neavizate, martorii declarand ca in realitate "nu cunosc date referitoare la fluxul de productie al reclamantei, ca nu au "intrat in ziua incendiului in spatiul reclamantei si nu pot preciza daca brutaria functiona la capacitate maxima la momentul efectuarii inspectiei deoarece nu stiu ce inseamna o desfasurare normala de activitatea in cazul reclamantei (depozitie martor P. M. Emil - fila 179) si "a semnat nota de constatare fara obiectiuni fiind de acord ca cele consemnate reflecta realitatea. Nu a facut obiectiuni cu privire la cantitatea de faina degradata pentru ca nu aveam nicio dovada ca acea cantitate nu reflecta situatia faptica .... nu are cunostinta referitoare la fluxul de productie al reclamantei (martorul M. M. fila 181 dosar). Nu in ultimul rand, marturia acestora trebuie apreciata cu rezerve avand in vedere calitatea acestora de reprezentant al paratei (martorul M. P. ) si reprezentant al brokerului de asigurare care a incheiat mai multe polite de asigurare pentru parata A. (martorul M. M. ), martorii avand un interes direct ca sumele la care urmeaza sa fie obligata parata A. sa fie cat mai reduse.

Probele administrate in cauza confirma cantitatile aflate faptic in stocul reclamantei la data producerii incendiului. In acest context, nu are relevanta stocul scriptic determinat prin expertiza contabila, pe de o parte intrucat la calculul stocului experta nu a avut in vedere toate documentele justificative puse la dispozitia acesteia, prin urmare calculul efectuat prezinta carente, iar pe de alta parte intrucat reclamanta a solicitat instantei despagubiri pentru materia prima aflata faptic, in depozit, la data producerii incendiului, acesta fiind prejudiciul suferit efectiv, conform listei de inventariere si a proceselor verbale de constatare a cantitati lor.

Instanta de fond era obligata a statua aupra prejudiciului efectiv suferit de catre reclamantă iar nu asupra unui prejudiciu scriptic, detereminat in mod abstract doar pe baza unor documente tratate in mod selectiv de catre expert. Aceasta intrucat rolul institutiei raspunderii delictuale, in general, este repararea prejudiciului efectiv cauzat unei parti (ce implica in mod necesar raportarea la realitatea faptica din teren) iar nu repararea unui prejudicu determinat in mod abstract.

Asa fiind, instanta era datoare a analiza coroborat intreaga probatiune administrata in cauza (si nu doar raportul de expertiza contabila, nicio proba neavand valoare de proba absoluta), fiind cert si dovedit in integralitate prejudiciul alegat, urmand a admite in intregime acest capat de cerere. Aceasta cu atat mai mult cu cat instanta acorda despagubirile in valoare de 2.186,80 lei reprezentad contravaloarea stocurilor de materii prime si finite aflate pe ciclul de productie la momentul producerii incendiului, stocuri care rezulta din procesul verbal nr.28/_ (334 paini a 1 Kg fiecare in procesul de productie, in cele 3 cuptoare, 330 de paini a 1 Kg fiecare in dospitor, aluat pentru 3 cuptoare in malaxoare, reprezentand circa 1.000 Kg faina, 15 kg drojdie si 15 kg sare). Pe cale de prezumtie simpla, instanta putea deduce ca, pentru o productie de asemenea amploare (pe care o recunoaste din moment ce acorda contravaloarea produselor aflate pe ciclul de productie), de genul celei prezentate mai sus, (in brutarie lucrandu-se in 3 schimburi in care exista permanent o sarja de paine in cuptoare, materie prima in dospitoare si materie prima in malaxoare), era necesar ca in depozit sa existe cantitatile de materie prima mentonate in cuprinsul fisei de inventar, altfel societatea ar fi inregistrat sincope in procesul de productie.

In ceea ce priveste suma de 6.400 lei reprezentand contravaloarea pierderilor datorate nerealizarii vânzărilor din ziua si perioada imediat urmatoare producerii incendiului, instanta a acordat doar suma de 562,19 lei reprezentand vanzarile nerealizate din ziua producerii incendiului.

Ori reclamanta a aratat ca suma de 6.400 lei a fost solicitata cu titlu de contravaloare a pierderilor datorate nerealizarii vanzarilor, ca urmare a incendiului produs in data de_, respectiv beneficiul nerealizat ca urmare a afectarii activitatii societatii prin incendiu (deterioare malaxor si cuptor) pe o perioada de la data producerii incendiului si pana la data de_ inclusiv (pana la finalizarea reparatiilor).

Activitatea reclamantei a fost intrerupta nu doar in ziua incendiului, ci si ulterior, pana in data de_ inclusiv, asa cum reiese din procesul-verbal nr.28/_, din cauza faptului ca alimentarea cu energie electrica si gaze naturale a fost intrerupta, constatandu-se o defectiune la doua dintre cuptoare, acestea nemaifunctionand la parametri normali, si o defectiune la malaxorul FR

270. In ziua respectiva, dupa producerea incendiului activitatea a fost intrerupta, iar in continuare capacitatea de productie a fost folosita doar in proportie de 70% din cauza afectarii instalatiei electrice, pana in data de_ inclusiv.

In ceea ce priveste contravaloarea prejudiciului, astfel cum a fost stabilit de catre experta, asa cum a aratat si in cuprinsul "notelor scrise" depuse la dosarul cauzei pentru termenul din data de_, expertul nu a avut în vedere, la calcularea sumei reprezentand contravaloarea pierderilor, toate documentele justificative puse la dispozitie de către reclamantă. Prin obiectivul fixat de catre instanță, s-a solicitat ca expertul să determine vânzările medii zilnice pentru a se determina profitul nerealizat. Suma de 662,19 lei (venitul nerealizat în data de_ ) a fost calculata prin diminuarea venitului mediu zilnic cu venitul realizat în data de_ . Experta nu a avut în vedere sub nicio forma perioada de timp în care activitatea a fost afectată ca urmare a incidentului.

In primul rand instanta nu a avut in vedere faptul ca activitatea a fost afectata mai multe zile, din data de_ pana in data de_ capacitatea de productie fiind folosita doar in proportie de 70% chestiune care reiese din depozitiile martorilor audiati si din celelalte inscrisuri. Astfel, activitatea a fost intrerupta asa cum reiese din procesul-verbal 28/_, adresa 2a/_ prin care aducea la cunostinta paratei ca s-a redus capacitatea de productie, aspect care a generat nemultumiri din partea clientilor, pierderea unor clienti si reducerea semnificativa a cantitatilor de produse vandute catre alti clienti, nota de constatare incheiata la data de_ in prezenta reprezentantilor tuturor partilor improcesuate, prin care s-a consemnat ca au fost afectate de intreruperea brusca de curent si functioneaza cu intermitente si defectiuni cuptorul de paine Matador si malaxorul FR 270.

Insusi martorul paratei P. M. Emil confirma faptul ca materiile aflate pe fluxul de productie au fost alterate ca efect al incendiului, iar reclamanta a fost in imposibilitate de a-si continua activitatea.

Este demonstrat astfel ca activitatea reclamantei a fost redusa in perioada imediat urmatoare incendiului, respectiv pana in data de_ inclusiv. Ori instanta a acordat venitul din vanzari nerealizat, aferent doar zilei de_ (ziua producerii incendiului), venit nerealizat stabilit de catre experta la suma de 562,19 lei (prin scderea din venitul mediu zilnic de 3.059,14 lei a venitului realizat in data de_ de 2.496,95 lei).

Chiar daca nu este de acord cu valoarea prejudiciului nerealizat astfel cum a fost stabilit de catre experta (in realitate acesta fiind net superior, insa experta nu a avut in vedere la determinarea acestuia toate actele contabile puse la dispozitie), folosind valoarea stabilita de contabila ca fiind venitul mediu zilnic

(3.059,14 lei), rezulta ca valoarea profitului ne realizat pentru intreaga perioada_ -_ (acceptand teza potrivit careia profitul nerealizat aferent zilei de_ este de doar 562,19 lei, iar pentru celelalte 6 zile s-a functionat la 70% din capacitate) este de 562,19 lei (pt.ziua de_ ) + 3.059,14 lei x 30% lipsa capacitate x 6 zile (pentru perioada_ -_ ) = 6.068, 642 lei.

Aceasta este suma care trebuia acordata de catre instanta pentru perioada_ -_ si nu doar suma de 562,19 lei pentru ziua de_ .

Consideră insa ca aceasta suma a fost acordata cu neobservarea faptului ca prejudiciul a fost solicitat pe mai multe zile, nu doar pentru ziua producerii incendiului, fiind demonstrat si dovedit ca activitatea a fost intrerupta (redusa sau a functionat cu intermitente) pana in data de_ inclusiv.

In ceea ce priveste sumele de 140.881,39 lei (95.113,13 lei lucrari de reparatii și 45.768,26 lei lucrari de hidroizolație) si suma de 30.817,95 lei, (9.856,10 lei lucrari de reparatie la instalatia electrica si 20.961,85 lei contravaloare produse electrice), instanta nu le-a mai analizat in detaliu, referindu-se la ele global, analizand deci valoarea investitiilor si reparatiilor la imobilul in cauza, astfel cum au fost evidentiate in raportul de expertiza contabila, la suma de 144.285,18 exclusiv TVA, din care instanta a scazut suma de 45.768,26 lei reprezentand lucrari de hidroizolatie, care in opinia instantei nu au avut drept cauza incendiul.

La un calcul simplu, reiese ca suma avuta in vedere de catre instanta ca reprezentand valoarea investitiilor si reparatilor la imobilul afectat de incendiu respectiv suma de 144.285,18 lei "exclusiv TVA" mentionata in raportul de expertiza contabila este aceeasi cu suma solicitata de subscrisa reprezentand reparatii, hidroizolatie si produse electrice. Astfel, suma de 144.285,18 lei + 19% TVA= 171.699,34 lei (mentionata in raport) este exact aceeasi suma solicitata de subscrisa 140.881,39 + 30.817,95 lei= 171.699,34 lei in cadrul actiunii introductive.

Veridicitatea celor afirmate de reclamantă prin actiunea introductiva, in ceea ce priveste contravaloarea lucrarilor de reparatii, hidroizolatie si lucrarile electrice este confirmata deci, inclusiv de valoarea mentionata de experta, in cadrul raportului de expertiza, ca reprezentand contravaloarea investitiilor si reparatiilor efectuate la imobilul in cauza, cele doua valori (cea indicata de reclamantă si cea rezultata din expertiza), fiind identice.

Din aceasta suma, instanta nu a acordat suma reprezentand contravaloarea lucrarilor de hidroizolatie, respectiv suma de 45.768,26 lei, apreciind ca aceste cheltuieli nu ar fi fost facute urmare a incendiului.

Este cert ca s-au efectuat lucrari privind hidroizolatia, asa cum rezulta din facturile fiscale nr.7507841/_, factura nr.7507845/_, factura nr.0000003/_ ; factura nr.0000014 /_, emise conform contractului de executie nr.6/_ de catre Sc Izolex Constructii S. . (filele 8,9,10,11 dosar)

S-a consemnat in procesul-verbal nr.003/1 din_, incheiat de ISUJ C.

-Detașamentul C. -N. ca a ars izolatia cladirii, aspect constatat de reprezentantii pompierilor militari si un reprezentant al politiei. Potrivit notei de constatare incheiata la data de_ de catre toti reprezentantii partilor improcesuate, s-a retinut ca hidroizolatia nerenovata are mai multe locuri in care a fost strapunsa pana la beton. Reprezentantii paratei nu au contestat aspectele privitoare la hidroizolatie, acestia formuland, asa cum am aratat mai sus, obiectiuni exclusiv cu privire la cantitatile de materie prima alterate.

Potrivit raportului de expertiza tehnica in constructii efectuat in cauza, "in ceea ce priveste necesitatea lucrarilor pretinse, ele erau NECESARE si au fost realizate, in opinia expertilor, avand in vedere imposibilitatea unei activitati supuse normelor de igiena si siguranta in exploatare" fiind evident ca era nevoie

de acestea pentru a readuce imobilul la starea initiala, anterioara incendiului si pentru ca societate a sa functioneze in parametrii normali, necesari in vederea desfasurarii activitatii specifice.

Toate cele aratate mai sus demonstreaza temeinicia pretentiilor subscrisei sens in care este partial netemeinica hotararea instantei de fond referitoare la admiterea doar in parte a actiunii promovate, probele existente la dosarul cauzei justificand solutia de admitere in intregime a cererii de chemare in judecata astfel cum a fost formulata.

Prin intimare parata a solicitat respingerea apelului reclamantei ca neintemeiat reiterind in esneta motivele indicate in proriul apel (f. 77-84).

Prin întâmpinarea formulată S.C. C. S.A a solicitat să se dispună respingerea ca neantemeiat a apelului formulat de catre reclamanta S.C. M. P.

S.R.L. cu consecinta mentinerii in intregime a sentintei civile apelate ca legala si temeinica; să se dispună obligarea reclamantei-apelante la plata cheltuielilor de judecată iar in ce priveste apelul formulat de catre parata admiterea acestui apel in ceea ce priveste actiunea principala si respingerea lui in ceea ce privete cererea de chemare in garantie .

În motivare se arată că în fapt prin sentinta sivila nr.2270/_, a fost admisa in parte actiunea reclamantei S.C. M. P. S.R.L., obligand parata S.C. A.

R. S.R.L. Ia plata sumei de 135.112,82 Lei, cu titlu de despagubiri, precum si a dobanzii legale aferente, calculata de la data de_ si pana la momentul platii efective.

Impotriva acestei Hotarari reclamanta S.C. M. P. S.R.L. a formulat un apel prin care a solicitat schimbarea in parte a Sentintei atacate in sensul admiterii in intregime a cererii Introductive de Instanta.

Consideră apelul formulat de catre reclamanta ca fiind neantemeiat, prima instanta facand, in opinia acesteia o justa interpretare si coroborare a tuturor probelor administrate in cauza atunci cand a descis admiterea doar in parte a actiunii introd uctive.

Astfel, apreciind ca sunt intrunite conditiile raspunderii civile obiective, a proprietarului pentru bunul aflat sub paza sa juridica, reglementata de art.100 alin.1 Cod Civil, a admis in parte pretentiile reclamantei, corespunzator prejudiciului efectiv suferit de aceasta si a carui existenta a fost dovedita prin probele administrate in cauza.

Criticiile formulate de catre reclamanta S.C. M. P. S.R.L., potrivit carora prima instanta ar fi acordat« mai multa importanta» unei probe tehnice, cu nesocotirea principiului egalitatii probelor in procesul civil, sunt nefondate.

Fara a intra in detaliile fiecarei critici aduse de reclamana, mentionează doar, cu valoare generala, ca, pe de o parte, cele doua probe cu expertiza efectuate in cauza au avut in vedere toate actele puse la dispozitie de catre parti, in special de catre reclamanta, concluziile expertilor formandu-se in raport de aceste acte, iar pe de alta parte, reclamanta a formulat acelasi critici, a neluarii in considerare a tuturor actelor puse la dispozitie, si cu ocazia obiectiunilor la exepertiza formulate in fata primei instante.

In raspunsul la aceste obiectiuni, s-a demontat punctual fiecare asa-zisa omisiune a expertului de a lua in considerare la formularea concluziilor toate inscrisurile relevante in speta.

Mai mult, cu acesta ocazie, exepertul in specialitatea contabila, a reliefat faptul ca, desi a fost de mai multe ori notificata in acest sens, reclamanta a refuzat sa puna la dispozitie actele care sa justifice pretentiile sale, atat cele referiotare la investitiile efectuate, cat si cele referitoare la stocul de marfa existent in depozitul S.C. M. P. S.R.L. cu ocazia izbucnirii incendiului din data de_ .

Referitor la acest ultim aspect, mai face o precizare de natura sa evidentieze netemeinicia criticilor formulate de reclamanta S.C. M. P. S.R.L. Astfel, acesta sustine ca, in mod gresit, prima instanta nu a obligat parata la plata unei despagubiri egale cu valoarea stocului de materie prima existent din punct de vedere faptic in magazia S.C. M. P. S.R.L., ci despagubirile s-au limitat doar la ceea ce reclamanta a putut demonstra cu acte justificative ca se afla in gestiunea ei.

In mod evident, instanta a procedat in mod cat se poate de legal atunci cand a admis doar ceea ce S.C. M. P. S.R.L. a putut proba cu documente contabile de provenienta ca detinea si nu ceea ce acesta a mentionat unilateral intr-un proces verbal ori ceea ce angajatii sai au declarat cu ocazia audierii lor in calitate de martori.

In speta nu are calitatea de pazitor juridic al imobilului iar raspunderea pe art. 1000 alin. 1 C.pr.civ nu se poate atrage in speta .Totodata nu sunt intrunite nici cerintele angajarii raspunderii sale in temeiul raspunderii comitentului pentru fapta prepusului .

Analizind apelurile declarate prin prisma motivelor invocate ,a prevederilor legale incidente si a probelor administrate in cauza C. ea retine urmatoarele

:

La data producerii incendiului din speta spatiul in care a izbucnit acesta era proprietatea SC A. R. S. .

Aceasta a dobandit dreptul de proprietate asupra acestui spatiu de la SC C. SA in baza contractului de vanzare cumparare autentificat la data de_ (f. 61-62 vol I dosar fond ).

Din acest contract de vanzare cumparare rezulta ca predarea posesiei de fapt s-a facut anterior incheierii contractului de vanzare cumparare ,intre aceleasi parti anterior cumpararii existind un contract de inchiriere asupra acestui spatiu

Din actul aditional la acest contract de inchiriere rezulta ca inca din anul 2005 se prefigura o cumparare a spatiului in discutie de catre parata apelanta in articolul 2 al acestui act aditional aratindu-se ca daca parata apelanta va cumpara acest spatiu va accepta depozitarea incaltamintei si a utilajelor pana la data de_ fara plata (f. 45 vol I dosar fond).

Din probele testimoniale administrate in cauza (f. 179-182 ,f. 285-288 vol I dosar fond )rezulta ca in spatiul cumparat de catre parata apelanta existau utilaje ce au apartinut lui SC C. SA si care trebuiau dezafectate .Parata a convenit cu SC C. SA ca aceasta sa continue dupa incheierea contractului de vanzare cumparare activitatea de dezafactare ,dezmembrare a acestor utilaje pentru a le valorifica la o firma ce colecteaza fier vechi .SC C. SA a incheiat un contract in acest snes cu SC R. SA ,societate care realiza aceste lucrari de dezafectare si la data producerii incendiului .Aceste spatiu era pazit de o societate angajata de catre SC C. SA ,paznicii avind o ghereta amplasata la intrarea in cladire .Intrarea in acest spatiu era separata de restul spatiului cumparat de parata apelanta si reamenajat, aflat la etajele superioare ,intrarea SC C. SA in acest spatiu realizindu-se asadar in mod independent de apelanta parata SC A.

R. S. in baza intelegerii anterior indicate .In acelasi sens sunt si contractele incheiate intre SC C. SA si SC R. SA (f. 47,48 dosar fond ),inscrisurile de la f.89,92,93 dosar fond vol I .

In paralel cu aceasta activitate pe care SC C. SA o desfasura in spatiul vandut paratei apelante ,in mod independent de apelanta si avind putere de decizie asupra folosirii spatiului in realizarea acestei activitati pe care a organizat-o prin incheierea contractelor mai sus aratate ,parata apelanta a folosit si ea spatiul in mod independent de aceasta activitate depozitind chiar daca doar temporar deseuri de burete ,deseuri care erau depozitate in acel spatiu in _

.Depozitarea acestor deseuri s-a realizat de catre parata apelanta in mod independent de activitatea SC C. SA in baza calitatii sale de proprietar al acestui spatiu .

Concluzionind asupra celor mai sus expuse rezulta ca in ziua producerii incendiului spatiul de la care s-a propagat ulterior aceste incendiu la spatiul proprietatea reclamantei era folosit simultan atat de catre parata apelanta cit si de chemata in garantie SC C. SA, fiecare folosind acest spatiu independent de folosinta celuilalt si avind fiecare putere de directie ,control si supraveghere asupra acestui spatiu .

Parata apelanta folosea aceste spatiu in virtutea calitatii de proprietar intrucit desi a permis chematei in garantie sa realizeze lucrarile de dezafactare si in acest scop sa foloseasca parterul cladirii cumparate in mod liber fara nici o cenzura din partea sa ,parata apelanta nu a inteles sa renunte la atributul de folosinta a acestui spatiu si a folosit in paralel si ea acest spatiu prin depozitarea chiar si temporara a deseurilor de burete .Aceasta folosinta s-a realizat asadar in virtutea calitatii de proprietar fara nici o limitare din partea altcuiva prin aceasta folosinta parata apelanta exercitind paza juridica asupra imobilului in discutie inclusiv sub aspectul folosirii acestuia .

In paralel cu parata apelanta acelasi spatiu era folosit cu acordul sau de catre SC C. SA in vederea dezafectarii utilajelor pe care le avea in acel spatiu si valorificarii acestora ca fier vechi .Folosirea spatiului de catre SC C. SA nu era coordonata de catre parata apelanta .Astfel SC C. SA avea acces independent in acest spatiu ,a organizat activitatea de paza a acestuia si totodata a organizat activitatea de dezafectare folosind asadar acest spatiu independent si in paralel cu parata apelanta exercitind si ea in mod independent directia ,controlul si supravegherea acestui spatiu ceea ce ii confera si chematei in garantie calitatea de pazitor juridic a acestui spatiu

Ca atare aceasta folosire a spatiului in mod simultan de catre parata si chemata in garantie dar in acelasi timp independenta duce la concluzia neechivoca ca cele doua societati comerciale exercitau simultan o putere de directie ,control si supraveghere asupra spatiului in discutie ,independent de controlul exercitat de celalalt si confera ambilor calitatea de pazitor juridic asupra acestui spatiu inclusiv asupra folosintei sale .

In ceea ce priveste modul in care s-a derulat incendiul din aceleasi depozitii rezulta ca in data de_ angajatii SC R. SA au efectuat lucrari de dezafectare folosind in acest sens instrumente de taiat fier cu flacara deschisa

.Asa cum rezulta si din raportul de constatare tehnica (f.291-293 vol I dosar fond

)sursa incendiului a fost fie tigara aruncata la intimplare, fie aparat de taiere cu flacara oxiacetilenica .Din depozitia de la f. 286 dosar fond vol I rezulta ca cei doi angajati ai SC R. SA nu erau fumatori ca atare singura sursa posibila este focul deschis cu care lucrau cei doi angajati in realizarea lucrarilor de dezafectare

.

Din acelasi raport de constatare tehnica rezulta ca primul material care a ars a fost burete,material textil.Coroborind acest aspect cu probele testimoniale din care rezulta ca parata apelanta a depozitat deseuri de burete rezulta ca de la focul deschis cu care lucrau angajatii SC R. SA au sarit scantei care au dus apoi la aprinderea deseurilor de burete.De la aceste deseuri de burete ,focul s-a propagat la restul spatiului iar apoi de la spatiul folosit de parata si chemata in garantie acesta s-a propagat la spatiul invecinat proprietatea reclamantei .

In aceste conditii faptele care au contribuit la ajungerea incendiului si la imobilul reclamantei pornind de la premisa ca raportul de cauzalitate trebuie privit ca o unitate indivizibila intre cauza si conditii sunt: fapta angajatilor SC R. SA de a lucra cu flacara deschisa fara a se asigura ca locul de actiune este

pregatit pentru o asemenea munca ;fapta paratei apelante de a depozita deseuri de burete ,fapta lucrului reprezentat de spatiul in discutie care a asigurat extinderea focului pana la imobilul proprietatea reclamantei .Toate aceste fapte fac parte din campul cauzal iar intre ele si un eventual prejudiciu produs exista raport de cauzalitate, ele contribuind impreuna la producerea unui prejudiciu reclamantei .

Pornind de la existenta acestor fapte rezulta ca in sarcina apelantei parate poate fi antrenata atat raspunderea pentru fapta proprie decurgind din depozitarea deseurilor de burete,depozitare culpabila in conditiile in care stia ca in acelasi spatiu se realizeaza lucrari de dezafectare intrucit ea a permis realizarea acestor lucrari ,cit si raspunderea pentru fapta lucrului care a asigurat propagarea incendiului in calitate de pazitor juridic al imobilului sus indicat .Din cei doi pazitori juridici ai imobilului reclamanta a chemat in judecata doar pe unul dintre ei in temeiul urmind ca in analizarea cererii de chemare in garantie formulata de catre SC Anatares R. S. sa se analizeze si raportul juridic dintre cei doi pazitori juridici ai imobilului .

C. ea apreciaza ca si pentru ipoteza din speta sunt intrunite conditiile art. 1000 alin.1 C.civ .Astfel acest text de lege instituie o raspundere cu caracter general pentru bunuri si poate fi antrenata indiferent ca bunul este mobil sau imobil ,cu dinamism propriu sau inerte .Esential este ca fapta lucrului sa fi contribuit la producerea unui prejudiciu .Ori inspeta imobilul a contribuit si el la propagarea incendiului pana la imobilul reclamantei intrucit doar activitatea de taiere si aprinderea deseurilor de buretete nu era suficienta .Astfel daca ar fi avut loc in spatiu deschis cele doua fapte nu ar fi asigurat extinderea incendiului pana la imobilul reclamantei .

Din toate considerentele mai sus expuse rezulta ca in persoana paratei sunt intrunite in afara prejudiciului toate conditiile prevazute de lege pentru antrenarea raspunderii civile delictuale pentru fapta proprie (fapta ilicita ,culpa

,raport de cauzalitate )sau pentru antrenarea raspunderii pentru fapta lucrului (fapta lucrului ,raport de cauzalitate )urmind a fi analizata mai jos conditia prejudiciului .

In ce priveste aceasta conditie din toate probele administrate in cauza respectiv depozitii testimoniale ,raport de expertiza in constructii ,raport de expertiza contabila rezulta ca si spatiul proprietatea reclamantei a apartinut anterior lui SC C. SA .Reclamanta a cumparat acest spatiu din care a reabilitat doar o parte pana la data producerii incendiului .In aceasta parte reabilitata reclamanta a amenajat o brutarie iar cealalta parte a ramans nereabilitata pentru aceasta parte lucrarile de modernizare fiind realizate doar in anul 2008 .

Din raportul de expertiza in contructii (f.107-112 dosar fond vol II) rezulta ca partea nereabilitata a spatiului detinut de reclamanta a fost afectata doar de fumul rezultat din incendiu si a avut ca si consecinta innegrirea tavanului ,a peretilor si a geamurilor .In ce priveste lucrarile de modernizare realizate la aceasta parte a spatiului in anul 2008 ele erau necesare pentru modernizarea si reabilitarea halei intrucit in acel spatiu nu exista posibilitatea desfasurarii unei activitati supuse normelor de igiena si siguranta in exploatare alta decit depozitare materiale necombustibile .

Din raportul de expertiza contabila (f. 38-64 ,84-92 vol II dosar fond

)rezulta ca de la data cumpararii spatiului de catre reclamanta in contabilitatea sa nu este evidentiata realizarea nici unei lucrari de reparatii sau reabilitare a acestui spatiu nemodernizat pana in ianuarie 2007 .

Din depozitiile martorilor (f. 179-182 vol I dosar fond )rezulta aceeasi stare de fapt respectiv ca partea de spatiu in discutie detinuta de reclamanta era

nerenovata ,aflata in stare avansata de degradare .Instalatia electrica consta in existenta unui fir electric care alimenta niste iluminatoare.

Cu ocazia intalnirii partilor implicate in acest eveniment din_ reprezentantul reclamantei a recunsocut ca investiile efectuate la spatiul de depozitare sunt minime respectiv instalatie electrica refacuta partial ,tencuieli partiale dar aceasta pozitie nu este confirmata de actele contabile si celelalte probe administrate in acest sens.

Coroborind toate aceste probe se poate concluziona ca partea din spatiul proprietatea reclamantei unde nu era amenajata brutarie era intr-o stare avansata de degradare ,iar instalatia electrica era doar o improvizatie .

In nota de constatare intocmita de catre reprezentantii societatilor implicate in diverse forme in incendiul sus mentionat(f. 121-122 vol I dosar fond) se arata ca izolatia noua de deasupra fabricii de paine nu este afectata iar hidroizolatia de pe hala de depozitare este strapunsa in mai multe locuri pana la beton .Se arata apoi ca au fost afectati peretii ,tavanul si instalatia efectrica din spatiul nerenovat

.Celelalte parti au formulat asupra acestui aspect obiectiuni aratind ca hidroizolatia este veche si are defecte ce nu provin din interventia pompierilor

.Aceasta uzura a hidroizolatiei se considera ca a favorizat in timp caderea tencuielilor .

In ce priveste partea renovata si in care functiona brutaria se arata ca au fost afectati peretii din depozitul de faina si zona cuptorului 1 din hala de productie respectiv glet si zugraveala

Sumele de bani pretinse de catre reclamanta consta in ce priveste suma de 140.881,39 lei in contravaloarea lucararilor de constructii ,amenajari interioare si hidroizolatie din care suma de 95.113,13 lei contravaloare lucrari de reparatii efectuate la magazia de faina ,hala productie ,hala depozit de catre SC Contructii Izolex S. iar 45.768,26 lei lucrari de hidroizolatie .

Din expertiza contabila rezulta ca 3 din facturile emise de SC Constructii Izolex S. pentru aceste lucrari au fost trecute in contul de investitii iar a patra factura in contul 628 "alte cheltuieli cu serviciile executate de terti"; si nu au fost inregistrate in contabilitate la contul de reparatii.

Din depozitia de la f. 255 vol I dosar fond ,depozitie care apartine persoanei care a semnat in numele SC Constructii Izolex S. cele 4 facturi ce insumeaza suma sus indicata de 140.881,39 lei rezulta ca in perioada mai- iunie 2008 in urma unui deviz estimativ s-au efectuat lucrari la spatiul reclamantei.Aceste lucrari s-au efectuat la partea nerenovata a spatiului nu si la brutarie .In acest spatiu peretii erau innegriti si a fost necesara spalarea acestora timp de o saptamana si nici o instalatie nu era functionala .Lucrarile s-au efectuat pe tot acest spatiu .S-au efectuat si lucrari de hidroizolatie ,vechea hidroizolatie s-a deteriorat fiind sensibila la caldura .Pe hidroizolatia de deasupra brutariei s-au efectuat doar reparatii .

Coroborind toate cele mai sus expuse rezulta ca lucrarile in cuantum de 140.881,39 lei nu sunt consecinta incendiului si nu au fost facute pentru inlaturarea consecintelor acestuia .Astfel aceste lucrari au avut ca efect reabiliatrea si modernizarea partii din imobilul reclamantei care era intr-o stare avansata de degradare .Asa cum s-a aratat si in raportul de expertiza in constructii incendiul a afectat partea nerenovata a spatiului doar prin innegrirea peretilor,tavanului si geamurilor pentru ca spatiul era oricum degradat inclusiv hidroizolatia .In aceste conditii aceste lucrari nu erau necesare pentru a inlatura innegrirea peretilor ci prin ele s-a modenizat spatiul respectiv pentru a putea fi folosit in scopul in care a fost cumparat si s-a efectuat hidroizolatia care era la randul sau degradata .

In procesul verbal intocmit la_ s-a aratat ca aceasta hidroizolatie a fost strapunsa pe alocuri dar nu rezulta din nici o proba ca aceasta strapungere s-a datorat incendiului ci mai degraba la fel ca si restul imobilului era si anterior incendiului in stare avansata de degradare .

Chiar daca martorul Pargea T. a aratat ca a spalat peretii timp de o saptamana nu este posibila o evaluare separata a acestei lucrari care ar fi reparat prejudiciul produs de incendiu si oricum o asemenea spalare era necesara pentru realizarea lucrarilor de modernizare reprezentind si o etapa din aceste lucrari de modernizare care insa nu au reparat prejudiciul produs de incendiu ci au reabilitat spatiul aflat in stare de degradare inca de la dobandirea lui de catre reclamanta ,contabilitatea intocmita de catre reclamanta fiind si ea o dovada in acest sens .

Martorul a aratat ca nu a efectuat lucrari la partea deja modernizata a imobilului reclamantei .In ce priveste lucrarile de reparatii la hidroizolatie aceste lucrari nu au legatura cu incendiul intrucit in nota de constatare din_ se arata ca aceasta hidroizolatie noua nu a fost afectata de incendiu .

In ce priveste suma de 30.817 lei solicitata de catre reclamanta pentru lucrarile de reparatii efectuate de catre SC Prolux S. Instal S. si produsele electrice folosite in acest sens din expertiza contabila efectuata in cauza rezulta ca lucrarile realizate de SC Prolux Instal S. au fost trecute de reclamant nu pe contul de reparatii ci pe cel de investitii .Materialele respectiv produsele electrice cumparate de la SC Electroglobal S. au fost singurele trecute in contul de reparatii iar celelalte produse electrice cumparate de la SC Pragmatic S. si SC Energobit S. au fost trecute in alte conturi respectiv conturile 603 si 604 reprezentand cheltuieli privind materialele nestocate si cheltuieli privind materialele de natura obiectelor de inventar .

Din depozitia martorului de la f. 254 vol I dosar fond,martor care este administratorul societatii care a efectuat lucrarile la instalatia electrica rezulta ca lucrarile au constat in efectuarea unei instalatii trifazice si a uneia monofazice La data efectuarii lucrarilor vechea instalatie electrica era dezafectata iar spatiul reabilitat.Instalatia efectuata era destinata unor cuptoare electrice -pizzerie fiind specifice unei exploatari industriale a imobilului .Necesarul de materiale a fost achizitionat de la SC Electroglobal si SC Pragmatic S. si SC Energonit S.

.Lucrarile s-au efectuat la hala aflata in continuarea brutariei .Martorul arata ca nu a efectut nici o alta lucrare la brutarie sau la alta parte din acest spatiu .

Coroborind toate probele administrate si mai sus expuse rezulta ca suma de 30.817,95 lei nu a fost cheltuita pentru a repara instalatia electrica improvizata existenta la data incendiului ci lucrarile au fost realizate pentru realizarea unei alte instalatii electrice cu destinatie industriala si toate materialele electrice pretinse de reclamanta au fost folosite in aces scop .Concluzia neechivoca este asadar ca aceasta suma si investitia realizata nu este consecinta incendiului produs la_ .

Din analiza de mai sus rezulta ca suma totala de 171,699,34 lei pretinsa de catre reclamanta pentru lucrarile efectuate la spatiul nereabilitat nu poate fi acordata in speta cheltuirea acestei sume nefacindu-se de catre reclamanta pentru a inlatura consecintele incendiului ci aceasta suma a fost destinata reabilitarii acestui spatiu.

Spatiul proprietatea sa in care nu functiona brutaria se afla intr-o stare avansata de degradare si avea doar o instalatie electrica improvizata .Incendiul nu avea ce sa distruga si a afectat acest spatiu doar prin innegrirea peretilor,tavanului,geamurilor si distrugerea instalatiei electrice improvizate

.Lucrarile efectuate de SC Constructii Izolex S. si SC Prolux Instal S. nu au urmarit inlaturarea acestor prejudicii intrucit inlaturarea lor nu era utila

reclamantei intrucit aceasta nu putea folosi acest spatiu chiar daca peretii erau stersi si refacuta instalatia electrica improvizata constind dintr-un fir electric.

Lucrarile efectuate sunt lucrari de reabilitare a spatiului pentru a-l putea folosi in conditii de igiena si siguranta in exploatare in scopul pentru care a fost cumparat si de realizare a unei instalatii electrice care sa poate fi folosita in scopuri industriale ,scopuri pe care instalatia veche nu le-ar fi putut satisface .

In concluzie intre faptele care au propagat incendiul pana la imobilul reclamantei si paguba pretinsa de reclamanta in cuantumul sus indicat nu exista raport de cauzalitate ,lucrarile de mai sus fiind determinate de starea avansata de degradare si nu de incendiul din_ .

In ce priveste pagubele legate de activitatea de panificatie a brutariei din raportul de expertiza contabila rezulta ca lipsurile constatate de expert pornind de la evidenta contabila a reclamantei sunt in cuantum de 5.987,34 lei .Instanta a apreciat ca doar aceasta suma poate fi acordata ca si contravaloare a materialelor indiferent ca aceastea erau in stare de materii prime sau produse finite fiind singura proba pertinenta si concludenta in acest sens .

Astfel toate celelalte inscrisuri pe care reclamanta isi intemeiaza aceste pretentii in cuantum total de 24.769,3 lei(22.582,50 lei si 2186,80 lei )emana de la reclamanta sau sunt intocmite de catre angajati ai reclamantei nefiind sustinute insa de actele contabile .Actele intocmite cu ocazia stingerii incendiului respectiv actul de constatare consemneaza cantitati de materii prime si finite distruse dupa declaratiile reprezentantului reclamantei (f. 98 vol I dosar fond ) emanind asadar tot de la reclamanta .Procesul verbal din data de_ nu contine o recunoastere a acestor cantitati din partea paratei din contra se contesta cantitatea pretinsa de catre reclamanta inclusiv de reprezentantul paratei apelante . Depozitiile martorilor sunt extrem de diverse in privinta cantitatilor si sunt aprecieri subiective ale acestora in raport cu cantitatea de marfa existenta fara ca martorii sa fi cantarit aceasat cantitate si fara ca aceste depozitii sa se coroboreze cu actele contabile ale reclamantei .Ca atare instanta apreciaza ca bunurile apartinind reclamantei fie materii prime fie produse finite distruse cu ocazia incendiului pot fi doar cele constatate lipsa de catre expertul contabil conform propriilor acte contabile ale reclamantei .

O distinctie intre materiile prime si produsele finite nu se justifica in speta si nu permit acordarea separata de doua ori a aceluiasi prejudiciu .Astfel si produsele finite rezulta din aceleasi materii prime si ca atare lipsa constata nu poate fi acordata de doua ori o data ca si materie prima si o data ca si produse finite .In plus s-a acordat si pierderea suferita ca urmare a diminuarii vanzarilor.

In ceea ce priveste TVA-ul aferent acestor materii prime lipsa in raportul de expertiza s-a aratat ca pentru facturile aferente materiilor prime lipsa reclamanta a dedus TVA-ul .C. ea a apreciat ca nu este necesara scaderea acestei sume din prejudiciul acordat .Astfel paguba efectiv suferita de catre reclamanta consta in contravaloarea materiilor prime pe care le-a cumparat si pe care nu le-a putut folosi in procesul de productie .Pretul platit pentru aceste materii prime este de 5.987,34 lei indiferent care ar fi componenta acestui pret,exercitarea dreptului de deducere fiind irelevanta in speta si neavind semnificatia acoperirii prejudiciului suferit de catre reclamanta ,acest drept fiind acordat in raport cu activitatea de productie desfasurata de catre reclamanta si nu pentru repararea acestui prejudiciu .

In ce priveste suma de 445,41 lei este cert ca au existat materii prime degradate care au trebuit sa fie evacuate, aceasta suma reprezentind contravalorea transportarii si depozitarii acestor materii prime sau produse finite imposibil a mai fi folosite.Ca atare si aceasta suma este consecinta faptelor care au provocat si propagat incendiul putind fi acordata reclamantei .

In ceea ce priveste suma solicitata ca si contravaloare a pierderilor datorata nerealizarii vanzarilor din perioada_ -_ in raportul de expertiza contabila se arata ca pentru data de_ aceasta suma este de 562,19 lei, aceasta pierdere datorindu-se faptelor care au dus la incendiul sus mentionat

.Pentru aceasta suma din nou nu se pune problema deducerii TVA-ului intrucit este o suma care in mod real nu a fost realizata de catre reclamanta,dreptul de deducere neputind fi exercitat in aceste conditii si el vizind cheltuielile realizate pentru operatiuni taxabile .

Pentru perioada 10-15 ianuarie 2007 nu s-a efectuat o expertiza contabila

.In apel la termenul de judecata din data de_ s-a pus in discutie necesitatea efectutarii unei asemenea expertize insa reprezentantul reclamantei a aratat ca nu solicita administrarea acestei probe. . Depozitiile martorilor -care se coroboreaza si cu expertiza contabila care indica practic existenta unor vanzari si in_ - sunt in sensul ca nici macar in ziua de 9 ianuarie si nici in zilele urmatoare nu s-a oprit productia si astfel nu a fost afectata vanzarea .In aceste conditii si in lipsa unor probe certe a unor pierderi si pentru aceasta perioada instanta nu a acordat nici o suma pentru

acest interval de timp .

Rezulta asadar ca doar despagubirile sus mentionate pretinse de catre reclamanta in valoare totala de 6994,94 lei sunt in raport de cauzalitate cu faptele care au produs si propagat incendiul la imobilul reclamantei, doar pentru aceste pagube putind fi antrenata raspunderea civila delictuala pentru fapta proprie si pentru fapta lucrului in sarcina paratei apelante .

Ca atare in temeiul art. 296 C.pr.civ ,_ alin 1 C.civ C. ea va respinge apelul reclamantei si va admite apelul declarat de parata si va schimba in parte solutia data cererii de chemare in judecata in sensul ca va obliga aceasta parata sa plateasca reclamantei suma de 6994,94 lei cu dobanda legala aferenta mentinind restul dispozitiilor sentintei apelate privind admiterea in parte a actiunii si respingerea celorlalte pretentii ale reclamantei.

In ceea ce priveste cererea pentru cheltuieli de judecata in prima instanta in nota de cheltuieli aflate la f. 174 vol II dosar fond parata solicita suma de 46.568,81 lei .Din aceasta suma doar suma de 17.060,61 lei poate fi luata in considerare ca si cheltuieli de judecata in fond aferente cererii de chemare in judecata respectiv onorar expert contabil si constructii (pozitiile 2-5),onorariu avocat pozitia 8 iar din pozitia 9 dar suma de 2000 lei .

Astfel din chitantele si facturile aflate la f. 188-198 dosar fond vol II rezulta ca parata are incheiat un contract de asistenta juridica permanenta din anul 2006

,intre intreaga suma de 16.000 lei achitata in timp in baza acestui contract si litigul din speta neputindu-se stabili cu certitudine o legatura directa in sensul ca intreaga suma a fost achitata in acest scop .Tinind cont si de onorariul achitat conform pozitiei 8 instanta a apreciat ca suma de 2000 lei din pozitia 9 poate fi apreciata in baza art. 274 alin. 3 C.pr.civ ca fiind achitata pentru prezentul litigiu fiind de necontestat ca si acest avocat a desfasurat activitate in acest dosar .

Cheltuielile de la punctele 6,7 urmeaza a fi suportate de parata ele nefiind determinate de culpa procesuala a reclamantei ci de dorinta paratei de a avea si un expert asistent fara ca aceasta asistenta sa fie obligatorie sau necesara conform legii .

Conform celor mai sus expuse proportia admiterii prentiilor reclamantei este de 3,5% astfel ca in limita acestui procent care cuantificat reprezinta suma de 600 lei instanta in temeiul art. 274,276 C.pr.civ va compensa cheltuielile de judecata si tinind cont ca pentru restul pretentiilor reclamanta a cazut in pretentii va obliga aceasta sa plateasca apelantei parate suma de 16.460 lei cu titlu de

cheltuieli de judecata la fond constind in 96,5% din cheltuielile suportate de catre parata aferent cererii de chemare in judecata si mai sus indicate .

In ceea ce priveste cererea de chemare in garantie asa cum s-a aratat mai sus atat parata apelanta cit si chemata in garantie SC C. SA au avut la data de_ calitatea de pazitori juridici ai imobilului de la care s-a propagat incendiul .In aceste conditii raspunderea ambilor poate fi atrasa in conditiile art. 1000 alin.1 si 1003 C.civ .Reclamanta a chemat in judecata doar parata apelanta

.In masura in care a fost obligata la plata intregului prejudiciu parata apelanta se poate regresa inpotriva celuilalt pazitor juridic pentru ca si acesta sa suporte o parte din acest prejudiciu conform regulilor de drept aplicabile obligatiilor solidare intre codebitorii solidari respectiv art. 1052,1053 C.civ .

Prin precizarea de actiune de la f. 105-109 vol I dosar fond parata apelanta si- a precizat temeiul de drept al cererii de chemare in garantie aratind ca isi intemeiaza aceasta cerere si pe raspunderea pentru lucruri .In speta nu se poate stabili un procent in care parata si chemata in garantie sa raspunda astfel ca se aplica regula de drept in sensul ca plata se imparte in mod egal intr codebitorii solidari .In consecinta in temeiul art. 296 C.pr.civ ,art. 1000 alin 1 C.civ

,art.1003 C.civ ,art. 1052,1053 C.coivi C. ea va admite in parte si cererea de chemare in garantie si va obliga SC C. SA in calitatea sa de pazitor juridic al imobilului sa plateasca celuilalt codebitor solidar cota de 1/2 parte din prejudiciul la care a fost obligata in favoarea reclamantei ,prejudiciu pe care putea fi obligata a-l achita si in baza cererii de chemare in judecata in masura in care ar fi fost improcesuata de catre reclamanta .

In speta nu sunt intrunite cerintele legale pentru angajarea raspunderii comitentului pentru fapta prepusului in sarcina SC C. intrucit asa cum rezulta din probele testimoniale si din contractul incheiat cu SC R. SA

,aceasta ultima societate nu si-a desfasurat activitatea de dezafectare sub directia si controlul SC C. SA ci avind putere de directie ,control si supraveghere asupra propriei activitati, avind cu SC C. SA doar un contract de prestari servicii incheiat de pe pozitii de egalitate .

In temeiul art. 274,276 C.pr.civ chemata in garantie va fi obligata sa plateasca si suma de 92 lei cheltuieli de judecata la fond reprezentind 1,5 % din cheltuielile de judecata aferente acesteia constind in taxa judiciara de timbru (f. 174 dosar fond vol II)procent stabilit in raport cu procentul pentru care s-a admis cererea de chemare in garantie formulata in raport cu intreaga valoare a pretentiilor din aceasta cerere .

Vor fi mentinute celelalte dispozitii ale sentintei apelate asa cum s-a aratat mai sus cit si cele privind respingerea cererii de chemare in garantie formulate de SC C. SA neatacata cu apel .

In apel pentru apelul aferent cererii de chemare in judecata apelanta parata a efectuat urmatoarele cheltuieli: 2610 lei taxa judiciara de timbru ,5 lei timbru judicar ,2240 lei onorar avocat si din contractul de asistenta juridica permanenta suma de 1.000 lei (f. 3,4,61,129-133,f. 134-135)in total 5855 lei .Apelul a fost castigat de catre apelanta parata in proportie de 95% astfel ca in temeiul art. 298

,274,276 C.pr.civ C. ea va obliga intimata reclamanta sa plateasca apelantei parate suma de 5562,25 lei cheltuieli de judecata in apel iar pe chemata in garantie suma de 63 lei reprezentind 2,5 % din taxa judiciara de timbru platita in apel pentru cererea de chemare in garantie .

PENTRU ACESTE MOTIVE IN NUMELE LEGII

D E C I D E

Admite in parte apelul formulat de catre parata SC A. R. S. impotriva sentintei civile nr. 2270/16 mai 2012 pronuntata de catre Tribunalul Specializat

C. in dosarul nr._ pe care o schimba in parte respectiv:

Obliga parata SC A. R. S. sa plateasca reclamantei suma de 6994,94 lei cu titlu de despagubiri cu dobanda legala calculata la suma sus indicata de la data de_ si pana la data platii efective a sumei sus mentionate .

Compenseaza cheltuielile de judecata pana la concurenta sumei de 600 lei si obliga reclamanta sa plateasca paratei SC A. R. S. suma de 16.460 lei cu titlu de cheltuieli de judecata in fond.

Admite in parte cererea de chemare in garantie formulata de catre parata SC

A. R. S. impotriva chematei in garantie SC C. SA

Obliga chemata in garantie SC C. SA sa plateasca paratei SC A. R.

S. suma de 3497,47 lei cu titlu de despagubiri cu dobanda legala calculata la suma sus indicata incepind cu data de_ si pana la plata integrala a sumei sus indicate.

Obliga chemata in garantie sa plateasca paratei suma de 92 lei cheltuieli de judecata in fond .

Mentine restul dispozitiilor sentintei recurate .

Respinge apelul declarat de catre reclamanta SC M. P. S. impotriva aceleiasi sentinte.

Obliga reclamanta SC M. P. S. sa plateasca paratei SC A. R. S. suma de 5562,25 lei cheltuieli de judecata partiale in apel .

Obliga chemata in garantie SC C. SA sa plateasca paratei SC A. R.

S. suma de 63 lei cheltuieli de judecata partiale in apel Definitiva si executorie .

Cu drept de recurs in termen de 15 zile de la comunicare . Pronuntata in sedinta publica din data de 5 februarie 2013.

	PREȘEDINTE			JUDECATOR
A.	A. M.	A.	-I.	A.

GREFIER

M. N. Târ

red.AAM/AC_ ;

jud.fond.G. C.

← Sentința civilă nr. 757/2013. Acțiune în pretenții comerciale		Decizia civilă nr. 182/2013. Acțiune în pretenții comerciale →

Vezi şi alte speţe de drept comercial:

Sentința civilă nr. 2423/2013. Acțiune în pretenții comerciale Decizia civilă nr. 130/2013. Acțiune în pretenții comerciale Decizia civilă nr. 42/2013. Acțiune în pretenții comerciale Sentința civilă nr. 757/2013. Acțiune în pretenții comerciale Decizia civilă nr. 182/2013. Acțiune în pretenții comerciale Decizia civilă nr. 765/2013. Acțiune în pretenții comerciale Decizia civilă nr. 342/2013. Acțiune în pretenții comerciale Sentința civilă nr. 278/2013. Acțiune în pretenții comerciale