Decizia civilă nr. 19/2013. Contestație la executare silită
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
T. UL SPECIALIZAT C. DOSAR NR. UNIC _
Cod operator date cu caracter personal 11553
DECIZIA CIVILĂ nr. 19/2013
Ședința publică din data de 14 ianuarie 2013 Completul este constituit din:
PREȘEDINTE: D. D. JUDECĂTOR: N. K. JUDECĂTOR: F. M. GREFIER: N. N.
Pe rol fiind soluționarea recursului declarat de către recurenta S.C. U. A.
S.A. B. împotriva sentinței civile nr. 11473/_, pronunțată în dosarul nr._ al Judecătoriei C. -N., privind și pe intimații B. M. B., B.
A. L. și S.C. C. P. C. S.R.L., cauza având ca obiect în prima instanță, contestație la executare.
La apelul nominal se prezintă în apărarea intereselor recurentei, d-na avocat Chirilă Liliana I., cu împuternicire avocațială existentă la dosar, f. 6, lipsind intimații.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei, după care, se constată că prezenta cauză a fost suspendată, iar recurenta a depus cerere de repunere pe rol.
Reprezentanta recurentei depune la dosar dovada achitării unei taxe judiciare de 48,50 lei și timbru judiciar de 0,15 lei, aferent cererii de repunere pe rol.
T. ul apreciază că sunt îndeplinite condițiile pentru repunerea cauzei pe rol, sens în care, repune cauza pe rol și acordă reprezentantei recurentei cuvântul asupra recursului.
Reprezentanta recurentei solicită admiterea recursului, casarea hotărârii atacate și trimiterea cauzei spre rejudecare, având în vedere că prima instanță nu s-a pronunțat pe fond, ci a respins contestația la executare ca rămasă fără obiect. În susținerea recursului, reprezentanta recurentei arată că partea ce o reprezintă a formulat contestație la executare, titlul executoriu fiind hotărâri pronunțate într-o cauză penală. Pe parcursul judecării contestației la executare executarea silită a avut loc, iar sumele de bani poprite au fost luate din contul recurentei până la data judecării contestației la executare. Raportat la acest fapt, reprezentanta recurentei arată că la momentul soluționării cauzei de către instanța de fond, rămasă fără obiect era doar cererea de suspendare a executării silite, având în vedere că sumele de bani au fost virate din conturile recurentei însă, instanța de fond, fără să pună în discuție lipsa de obiect a contestației însăși, a apreciat că nu se mai impune judecarea contestației, cu toate că aceasta din urmă viza mai multe aspecte.
T. ul rămâne în pronunțare asupra recursului.
T. UL, Deliberând asupra recursului de față:
Prin sentința civilă nr. 11473/2012 pronunțată la data de 28 mai 2012 în
dosarul nr._ al Judecătoriei C. -N., a fost respinsă ca fiind rămasă fără obiect contestația la executare formulată de contestatoarea SC U. A. SA în contradictoriu cu intimații B. M. B., B. A. L., SC C. P.
C. S. și a fost obligată contestatoarea la plata sumei de 1000 lei cheltuieli de judecată către intimații B. M. B., B. A. L. .
Pentru a pronunța această hotărâre instanța de fond a reținut că intimații
B. M. B., B. A. L. au solicitat respingerea contestației ca rămasă fără obiect deoarece executarea silită a avut loc prin plata sumei executată silit.
Văzând că la data de_, potrivit extrasului de cont depus la dosar, executarea silită s-a finalizat, prima instanță a concluzionat că cererea contestatoarei a rămas fără obiect, motiv pentru care a respins-o.
În aplicarea dispozițiilor art. 274 C.proc.civ. contestatoarea a fost obligată să achite intimaților B. M. B., B. A. L. cheltuieli de judecată în cuantum de 1.000 lei, onorariu avocațial achitat cu chitanța nr. 8/_ .
Împotriva acestei hotărâri a declarat recurs, în termen legal, recurenta SC
U. A. SA B., solicitând admiterea recursului și, în principal, casarea hotărârii atacate și trimiterea cauzei spre rejudecare pentru soluționarea fondului cauzei, iar în subsidiar, modificarea hotărârii atacate în sensul admiterii contestației fie în sensul anulării executării silite începute în dosarul execuțional nr.700/2011 al BEJ STOLNEANU ROMEO M., fie în sensul stabiliri faptului că recurenta nu datorează cheltuieli de executare, iar suma la care este îndreptățită intimata SC C. P. C. S. este de 166,66 lei, iar pentru intimata B. A. L. suma datorată este de 6.973,46 lei, precum și
obligarea intimaților la plata cheltuielilor de judecată.
În motivarea recursului recurenta a arătat că în mod greșit instanța de fond a respins contestația ca rămasă fără obiect întrucât recurenta a solicitat anularea executării silite și a procesului-verbal privind cheltuielile de executare silită, precum și cenzurarea cheltuielilor de executare.
Astfel, recurenta a formulat contestație la executare împotriva actelor de executare silită începute împotriva acesteia în dosarul execuțional nr. 700/2011 în baza titlului executoriu sentința penală nr. 174/2009 și a deciziilor penale nr. 179/A/2011 și 1676/R/2011 pronunțate în dosarul nr._ .
Contestatoarea recurentă a arătat că prin contestația formulată a solicitat în principal anularea executării silite întrucât nu a fost obligată, prin titlul executoriu, la plata despăgubirilor către intimați iar cheltuielile de executare silită au fost stabilite cu încălcarea prevederilor art. 3731alin3, 372 C.proc.civ., art. 15 pct.6 și 7 din Normele cuprinse în Ordinul CSA 113133/2006 iar in subsidiar, reducerea onorariului executorului și al avocatului conform prevederilor Ordinului 2550/2006. A arătat că dispozitivul și cuprinsul hotărârilor judecătorești ce s-au pus în executare nu stabilesc în sarcina contestatoarei obligația la plata despăgubirilor (daune materiale sau morale) către părțile civile, intimații din prezenta cauză. Obligația de plată s-a stabilit în sarcina inculpatului în solidar cu partea responsabilă civilmente. În ceea ce o privește pe contestatoare, s-a constatat că sentința îi este opozabilă în temeiul art. 54 alin 4, art. 57 din Legea 136/1995 precum și în considerarea Deciziei 1/_ a I. .
A mai arătat că doar prin decizia penala 1676/R/2011 instanța a stabilit că recursul contestatoarei este nefondat și a fost obligată la plata cheltuielilor de judecată/judiciare în cuantum de 166,66 lei către C. P. C. S., 666,66 lei către B. A. L. și 200 lei către stat.
Contestatoarea a invocat art. 3712C.proc.civ. care stabilește că pot fi executate silit obligațiile al căror obiect constă în plata unei sume de bani precum și faptul că obligația de plată a despăgubirilor a fost stabilită doar în sarcina inculpatului R. Ionuț și a părții responsabile civilmente nu și a contestatoarei. S-a solicitat anularea executării pentru că contestatoarea nu a fost obligată la plata despăgubirilor prin titlul executoriu ci doar s-a constatat
calitatea acesteia de asigurător, situație în care executarea silită poate fi pornită doar împotriva debitorilor R. Ionuț și SC ROMIB S. .
A mai arătat că a solicitat anularea procesului verbal de cheltuieli din data de din data de_ în dosarul execuțional nr. 700/2011 al BEJ Stolneanu Romeo M., privind cheltuielile de executare pentru sumele reprezentând onorariu executare și onorariu avocat în faza de executare silită ca urmare a
încălcării prevederilor art. 3731, alin. 3, art. 372 C.proc.civ. A mai solicitat cenzurarea cheltuielilor de executare atât raportat la prevederile legii speciale ce reglementează contractul de asigurare cât și raportat la art. 274 alin. 3 C.proc.civ. și munca depusă de către avocat și executorul judecătoresc în faza de executare silită. S-a solicitat de asemenea suspendarea executării silite.
Recurenta a mai arătat că pentru a se aprecia asupra lipsei obiectului contestației la executare trebuie avute în vedere prevederile art. 399 alin. 1 și 2 C.proc.civ. care arată că "împotriva executării silite, precum și împotriva oricărui act de executare se poate face contestație de către cei interesați sau vătămați prin executare";. Contestația la executare a avut ca obiect principal anularea executării silite și a procesului verbal de cheltuieli de executare din motivele expuse mai sus și în cuprinsul contestației, iar ca obiect subsidiar reducerea onorariilor executorului judecătoresc și avocatului.
A arătat că instanța trebuia să analizeze dacă încălcările legii indicate de contestatoare au încetat ori dacă intimații au renunțat la executare, ori dacă au renunțat să pretindă cheltuieli de executare și doar în aceste condiții putea stabili că a rămas fără obiect contestația la executare.
Lipsit de obiect este doar capătul de cerere privind suspendarea executării silite, raportat la faptul că executarea silită a avut deja loc. Faptul că executarea silită a fost finalizată sau este în curs de desfășurare nu influențează asupra admisibilității contestației la executare raportat la obiectul acesteia.
Chiar dacă executarea silită a avut loc ca urmare a popririi conturilor bancare, contestația la executare trebuie să își urmeze cursul și instanța trebuie să examineze motivele pentru care contestatorul solicită anularea executării sau a actelor de executare. Cenzurarea onorariilor în faza de executare silită este de asemenea atributul instanțelor judecătorești care nu pot să refuze să se pronunțe cu privire la acest aspect, chiar dacă onorariile au fost deja încasate.
Că este așa, a arătat că rezultă implicit și din prevederile art. 4041- 4043C.proc.civ. care reglementează instituția întoarcerii executării silite în cazul în care se desființează executarea silită.
În drept, a invocat art. 3041C.proc.civ. Recursul a fost legal timbrat.
Judecarea recursului a fost suspendată în perioada 19 noiembrie 2012 - 14 ianuarie 2013, când cauza a fost repusă pe rol.
Intimații, deși legal citați, nu s-au prezentat în instanță și nici nu au depus întâmpinare la dosar.
Analizând hotărârea atacată prin prisma motivelor de recurs invocate, cu luarea în considerare a prevederilor art. 304, art. 3041și art. 312 C.proc.civ., tribunalul reține următoarele:
Cu prioritate față de orice alte aspecte, tribunalul reține că încheierea pronunțată de Judecătoria Cluj-Napoca în ședința publică din 21 mai 2012 (f.101 dosar fond), care conține concluziile pe fond ale părților, nu este semnată nici de președintele completului și nici de grefierul de ședință, fiind un act procedural lovit de nulitate în condițiile art. 105 alin. 2 C.proc.civ. Dat fiind faptul că acest act de procedură cuprinde tocmai susținerile pe fond ale părților, fiind un act esențial pentru judecata cauzei în primă instanță, tribunalul reține că vătămarea produsă nu poate fi înlăturată decât prin anularea actului, în
acest stadiu nemaifiind posibilă stabilirea pretențiilor și apărărilor părților în fața primei instanțe.
De altfel, așa cum arată și prima instanță în cuprinsul hotărârii recurate atacate, această încheiere face parte integrantă din sentința civilă nr. 11473/28 mai 2012, nulitatea încheierii atrăgând și nulitatea sentinței atacate.
Concluzionând, tribunalul reține în cauză incidența cazului de casare prevăzut de art. 304 pct. 5 C.proc.civ., cu consecința reluării dezbaterilor pe fondul cauzei.
Chiar dacă incidența acestui motiv de casare nu ar mai impune și analiza celorlalte motive, invocate de recurentă, tribunalul reține necesitatea clarificării următoarelor aspecte de drept:
Recurenta a sesizat Judecătoria Cluj-Napoca cu judecarea contestației la executare la data de 20 decembrie 2011, primul termen de judecată fiind stabilit pentru data de 5 martie 2012. La termenul de judecată stabilit, instanța a admis cererile de amânare formulate de către intimate in vederea angajării unui avocat, iar la termenul următor de judecată, instanța a lăsat cauza în pronunțare, amânând pronunțarea pentru a da posibilitate părților să depună concluzii scrise. După lăsarea cauzei în pronunțare, dar înainte de pronunțarea hotărârii, intimații au depus un extras de cont din care rezultă la data de 25 ianuarie 2012 contul recurentei contestatoare a fost debitat, executarea silită fiind
finalizată. În aceste împrejurări, instanța a apreciat că cererea contestatoarei recurente a rămas fără obiect, respingând contestația la executare.
Hotărârea primei instanțe s-a bazat, astfel, exclusiv pe un înscris care nu a fost supus administrării în condiții de contradictorialitate. Principiul contradictorialității este unul fundamental al procesului civil, încălcarea sa atrăgând, de asemenea, casarea hotărârii în condițiile art. 304 pct. 9 C.proc.civ. coroborat cu art. 312 alin. 5 C.proc.civ.
Principalul motiv de recurs invocat de către recurenta contestatoare constă în faptul că prima instanță a apreciat în mod greșit că cererea a rămas fără obiect în condițiile în care obiectul contestației îl constituia anularea executării silite și a procesului verbal privind cheltuielile de executare silită, precum și cenzurarea cheltuielilor de executare.
Critica recurentei este fondată, recursul urmând să fie admis și pentru considerentele ce vor fi expuse în cele ce urmează. Așa cum s-a reținut în cele ce preced, la data la care a fost înregistrată contestația la executare, executarea nu era finalizată, aceasta având loc după aproximativ o lună de la data înregistrării contestației. Or, în condițiile în care prima instanță a fost sesizată legal anterior
finalizării executării silite, aceasta avea obligația să analizeze contestația și să verifice legalitatea actelor de executare contestate, în limitele în care a fost învestită, actele de executare atacate fiind întocmite anterior datei de 20 decembrie 2011. Ultima teză a art. 402 C.proc.civ. instituie în sarcina primei instanțe obligația de a proceda la judecarea cererii după procedura prevăzută pentru judecata în primă instanță. Din acest motiv, nu are relevanță faptul că recurenta contestatoare nu a obținut o hotărâre prin care să fie suspendată executarea și nici faptul că, în lipsa unei astfel de hotărâri, executorul judecătoresc a finalizat executarea silită, instanța fiind ținută sa procedeze conform dispozițiilor art. 129 C.proc.civ. și să cerceteze fondul pricinii. A accepta contrariul înseamnă a scoate de sub controlul de legalitate, exercitat de instanță, tocmai actele de executare contestate de recurentă, finalitatea fiind încălcarea accesului liber la justiție. De altfel, pentru astfel de situații, în cazul în care contestația debitorului este fondată și este admisă de către instanță,
legiuitorul a prevăzut posibilitatea întoarcerii executării silite, acesta fiind un argument suplimentar în sensul cercetării fondului cererii contestatoarei.
Prin urmare, nu contestația a rămas fără obiect ca urmare a finalizării executării silite, ci cererea privind suspendarea executării silite.
Fata de toate aceste considerente, tribunalul, în temeiul art. 312 alin. 1 teza I C.proc.civ., va admite recursul declarat de recurenta U. A. SA și va casa sentința civilă nr. 11473/28 mai 2012 pronunțată în dosarul nr._ de Judecătoria Cluj-Napoca, dispunând trimiterea dosarului pentru judecarea pe fond a cauzei, nefiind posibila modificarea sentinței în condițiile în care nu a fost analizat fondul cauzei.
Cu ocazia rejudecării, instanța va analiza pretențiile recurentei- contestatoare U. A. SA prin prisma dispozițiilor legale incidente și va putea încuviința orice alte probe propuse de părți, în măsura în care acestea sunt pertinente și utile soluționării cauzei. Totodată, instanța de rejudecare va avea în vedere și cheltuielile efectuate de părți în toate etapele procesuale, desigur, cu respectarea principiului disponibilității.
PENTRU ACESTE M. IVE ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E :
Admite recursul declarat de către recurenta SC U. A. SA împotriva sentinței civile nr. 11473/_ pronunțată de către Judecătoria Cluj-Napoca în dosarul nr._, pe care o casează în totalitate și trimite cauza spre rejudecare aceleiași instanțe de fond.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică din 14 ianuarie 2013.
PREȘEDINTE, | JUDECĂTORI, | GREFIER, | |
D. D. N. În CO, semnează | K. F. M. N. În CO, semnează | N. | În CO, semnează |
președintele instanței | președintele instanței | primul grefier |
Red.FIM/MM 2 ex./_
Judecător fond: C. M. C., Judecătoria Cluj-Napoca.
| ← Decizia civilă nr. 725/2013. Contestație la executare silită | Decizia civilă nr. 266/2013. Contestație la executare silită → |
|---|
