Decizia civilă nr. 748/2013. Contestație la executare silită

Decizii comerciale (litigii cu profesioniști) - CA Cluj (2013)

R O M Â N I A

TRIBUNALUL B. -NĂSĂUD

SECȚIA A II-A CIVILĂ, DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL

Dosar nr. _

DECIZIA CIVILĂ Nr. 748/2013

Ședința publică din 19 Decembrie 2013 Tribunalul format din: PREȘEDINTE: V. C. JUDECĂTOR I. P.

JUDECĂTOR I. U.

GREFIER L. C. A.

S-a luat în examinare recursul declarat de recurenta B. C. R. SA, împotriva sentinței civile nr. 11840 din_, pronunțată de Judecătoria Bistrița în dosarul nr._, în contradictoriu cu intimatul T. F., având ca obiect contestație la executare .

S-a făcut referatul cauzei după care se constată că prezenta cauză s-a dezbătut în ședința publică din 11 decembrie 2013, susținerile părților prezente fiind consemnate în încheierea din aceeași ședință, încheiere care face parte integrantă din hotărârea ce se va pronunța, pronunțarea acesteia fiind amânată pentru termenul de azi când

Deliberând, constată că:

T R I B U N A L U L

Prin sentința civilă nr.11840 din_, pronunțată de Judecătoria Bistrița în dosarul nr._ , s-a admis contestația la executare formulată de contestatorul T.

F., în contradictoriu cu intimatele B. SA PRIN D. DE R. ȘI R., D.

, E. R. C., B. C. R. SA B., și în consecință:
- s-a dispus anularea titlul executoriu - BO seria RNCB3AK nr. 0122993 emis la data de_, investit cu formulă executorie.
  - s-a anulat somația emisă de BEJ Lar Viorel la data de_, precum și a tuturor formelor de executare efectuate în Dos. execuțional nr. 165/_ ).
  - s-a constatat caracterul abuziv al clauzei prev. de art. 9.1 litera c) din contractul de facilitate de credit multiprodus nr. SJ-CC277/3332/_ și în consecință dispune înlăturarea acestuia din contract.

- au fost obligate intimatele, în solidar, la plata către contestator a sumei de 1000 lei cu titlu de onorariu avocațial.

- s-a respins ca neîntemeiată cererea contestatorului de obligare a intimatelor la plata cheltuielilor de judecată reprezentând taxă judiciară de timbru și timbru judiciar.

Pentru a pronunța această hotărâre, instanța de fond a reținut următoarele:

Prin Somația nr.165/_, comunicată la data de_, emisa de BEJ Lar Viorel, contestatorul a fost somat ca in termen de 1 zi de la data primirii sau afișării somației sa plătească suma de 18.711, 31 lei, inclusiv cheltuielile de executare reprezentând "valoare contract de credit nr.277/3332/_ și acte adiționale".

Formele de executare sunt vădit netemeinice si nelegale potrivit argumentelor ce vor fi expuse în continuare.

La data de_, SC Elzo Prod Com SRL, reprezentată la acel moment de contestator și de Ștefănescu Pompei, în calitate de administratori, au încheiat contractul de facilitate de credit multiprodus nr.277/3332, în sumă de 75.000 lei. Potrivit dispozițiilor art.2.1 din contract " durata facilitații de credit multiprodus este de 36 luni, dar nu mai târziu de_ ".

La data de_, prin Hotărârea AGA nr.267 s-a decis cesionarea părților sociale deținute de contestator către Ștefănescu Pompei care devine astfel asociat unic. Urmare a contractului de cesiune si actului adițional din_, contestatorul a cesionat integral cele 1.210 părți sociale, totodată retrăgându-se din societate și din funcția de administrator și de reprezentant, hotărându-se ca din acel moment

"administrarea și reprezentarea societății să se realizeze pe durată nelimitată de către asociatul unic Ștefănescu Pompei".

Prin Rezoluția nr.7657/_ Oficiul Registrului Comerțului de pe lângă Tribunalul B. -Năsăud, s-a admis cererea formulata de solicitantul Ștefănescu Pompei și s-a dispus înregistrarea în registrul comerțului a mențiunilor privind retragerea asociatului T. F. ; retragerea administratorului și reprezentantului T.

F. ;majorarea aportului la capital social asociat unic Ștefănescu Pompei.

În actul adițional de completare a contractului de cesiune, autentificat sub nr. 2760/_, Ștefănescu Pompei, devenit astfel unic asociat si administrator, declara

"că nu are niciun fel de pretenții fata de cedentul T. F. cu privire la pasivele existente în SC Elzo Prod Com SRL B. până la data cesiunii părților sociale si nici cu privire la pasivele ce se vor ivi ulterior cesiunii".

Ulterior, la data de_, contestatorul a comunicat către B. SA - Sucursala

B., adresele nr.12072 și 12078 prin care a încunoștințat unitatea bancară despre cesiunea părților sociale și retragerea sa din calitatea de administrator al societății, solicitând totodată retragerea garanțiilor sub forma de bilete la ordin avalizate de acesta și soția sa, T. Adela M., întrucât contestatorul s-a retras din societate, mențiune înregistrată deja la ORC B. -Năsăud.

În lumina acestei stări de fapt, de la data notificării către unitatea bancara a cesiunii de părți sociale în raport și de actul adițional autentificat sub nr.2760/_ menționat mai sus, în speța a operat o cesiune de datorie prin care asociatul unic a preluat datoria existenta cu toate caracterele, garanțiile și excepțiile care o însoțesc, acesta rămânând singurul îndatorat față de unitatea bancară. În acest context, ca efect al acestei cesiuni de datorie, contestatorul a fost liberat de orice fel de răspundere fata de creditoarea B. SA aferenta contractului de credit multiprodus ce reprezintă titlul executoriu.

Trebuie precizat că la data de_, Tribunalul B. -Năsăud a admis cererea formulată de debitorul SC Elzo Prod Com SRL care a format obiectul dosarului nr._ ,dispunând deschiderea procedurii generale de insolvență împotriva acesteia, declarându-și intenția de reorganizare, ocazie cu care a fost numit ca administrator judiciar RVA Mureș Insovency Specialists SPRL.

La data de_, B. SA a depus cererea de înscriere la masa credală cu suma de 75.000 lei, reprezentând contravaloare contract 277/3332/_, în tabelul

preliminar cuprinzând obligațiile debitoarei în procedura de insolvență, suma admisă și înscrisă fiind de 34.375 lei.

Așadar, ulterior deschiderii procedurii de insolvență, intimata B. SA s-a înscris la masa credală cu aceasta creanță pentru care s-a pornit executarea silita contestata.

Deși potrivit dispozițiilor art.36 din Legea nr.85/2006 "de la data deschiderii procedurii se suspendă de drept toate acțiunile judiciare, extrajudiciare sau masurile de executare silita pentru realizarea creanțelor asupra debitorului sau bunurilor sale", creditoarea a declanșat procedura de executare silită împotriva contestatorului, indicându-se în Somația contestată următoarele titluri executorii: contractul de credit nr. 277/3332/_ - încheiat cu debitoarea SC Elzo Prod Com, în insolvență - și biletul la ordin seria RNCB3AK nr. 0122993.

Prin Somația atacată în prezentul dosar, executorul judecătoresc îl somează pe contestator ca, în termen de o zi, sa plătească suma de 18.711,31 lei, în caz contrar procedându-se la executare printr-una din modalitățile prevăzute de Codul de procedură civilă.

Intimata B. SA s-a înscris la masa credală cu creanța în sumă de 75.000 lei reprezentând contravaloarea contractului de credit multiprodus, dar suma admisă de administratorul judiciar și înscrisă în tabelul preliminar este de 34.375 lei.

Din aceasta sumă, societatea debitoare a achitat în continuare ratele aferente contractului, chiar pe perioada de observație.

Pentru acest credit multiprodus s-au instituit următoarele garanții, așa cum rezulta din dispozițiile art.9.1 din contractul de credit: garanție reală mobiliară fără deposedare asupra soldului creditor al conturilor și subconturilor curente deschise la B., ipoteca de rang I asupra imobilului teren intravilan in suprafața de 689 mp înscris in CF 51819 B., situat în B., cartier Unirea, jud. B. -Năsăud, proprietatea SC Elzo Prodcom SRL, și bilet la ordin, în alb, emis de societate si avalizat de reprezentanții legali ai societății.

Deși creanța creditoarei a fost cuprinsa în tabelul preliminar și cu toate ca achitarea ratelor aferente creditului multiprodus s-a făcut în continuare, eludând dispozițiile Legii 85/2006, intimata procedează la o executare asupra garanțiilor instituite in cuprinsul contractului de credit, fapt ce nu reprezintă altceva decât o executare indirectă tot asupra societății debitoare aflată în insolvență. Mai mult decât atât, o eventuala executare silita în această manieră ar fi de natura a încălca drepturile celorlalți creditori înscriși la masa credală, întrucât s-ar proceda la o executare preferențiala a unor sume de bani si la îndestularea cu prioritate a unui creditor în detrimentul și în defavoarea celorlalți creditori garantați.

Principiul potrivit căruia "accesorium sequitur principalae", exprimă dependența necesară a regimului juridic al unui bun, a unui raport juridic, ori a unui drept, de regimul juridic al unui alt bun, de un alt raport juridic ori de un alt drept. Or, atât timp cât obligația principala al cărei debitor este societatea comerciala aflata in insolvență, nu poate fi executata întrucât - din cauza stării de insolvență - este suspendata de drept orice executare și executarea obligației accesorii este admisibilă, deoarece soarta obligației accesorii este direct determinată de soarta obligației principale.

Ori executarea silita în temeiul titlului executoriu reprezentat de contractul de credit este suspendata de drept in temeiul dispozițiilor art.36 din Legea nr.85/2006.

În acest context, biletul la ordin avalizat reprezintă o garanție pentru recuperarea debitului datorat de societate, insa atât timp cat executarea împotriva societății este suspendata de drept si executarea accesorie împotriva garanților societății este suspendata tot in temeiul acelorași prevederi legale.

Pentru a reprezenta însă aceasta garanție este imperios necesar ca biletul la ordin să îndeplinească condițiile de formă prevăzute de legea specială. În caz contrar, biletul la ordin nu este un titlu valabil, ori biletul la ordin emis în speță nu reprezintă un contract de fidejusiune, iar o condiție de bază este ca ea să fie expresă, prin urmare ea nu poate fi extinsă peste limitele stabilite în contract.

Pe de altă parte, spiritul oricărei garanții constituite și cu atât mai mult al celei ipotecare, care dă dreptul creditorului de a urmări bunul ipotecat în mâna oricui s-ar afla - este acela că părțile au convenit ca în caz de neexecutare a obligației asumate, creditorul obligației să urmărească cu prioritate bunul adus în garanție, respectiv cel ipotecat.

Întrucât bunul ipotecat este proprietatea societății, iar aceasta se afla în insolvență, în temeiul art.36 din Legea 85/2006 orice executare silita se suspenda de drept. Prin urmare, acest aspect este o dovada în plus a faptului că și executarea accesoriilor se suspendă de drept atât timp cât executarea obligației principale este suspendată. Acest lucru este valabil și în cazul începerii executării silite având ca titlu biletul la ordin dat cu titlu de garanție, subsidiar contractului de ipoteca.

Astfel, Legea 58/1934 a cambiei și biletelor la ordin prevede la art.104 condițiile obligatorii pe care trebuie să le îndeplinească un bilet la ordin, și anume:

"denumirea de bilet la ordin trecuta in însuși textul titlului si exprimata in limba întrebuințata pentru redactarea acestui titlu; promisiunea necondiționata de a plați o suma determinata; arătarea scadentei; arătarea locului unde plata trebuie făcuta; numele aceluia căruia sau la ordinul căruia plata trebuie făcuta; arătarea datei si a locului emiterii; și semnătura emitentului, respectiv semnătura olografa a persoanei fizice având calitatea de emitent sau, după caz, a reprezentantului legal ori a împuternicitului emitentului, persoană fizică, persoană juridică sau entitate care utilizează astfel de instrumente; numele emitentului, respectiv numele și prenumele, în clar, ale persoanei fizice sau denumirea persoanei juridice ori a entității care se obligă (în cazul în care numele emitentului depășește spațiul alocat pe titlu, se vor înscrie pe biletul la ordin primele caractere din numele și prenumele, respectiv din denumirea emitentului, în limita spațiului special alocat, fără ca prin aceasta să se atragă nulitatea biletului la ordin);codul emitentului, respectiv un număr unic de identificare preluat din documentele de identificare sau de înregistrare ale emitentului";.

Potrivit dispozițiilor art.105 din același act normativ "titlul căruia îi lipsește vreuna din condițiunile arătate la articolul precedent nu va fi socotit bilet la ordin...". De asemenea, doar "biletul la ordin care întrunește condițiile prevăzute în art.104-105 poate fi prezentat la plată...". Prin urmare, potrivit dispozițiilor arătate mai sus, titlul căruia îi lipsește vreunul din elementele obligatorii descrise la art.104 nu este considerat bilet la ordin și prin urmare nu poate fi prezentat la plată.

În speță, așa cum rezultă explicit din contractul de credit la art.9.1 lit. c, garanția este formată din "biletul la ordin în alb...". În afara mențiunilor tipărite referitoare la emitent codul iban, codul de identificare fiscală și numele acestuia, tipărite chiar de banca emitentă, doar semnăturile celor doi asociați au fost completate cu ocazia încheierii contractului de credit, acest aspect fiind confirmat de altfel de însăși mențiunea din contract de la art.9.1 lit. c unde se arata ca biletul la ordin este "în alb".

Este evident ca prin contractul de credit s-a instituit o garanție nelegală, care în condițiile legii speciale nu poate reprezenta un titlu valabil, deoarece așa cum legea cecului interzice emiterea filelor cec în alb emise cu titlu de garanție, fapta fiind prevăzută ca infracțiune, pe aceeași linie de gândire și Legea 58/1934 a prevăzut aceasta interdicție cu deosebirea că fapta nu prezintă infracțiune.

Finalitatea este însă aceeași, în sensul ca biletul la ordin emis fără respectarea condițiilor obligatorii nu este un titlu valabil și "nu va fi socotit bilet la ordin ". Ca atare, dispoziția din contractul de credit potrivit căreia garanția lăsată de împrumutat este un bilet la ordin "în alb", reprezintă o clauza abuzivă și nelegală. Clauzele abuzive sunt definite în Legea nr.193/2000, modificată de Directiva 93/13/CEE ca fiind "clauză contractuală care nu a fost negociată direct... " sau "o clauză contractuală va fi considerată ca nefiind negociată direct cu consumatorul dacă aceasta a fost stabilită fără a da posibilitate consumatorului să influențeze natura ei, cum ar fi contractele standard preformulate.... " (art. 4 alin 1 si 2).

În speță, instanța constată că acel contract de credit încheiat între intimată și SC Elzo Prod Com SRL este unul preformulat, standard, iar eventualele diferențe dintre el și altele nu se datorează negocierii cu clienții, ci particularităților fiecărei bănci în parte.

Din coroborarea acestor dispoziții rezultă că prevederile art. 9.1 lit. c din contractul de credit multiprodus sunt abuzive, prin urmare se impune a se constata nelegalitatea acestei dispoziții, modificarea clauzelor contractuale, cu consecința înlăturării clauzei abuzive din contractual menționat anterior, cu atât mai mult cu cât neputând să fie negociat, debitoarea a fost nevoită să-l semneze chiar și prin înscrierea, cu titlu de garanție a împrumutului acordat, a biletului la ordin în alb, care a fost avalizat tocmai de către reprezentanții legali de atunci ai societății împrumutate.

Dispozițiile art.379 Cod procedură civilă, prevăd condițiile pe care trebuie să le îndeplinească o creanță pentru a putea fi urmărită de debitor, respectiv certitudine, lichiditate și exigibilitate.

În contextul în care biletul la ordin a fost emis în alb la data de_, iar suma a fost completata de un funcționar bancar la 2 ani după data emiterii, creanța nu este nici certă, întrucât existenta sa nu rezultă dintr-un act de creanță recunoscut sau emanând de la debitor, și nici lichidă, întrucât câtimea ei nu a fost determinată prin actul de creanță la momentul emiterii sale si nici nu a fost recunoscută de debitoare.

În aceste condiții, observând că biletul la ordin conține o altă sumă decât cea care a făcut obiectului contractului de credit, este vorba despre o executare nelegală, în absența unui titlu care să constate o creanță certă, lichidă și exigibilă, deoarece sumele trecute in mod arbitrar de un funcționar bancar pe un instrument de plată lăsat in "în alb" nu conferă acestei creanțe caracterul cert, lichid si exigibil atât timp cât debitorul nu le recunoaște, iar însemnarea respectivă nu emana de la acesta și, nu în

ultimul rând, suportul pe care sunt trecute aceste însemnări nu respecta condițiile obligatorii de forma si conținut prevăzute de legea speciala.

Merită relevat și aspectul potrivit căruia pe verso-ul Biletului la ordin s-a făcut mențiunea "Refuz total…insolvența plătitorului";.

Pentru discutarea valabilității titlurilor cambiale Legea nr. 58/1934, prin art. 106 raportat la art.62, a prevăzut posibilitatea formulării de către debitor a unei opoziții la executare, în cadrul căreia poate sa invoce excepții obiective și subiective prin care să se apere de obligația de plată.

Emiterea unui bilet la ordin are la baza raporturi juridice anterioare între persoanele în cauză, care au ca izvor anumite acte juridice. Prin emiterea biletului la ordin si efectuarea plății se execută obligațiile din raporturile juridice preexistente, însă posesorul legitim al titlului își exercită dreptul și emitentul titlului execută obligația în temeiul titlului, care conferă drepturi autonome, iar nu în baza raportului juridic care a ocazionat emiterea titlului.

În speță, ulterior încheierii contractului de facilitate de credit multiprodus nu s- a mai încheiat între aceleași părți contractante și un act adițional la contractul de credit bancar în care să se prevadă că în situația în care împrumutatul și/sau garantul emite in favoarea băncii un bilet la ordin necompletat la rubricile "suma si data scadentei", emitentul mandatează banca să îl completeze la scadență sau cu suma reprezentând creditul scadent împreună cu dobânda aferentă și toate celelalte costuri și sume datorate băncii în baza contractului de credit.

Pentru garantarea restituirii creditului bancar SC Elzo Prod Com SRL a emis un bilet la ordin în alb, depus la fila 71 din dosar, iar în momentul în care banca datorită nerestituirii creditului a început executarea silita în baza acestui bilet la ordin, contestatorul în calitate de avalist a formulat opoziție la executare, susținând că s-au încălcat dispozițiile legale în materie în ce privește completarea de către bancă a rubricilor biletului la ordin, astfel ca a solicitat constatarea nulității acestuia și anularea somației de plată și a formelor de executare începute.

Potrivit punctului 207 ale Normelor cadru ale BNR 6/1994 obligația avalistului este o obligație autonomă în sensul că acesta se poate servi în contra posesorului de excepțiile derivând din raporturile sale personale .

Cât privește susținerea contestatorului -avalist că executarea silita inițiată de banca-intimată împotriva sa este netemeinică și nelegală, instanța o consideră justificată, deoarece banca s-a înscris cu o creanță reprezentând contravaloarea creditului nerambursat de SC Elzo Prod Com SRL al cărui asociat nu mai este deoarece a cesionat părțile sale sociale către Ștefănescu Pompei, instanța constată că la dosar s-au depus acte doveditoare în acest sens ( filele 11-14) și că acesta din urmă a primit cele 1210 părți sociale, precum și activele și pasivele societății, iar în urma admiterii cererii prin Rezoluția nr. 7657/_ a ORC de pe lângă tribunalul B. - Năsăud s-a admis cererea de modificare a actului constitutiv al societății, cedentul înștiințând banca despre aceste modificări ( adresele emise și existente în copie la filele 15,16 din dosar), .

De asemenea, văzând că în cauză a fost dovedită, în conformitate cu prevederile art. 1169 cod civil vechi, existența unui mijloc de transformare a obligațiilor care liberează debitorul, prin, în considerarea prevederilor art. 62 al. 2 din Legea nr. 58/1934, precum și a celor anterior expuse, instanța va admite ca fiind

fondată și opoziția la executare, sens în care va anula biletul la ordin seria RNCB3AK nr. 0122993 emis de la data de_, investit cu formulă executorie.

Totodată, raportat la împrejurarea conform căreia instanța a anulat biletul la ordin ce constituie obiect al procedurii de executare silită în contra oponentului, în raport de principiul accesorium sequitur principale, precum și în considerarea prevederilor art. 62 din Legea nr. 58/1934, văzând disp. art. 399 și urm. din C.pr.civ. se va admite contestația la executare formulată de contestatorul T. F. și în consecință a anulat somația emisă de BEJ Lar Viorel la data de_, precum și toate formele de executare efectuate în Dos. execuțional nr. 165/_ ), a constatat caracterul abuziv al clauzei prev. de art. 9.1 litera c) din contractul de facilitate de credit multiprodus nr. SJ-CC277/3332/_, în considerarea disp.art.4 alin.1 și 2 din Leg.nr.193/2000 și în consecință s-a dispus înlăturarea acestuia din contract.

Potrivit soluției adoptate, intimatele căzând în pretenții, au fost obligate, conform art. 274 C.pr.civ., în solidar, la plata către contestator a sumei de 1000 lei cu titlu de onorariu avocațial, potrivit chitanței și facturii de la filele 91 și 92 din dosar.

S-a respins ca neîntemeiată cererea contestatorului de obligare a intimatelor la plata cheltuielilor de judecată reprezentând taxă judiciară de timbru și timbru judiciar, având în vedere că potrivit art. 23 litera e din L. 146/1997 se va putea solicita de către contestator restituirea acestora după rămânerea irevocabilă a prezentei hotărâri.

Împotriva Sentinței civile nr.11840 din 05 decembrie 2012, pronunțată de Judecătoria Bistrița în dosarului nr._, a declarat recurs B. C. R. SA, solicitând ca în baza prev.art.304/1 Cod pr.civ., admiterea recursul și modificarea în tot a hotărârii atacate, în sensul respingerii contestației la executare silită.

Hotărârea instanței de fond este profund netemeinică și nelegală având în vedere argumentele pe care le prezintă:

Privitor la anularea titlului executoriu - bilet la ordin avalizat de contestator solicită instanței de recurs să constate că soluția instanței de fond reprezintă o aplicare complet eronată a legii la situația de fapt dedusă judecații, având în vedere natura juridica de titlu de credit a biletului la ordin, cadrul legal strict și motivele pentru care poate fi anulat un titlu de credit de această natură, astfel:
a/ Din prevederile art. 104 al Legii nr.58/1934 asupra cambiei și biletului la ordin - cu modificările ulterioare - și ale pct.490 din Norma-cadru nr.6 din_ a Băncii Naționale a României privind comerțul făcut de instituțiile de credit cu cambii și bilete la ordin, actualizată, rezultă că: biletul la ordin este acel titlu de credit sub semnătură privată în temeiul căruia emitentul își asumă obligația de a plăți beneficiarului o sumă de bani la împlinirea scadentei.
Promisiunea de a plăti o anumită sumă nu este condiționată de nici o contraprestație din partea beneficiarului, după cum rezultă limpede din formularea pct.2 al art.104 din legea, susmenționată; nicio înțelegere dintre emitent și beneficiar nu poate constitui o condiționare a plații ori că ar fi un element esențial de valabilitate a titlului de credit.
Având în vedere aceste caracteristici ale biletului la ordin, rezultă că acesta are o existență de sine stătătoare și existenta/valabilitatea nu pot fi determinate de raportul juridic existent între emitent și beneficiar, în baza unui contract comercial. De altfel, titlurile de credit sunt prin ele insele obiecte de comerț, după cum rezultă
din însăși titlul normei-cadru susmenționate, care privește chiar comerțul făcut de societățile bancare si celelalte societăți de credit cu cambii si bilete la ordin.
In același timp, biletele la ordin si cambiile nu sunt instrumente de plată, după cum rezultă din Regulamentul nr. 10/1994 al BNR privind compensarea multilaterală a plaților interbancare fără numerar pe suport hârtie, la care face trimitere reclamantul in cererea de chemare in judecata. Astfel acest regulament prevede la art.6 că instrumentele de plăți interbancare pe suport hârtie acceptate în compensarea multilaterală sunt ordinul de plată si cecul barat. Chiar de aceea regulamentul reglementează separat și în mod special la art.26, compensarea multilaterală a cambiilor și biletelor la ordin depuse de beneficiari pentru încasare in cont, acestea fiind doar titluri de credit.
b/Semnând ca avalist, contestatorul garantează băncii plata sumei prevăzute in biletul la ordin emis de către împrumutatul SC Elzo Prod Com SRL. Potrivit art. 106 din Leg.nr.58/1934 asupra cambiei si biletului la ordin, cu modificările ulterioare, sunt aplicabile biletului la ordin dispozițiunile referitoare la cambie, între care și cele ale art.33-35, 48-55 și 57-65 din lege, astfel: din prevederile art.35, rezultă că avalistul este ținut în același mod ca acela pentru care a garantat și că obligația avalistului este valabila chiar dacă obligația garantată ar fi nulă, din orice alta cauză decât un viciu de forma;
Din prevederile alin.1 și 2 ale art.52, trăgătorul, acceptantul, girantul și avalistul cambiei sunt ținuți solidari față de posesor, iar posesorul are dreptul de urmărire împotriva tuturor acestor persoane, individual sau colectiv, fără a fi ținut să observe ordinea în care s-au obligat;
Din prevederile art.63 rezultă că în procesele cambiale, fie pe cale de acțiune, fie pe cale de opoziție, debitorul nu va putea opune posesorului decât excepțiile de nulitate potrivit dispozițiilor art.2, precum și cele care nu sunt oprite de art.19, respectiv: se vor putea opune posesorului excepții de nulitate privind lipsa unor mențiuni obligatorii de pe titlu; nu se pot opune posesorului excepțiile de nulitate întemeiate pe raporturile personale ale debitorului (contestatorul) cu trăgătorul (SC Elzo Prod Com SRL) sau cu posesorul (B. SA), afară numai dacă posesorul, dobândind titlul, a lucrat cu știință în paguba debitorului.
In același sens sunt reluate, în concret, reglementările referitoare la aceste aspecte si prin prevederile pct. 188 si următoarele, 288 și următoarele și 321 și următoarele din Norma-cadru nr.6 din_ a Băncii Naționale a României, prevederi care sunt aplicabile și biletului la ordin, după cum rezultă din textul de la pct.510 al normei.
c/ Privitor la considerentul instanței de fond cum că avalizarea unui bilet la ordin în alb, ar însemna ca "prin contractul de credit s-a instituit o garanție nelegală", solicită instanței de recurs să observe motivarea complet nelegală a sentinței sub acest aspect, având în vedere că:
-emiterea unui bilet la ordin în alb, nu numai că este permisă, ci este și reglementată de prevederile art.12 din Legea 58/1934 asupra cambiei si biletului la ordin și pct.70 și urm. din Norma cadru nr.6/1994 a Băncii Naționale a României, privitoare la cambie, aplicabile însă și biletului la ordin, conform art.106 din lege și pct.510 din normă;
-în plus, după cum rezultă din prevederile pct.323 din Norma cadru nr.6/1994 a Băncii Naționale a României, aplicabile si biletului la ordin, pentru ca acesta să fie valabil, nu este necesar ca el să întrunească condițiile esențiale de forma din chiar momentul emiterii sale, ci din momentul prezentării titlului la plată;
-așa cum s-a arătat și prin întâmpinarea formulată în fața primei instanțe, banca a respectat înțelegerea părților referitoare la suma de plată ce urma a fi completată pe biletul la ordin, așa cum rezultă aceasta din clauzele contractuale, respectiv pct. 9.1, din contractul de facilitate de credit multiprodus și pct.7.1. din condițiile generale - anexă la contractul de facilitate de credit multiprodus, așa că, suma de plată poate cuprinde credit, dobânzi, comisioane și alte cheltuieli, enumerate în clar în cuprinsul pct.7.1 ale anexei contractului, menționată anterior. S-au depus la dosarul instanței și situațiile creditelor la data de_, din care rezultă că suma de 18.711,31 lei se compune din 17.276,48 lei credit restant și 1.434,83 lei dobânzi (creanțe atașate).
Analogia/extrapolarea pe care instanța de fond o face între interdicția de a emite file CEC în alb, rezultând din Legea asupra cecului și nerespectarea căreia constituie infracțiune și emiterea biletului la ordin în alb, în sensul că și aceasta ar reprezenta o ilegalitate, chiar dacă nu este infracțiune, este cel puțin forțată și nu are nici un suport în reglementările legale privind biletul la ordin, menționate anterior, fiind cu totul irelevantă în cauză;
În fapt, așa cum recunoaște si contestatorul, emiterea biletului la ordin în alb a însemnat doar ca emitentul nu a completat suma de plată și scadentă, toate celelalte mențiuni ale titlului fiind completate de acesta, înaintea predării către bancă. In acest context, este lipsită de temeinicie aserțiunea instanței de fond cum că, pentru a putea completa biletul la ordin emis în alb, banca ar fi trebuit sa fie mandatată în mod expres printr-un act adițional la contractul de credit, încheiat ulterior emiterii biletului la ordin.
Este de observat că încheierea unui astfel de act adițional ar reprezenta doar un formalism excesiv in relațiile contractuale dintre părți. Pornind de la natura juridică a biletului la ordin și de la faptul că biletul la ordin a fost predat băncii cu titlu de garanție, era cu totul inutil să se mai încheie un act adițional având ca obiect mandatarea băncii de a completa suma și scadența biletului la ordin. Totuși, făcând aceasta aserțiune, instanța de fond admite într-o oarecare măsură ca biletul la ordin poate fi emis în alb, deși anterior reținuse că o astfel de garanție este ilegală, dovedind abordări contradictorii în argumentarea hotărârii sale, sub acest aspect.
In concluzie, solicită să se constate că: din punct de vedere formal, biletului la ordin in cauza, nu-i lipsește niciunul din elementele obligatorii prevăzute de art.104 din Leg.58/1934; anulând biletul la ordin instanța de fond a eludat în totalitate cadru legal precizat mai sus și/sau l-a aplicat în mod cu totul împotriva literei și spiritului normelor legale în materia titlurilor de credit.
Astfel ca soluția instanței de fond de a dispune anularea biletului la ordin reprezintă o aplicare complet eronată a legii la situația de fapt dedusă judecații și contrazice totalitatea jurisprudenței de până acum în această materie.
Biletul la ordin emis și avalizat cu titlu de garanție nu este și nu poate fi sub nici o formă subsidiar contractului de ipotecă așa cum reține fără nici un temei instanța de fond prin considerentele sentinței atacate. Toate garanțiile aduse de
împrumutat pentru un credit acordat de bancă sunt independente unele de altele, indiferent de valoarea de garanție luata în calcul de creditor, lichiditatea ori forma lor de constituire și acest aspect nu are nevoie de argumentări suplimentare. Toate garanțiile si fiecare în parte sunt subsidiare doar contractului de credit, după cum este unanim acceptat în practica judiciară și în literatura juridică și ele rămân în ființă atâta timp cât este în ființă și contractul de credit.
Instanța de fond constată caracterul abuziv al clauzei prevăzute la pct.9.1. lit.
c) din contractul de credit argumentându-și motivarea pe faptul că biletul la ordin este emis fără respectarea condițiilor obligatorii prevăzute de lege.
Deși menționează prevederile Legii nr.193/2000 privind clauzele abuzive din contractele încheiate între profesioniști si consumatori, instanța de fond nu aduce niciun alt considerent asupra motivelor concrete care ar determina caracterul abuziv al clauzei respective. De asemenea nu se face nicio referire la argumentele referitoare la acest aspect, prezentate la pct.6 din întâmpinarea formulată în cauză de către bancă, pe care le reia în rezumat, astfel: intimatul nu a justificat calitatea de consumator, nici pentru sine și nici pentru împrumutatul SC EIzo Prod Com SRL.
Consumatorul este definit de legislația pentru protecția consumatorilor ca fiind persoana fizica sau grupul de persoane fizice constituite in asociații: art.2 al Legii nr. 193/2000, stabilește "Prin consumator se înțelege orice persoana fizica sau grup de persoane fizice constituite în asociații, care, în temeiul unui contract care intra sub incidența prezentei legi, acționează in scopuri din afara activității sale comerciale, industriale sau de producție, artizanale ori liberale. Prin comerciant se înțelege orice persoana fízică sau juridică autorizata, care, în temeiul unui contract care intra sub incidența prezentei legi, acționează în cadrul activității sale comerciale, industriale sau de producție, artizanale ori liberale, cat si orice persoana care acționează in același scop in numele sau pe seama acesteia."
Intimatul nu ar putea avea calitatea de consumator nici chiar dacă ar fi semnat ca persoană fizică, în calitate de garant, ipotecar de exemplu, contractul de credit și cu atât mai puțin ar putea fi considerat consumator, în calitatea de garant avalist, semnatar al biletului la ordin. In același timp, împrumutatul, persoană juridică, Societatea C. EIzo Prod Corn SRL nu poate avea sub nicio forma calitatea de consumator, în mod evident.
Noțiunea de clauza abuzivă, din cadrul contractelor încheiate între agenții economici și consumatori, face parte din același registru al legislației care protejează drepturile și interesele persoanelor fizice sau a asociațiilor de persoane fizice, consumatorii.
Astfel, art. 4 alin. 1 din Legea nr.193/2000, stipulează "O clauză contractuală care nu a fost negociată direct cu consumatorul va fi considerată abuzivă dacă, prin ea însăși sau împreună cu alte prevederi din contract, creează, în detrimentul consumatorului si contrar cerințelor bunei-credințe, un dezechilibru semnificativ intre drepturile și obligațiile părților."
Clauzele Contractului de facilitate de credit multiprodus B. - Năsăud nr.SJ-CC 277/3332/_ au fost negociate de bancă cu societatea comerciala EIzo Prod Corn SRL, contractul de credit fiind încheiat cu comerciantul, persoană juridică.
Bineînțeles că, întrucât titularul contractului de împrumut este persoana juridica, clauzele contractuale au fost negociate cu aceasta si nu cu avaliștii biletului la ordin. Contractul de credit a fost perfectat, analizându-se afacerea propusă și indicatorii economico - financiari ai persoanei juridice, în funcție de care au fost negociate clauzele contractuale, inclusiv cele referitoare la garanții.
De altfel, însăși clauza privind garantarea creditului cu biletul la ordin vizează o obligație impusa in sarcina beneficiarului creditului si nu a avaliștilor, respectiv "
Privitor la considerentele instanței de fond, cum că în cauză, pornind de la contractul de cesiune de părți sociale intervenit între cei doi avaliști, ar fi operat o cesiune de datorie prin care celălalt avalist ar fi preluat toate obligațiile de garantare de la intimat, solicită instanței să se observe că:
a) avalul nu poate fi considerat sub nicio formă ca fiind o garanție asumată sub condiție ori pe un termen determinat potrivit art. 33-35 din Legea 58/1934, aplicabile si biletului la ordin, după cum s-a arătat la pct.1, avalul nu se poate da sub condiție, nu poate schimba elementele fundamentale ale datoriei garantate și nici nu poate conține clauze ce n-ar fi compatibile cu natura sa, rezultând din simpla semnătura a avalistului pusă pe fața biletului la ordin.
b/ cesiunea părților sociale de către intimat nu poate avea efectul unei cesiuni de datorie în sarcina celuilalt asociat, pe de o parte, pentru că datoria este a societății împrumutate și nu a asociatului rămas și, pe de alta parte, chiar dacă datoria ar fi a acestuia, în cauza nu ar putea opera sub nici o formă o cesiune de datorie, în sensul celor susținute de către intimat prin contestația la executare.
Astfel, din cuprinsul art.1599 și 1605 Codul civil, rezultă că există două posibilități de preluare a unei datorii, pe cale convențională, dar în ambele variante
este necesar acordul creditorului. O schimbare de debitori, schimbarea calității unuia dintre debitori, în speța de fata, este o modalitate de transformare a obligațiilor, care trebuie consimțita de ambele părți contractante, (creditorul B. și debitorii) prin încheierea unui act adițional la contractul de credit, lucru care nu poate fi impus băncii, nici chiar pe cale judecătorească.
Toate aceste argumente au fost prezentate prin întâmpinare in fata instanței de fond, numai ca aceasta nu s-a pronunțat asupra lor sub nicio formă prin considerentele hotărârii atacate.
Privitor la considerentul instanței de fond ca prin executarea silita s-ar fi eludat prevederile Legii nr.85/2006 privind procedura insolvenței, emitentul biletului la ordin aflându-se în procedura de insolventa.

Procedurii de executare silite declanșate de bancă împotriva intimatului nu-i pot fi aplicabile prevederile art.36 din Legea 85/2006, respectiv nu poate fi . suspendată executarea silită asupra patrimoniului garanților debitorului în insolvență, întrucât:

exigibilitatea creanțelor băncii rezultă din contractul de facilitate de credit multiprodus identificat mai sus;
intimatul, în calitatea sa de garant/avalist, nu are nici o legătura cu procedura insolventei împrumutatului. Procedura insolventei este aplicabila numai averii debitorului nu si averii fidejusorilor acestuia, indiferent de calitatea sau forma de organizare a acestora. Derularea acestei proceduri speciale nu poate avea efecte asupra raporturilor juridice dintre avalist si banca, atâta timp cât nu acesta, ci împrumutatul este subiect al procedurii insolventei. Ca atare, procedura insolventei poate avea efecte numai asupra raporturilor juridice dintre împrumutat și banca.
atunci când i-a acordat creditul, banca a solicitat împrumutatului constituirea

.garanțiilor, cu scopul de a-si diminua riscul nerecuperării creditelor la termenul prevăzut in contract. Prin semnarea biletului la ordin în calitate de avalist, intimatul și-a asumat tocmai obligația corelativa riscului băncii de restituire a creditului și plată a dobânzilor și comisioanelor aferente, în cazul în care împrumutatul nu va face acest lucru, la termenul prevăzut în contract. A lega raportul juridic dintre, avalist și bancă de procedura falimentului împrumutatului, procedura în care avalistul nu se regăsește sub nici o forma, însemnând a anula/amâna în mod nejustificat dreptul la acțiune al băncii in a-si valorifica dreptul său de diminuare a riscului in recuperarea creditului acordat.

Acest principiu este confirmat si de prevederile art.102, alin.2 din Legea insolvenței nr.85/2006, conform cărora, creditorii își conservă acțiunile lor pentru întreaga valoare a creanțelor, împotriva codebitorilor și fîdejusorilor debitorului, chiar și în situația în care au votat centru acceptarea unui plan de reorganizare a debitorului.

Faptul că banca a înțeles sa formuleze si declarația de creanță și că a fost înscrisa în tabelul creanțelor față de debitorul SC Elzo Prod Com SRL, nu înlătură sub nicio formă posibilitatea ca, simultan, sa declanșeze și procedura executării silite asupra averii garanților împrumutatului aflat în insolvență, inclusiv a celei a avalistului intimat T. F. .

Pentru motivele invocate, solicită admiterea recursul și să se modifice în tot hotărârea Judecătoriei B., în sensul de a fi respinsă contestația la executare ca

fiind neîntemeiată, cu consecința menținerii în totalitate a actelor de executare silită efectuate de către executorul judecătoresc în dosarul de executare nr.165/2012, acestea fiind valabil instrumentate.

In drept, invocă disp.art. 304 pct. 9 si art. 3041 din Codul de procedura civila. Intimatul T. F. formulează "întâmpinare"; (f.22-32), prin care înțelege să-

și exprime punctul de vedere față de recursul declarat în cauză, solicitând ca după reanalizarea probatoriului să se dispună: respingerea recursului declarat de recurenta

B. SA ca nefondat, cu consecința menținerii ca legală și temeinică a sentinței civile nr. 11840/2012; obligarea recurentei la plata cheltuielilor de judecata in recurs reprezentând onorariu avocațial pentru următoarele argumente:

Prin recursul declarat recurenta critica hotărârea instanței de fond pentru nelegalitate și netemeinicie, sub cinci aspecte. Astfel în primul rând hotărârea instanței de fond este criticată pentru aplicarea eronată a legii privind anularea titlului executoriu, a doua critică vizează " caracterul subsidiar " al biletului la ordin fata de contractul de ipoteca, a treia critica vizează soluția instanței de fond privind constatarea caracterului abuziv al clauzei prevăzute la art. 9.1 lit.c) din contractul de credit, a patra critica se refera la interpretarea data de instanța de fond cesiunii de datorie intervenita si ultima critica vizează modalitatea de interpretare a instanței de fond a împrejurării ca prin aceasta "executare silita s-ar fi eludat prevederile Legii nr.85/2006.

Recursul declarat în opinia intimatului este nefondat, astfel că solicită respingerea lui ca atare.

In ceea ce privește prima critică adusă hotărârii instanței de fond referitor la anularea titlului executoriu și natura juridică a biletului la ordin, se apreciază că aceasta este nefondată pentru următoarele considerente:

In ceea ce privește susținerea recurentei din memoriul depus cum ca " biletul la ordin are o existenta de sine-stătătoare și existența sau valabilitatea să nu pot fi determinate de raportul juridic existent între emitent și beneficiar, în baza unui contract comercial, apreciază că aceasta se află într-o gravă eroare.

Biletul la ordin nu are o existență de sine-stătătoare, ci reprezintă un instrument de plată, or termenul de plată are două înțelesuri: mijloc de executare a unei obligații și de act juridic. Având în vedere că plata reprezintă un mijloc de stingere a unei obligații, se impune a se analiza izvorul obligației respective. Or, în speță, biletul la ordin reprezintă un instrument de plată al unei obligații care derivă dintr-un contract de credit avalizat de către intimat.

Prin urmare este evident ca în această situație obligația sa este accesorie și subsecventă obligației principale. Invocarea normelor BNR in susținerea tezei acreditate de recurenta este irelevanta, în contextul în care normele interne ale unei unități bancare nu au puterea de a modifica un act normativ, respectiv o lege.

Se susține de asemenea ca instanța de fond in mod complet eronat a apreciat că

" avalizarea unui bilet la ordin in alb, ar însemna că "prin contractul de credit s-a instituit o garanție nelegala", recurenta susținând ca emiterea unui bilet la ordin in alb este nu numai permisa, ci este si reglementata de prevederile art.12 din Legea 58/1934.

Articolul 12 din Legea nr.58/1934 prevede următoarele:

"Dacă o cambie, necompletată la emitere, a fost completată fără a se ține seama de înțelegerile intervenite, neobservarea acestor înțelegeri nu va pute fi opusă posesorului, afară numai dacă acesta a dobândit cambia cu rea-credință, sau dacă a săvârșit o greșeală gravă în dobândirea ei".

Reaua-credință desemnează vinovăția sub forma intenției în săvârșirea unor fapte omisive, respectiv incorectitudinea, atitudinea unei persoane care săvârșește un fapt sau un act contrar legii sau celorlalte norme de conviețuire socială, astfel că în general, folosirea abuziva, cu rea-credință a unor drepturi atrage răspunderea pentru pagubele pricinuite. Oare impunerea de către unitatea bancara a unui contract nenegociat, și care reprezintă un adevărat contract de adeziune, precum și impunerea emiterii unui BO "în alb" pentru o sumă al cărei cuantum nu se cunoaște la data emiterii, nu poate fi calificată drept rea-credință.

Unul dintre principiile care guvernează raporturile contractuale este cel al echității. Art. 1272 din Noul Cod Civil (fostul art. 970 C.civ. de la 1864) asimilează echitatea cu legea, din moment ce convențiile între particulari nu obligă numai la ceea ce este expres stipulat ("ceea ce este expres într-însele", în limbajul expresiv al Codului civil de la 1864), ci și la urmările (efectele) pe care echitatea le dă obligației după natura ei. Așadar, echitatea (ca și practicile statornicite între părți, uzanțele sau legea) este o clauza implicita în contract.

Pentru relațiile de afaceri, în care profesioniștii ocupa poziția centrala, echitatea si consacrarea dreptului la un proces echitabil sunt de o importanță capitala. Echitatea în afaceri se poate exprima si sub forma principiului rezonabilității în afaceri.

Aceste contracte de adeziune impuse de banca, fiind construite pe temelia unor clauze abuzive sau a unei voințe alterate a consumatorului, obligat să încheie contractul de imperative psihologice sau economice, nu pot avea toate efectele urmărite de părți, întrucât acestea, în mare parte, sunt în contra ordinii publice și a bunelor moravuri, încălcând de cele mai multe ori buna credința ori echitatea. In condițiile în care banca impune clientului un contract cu o terminologie specific juridica, nenegociat cu clientul, contract redactat și conceput de o armată de juriști, în timp ce clientul este un necunoscător și neinițiat în domeniul juridic, fiind obligat să încheie contractul de imperative psihologice sau economice.

Este de notorietate ca toate aceste contracte sunt standard, cu clauze impuse clientului și orice propunere de negociere venită din partea acestuia este respinsa ab înitio, Întrucât unitatea bancara speculează aceste imperative economice sau psihologice ale clientului nevoit a se angaja intr-un asemenea contract pe care nu îl înțelege.

Este evident ca în aceste condiții echitatea este grav si in esența ei încălcata. Fata de aceste considerente, in mod justificat instanța de fond a apreciat ca prin contractul de credit s-a constituit o garanție nelegala, soluție perfect întemeiată, constatând ca atare ca "acel contract de credit încheiat între intimata si SC ELZO PROD COM SRL este unul preformulat, standard, iar eventualele diferențe dintre el și altele nu se datorează negocierii cu clienții, ci particularităților flecarei banei în parte".

O altă critică adusă hotărârii instanței de fond se refera la analogia făcută între interdicția de a emite cecuri în alb și emiterea BO în alb, critica evident nefondată în opinia sa.

Astfel, Legea nr.58/1934 a cambiei si biletelor la ordin prevede la art.104 condițiile obligatorii pe care trebuie să le îndeplinească un bilet la ordin, și anume:

"1/ denumirea de bilet la ordin trecuta în însuși textul titlului și exprimata în limba întrebuințată pentru redactarea acestui titlu; 2/ promisiunea necondiționata de a plați o sumă determinată; 3/ arătarea scadentei; 4/ arătarea locului unde plata trebuie făcută; 5/ numele aceluia căruia sau la ordinul căruia plata trebuie făcută; 6/ arătarea datei și a locului emiterii; 7/ Semnătura emitentului, respectiv semnătura olografă a persoanei fizice având calitatea de emitent sau, după caz, a reprezentantului legal ori a împuternicitului emitentului, persoană fizică, persoană juridică sau entitate care utilizează astfel de instrumente; (la data 17 mai 2009 art. 104, punctul 7. din titlul II modificat de art. I, punctul 3. din Legea nr.163/2009); 8/ numele emitentului, respectiv numele și prenumele, în clar, ale persoanei fizice sau denumirea persoanei juridice ori a entității care se obligă, în cazul în care numele emitentului depășește spațiul alocat pe titlu, se vor înscrie pe biletul la ordin primele caractere din numele și prenumele, respectiv din denumirea emitentului, în limita spațiului special alocat, fără ca prin aceasta să se atragă nulitatea biletului la ordin; 9/codul emitentului, respectiv un număr unic de identificare preluat din documentele de identificare sau de înregistrare ale emitentului. "

Prin urmare, potrivit dispozițiilor arătate mai sus, titlul căruia îi lipsește vreunul din elementele obligatorii descrise la art.104 nu este considerat bilet la ordin și prin urmare nu poate fi prezentat la plată.

In speță, așa cum rezultă explicit din contractul de credit la art.9.1 lit.c, garanția este formată din "BO în alb...". In afara mențiunilor tipărite referitoare la emitent codul IBAN, codul de identificare fiscala si numele acestuia, tipărite chiar de banca emitenta, doar semnăturile celor doi asociați au fost completate cu ocazia încheierii contractului de credit, acest aspect fiind confirmat de altfel de însăși mențiunea din contract de la art.9.1 lit.c unde se arată ca biletul la ordin este "în alb".

In lumina dispozițiilor indicate mai sus este evident ca prin contractul de credit s-a instituit o garanție nelegală, care în condițiile legii speciale nu poate reprezenta un titlu valabil. Așa cum legea cecului interzice emiterea filelor cec în alb, emise cu titlu de garanție, fapta fiind prevăzută ca infracțiune, pe aceeași linie de gândire și Legea nr.58/1934 a prevăzut aceasta interdicție cu deosebirea ca fapta nu prezintă infracțiune. Finalitatea este însă aceeași, în sensul ca biletul la ordin emis fără respectarea condițiilor obligatorii nu este un titlu valabil și "nu va fi socotit bilet la ordin";.

O altă critică se refera la aserțiunea instanței de fond cum că pentru a completa biletul la ordin emis în alb, banca ar fi trebuit mandatată în mod expres printr-un act adițional la contractul de credit, încheiat ulterior emiterii biletului la ordin, recurenta considerând aceasta obligație doar un "formalism excesiv în relațiile contractuale dintre parții".

Este cel puțin interesant cum în opinia recurentei, respectarea unor dispoziții legale și a unor principii contractuale reprezintă în ceea ce o privesc un formalism

excesiv, banca fiind titulară doar de drepturi, în timp ce pentru client toate cele enumerate mai sus reprezintă obligații. Evident că nu putea fi de acord cu teza acreditată care este contrară securității raporturilor contractuale și al bunului-simț juridic, inexistent de altfel la aceste unități bancare.

Așadar în mod corect a reținut instanța de fond ca " emiterea unui bilet la ordin are la baza raporturi juridice anterioare intre persoanele în cauza, care au ca izvor anumite acte juridice. Prin emiterea biletului la ordin și efectuarea plații se execută obligațiile din raporturile juridice preexistente, însă posesorul legitim al titlului își exercită dreptul și emitentul titlului executa obligația în temeiul titlului, care conferă drepturi autonome, iar nu în baza raportului juridic care a ocazionat emiterea titlului".

In consecință "ulterior încheierii contractului de facilitate de credit multiprodus nu s-a mai încheiat între aceleași părți contractante și un act adițional la contractul de credit bancar în care să se prevadă ca în situația în care împrumutatul și/sau garantul emite în favoarea băncii un bilet la ordin necompletat la rubricile "suma și data scadentei", emitentul mandatează banca să îl completeze la scadenta cu suma reprezentând creditul scadent împreuna cu dobânda aferentă și toate celelalte costuri și sume datorate băncii în baza contractului de credit.

Aceasta cu atât mai mult cu cât, prin disp.art.379 Cod proc. civ., sunt prevăzute condițiile pe care trebuie să le îndeplinească o creanța pentru a putea fi urmărita de debitor, respectiv certitudine, lichiditate și exigibilitate. In contextul in care BO a fost emis în alb la data de_, iar suma, a fost completată de un funcționar bancar la 2 ani după data emiterii, creanța nu este nici certă, întrucât existenta sa nu rezultă dintr- un act de creanța recunoscut sau emanând de la debitor, și nici lichidă, întrucât câtimea ei nu a fost determinată prin actul de creanță la momentul emiterii sale și nici nu a fost recunoscută de debitor. Evident că în aceste condiții este vorba despre o executare nelegală, în absenta unui titlu care să constate o creanță certă, lichidă și exigibilă. Sumele trecute în mod arbitrar de un funcționar bancar pe un instrument de plata lăsat în "în alb", fără a exista un mandat expres în acest sens, nu conferă acestei creanțe caracterul cert, lichid și exigibil atât timp cât debitorul nu le recunoaște, însemnarea respectivă nu emană de la acesta și nu în ultimul rând suportul pe care sunt trecute aceste însemnări nu respecta condițiile obligatorii de forma și conținut prevăzute de legea specială.

In ceea ce privește critica adusă hotărârii instanței de fond privind constatarea caracterului abuziv al clauzei de la art.9.l, lit.c din contractul de facilitate de credit mutiprodus și aceasta este nefondată.

Instanța de fond a avut în vedere in argumentarea acestei soluții faptul că BO nu respectă condițiile minime obligatorii pentru a fi prezentat la plată, pe cale de consecință nu este un titlu valabil și "nu va fi socotit bilet la ordin" astfel că dispoziția din contractul de credit potrivit căreia garanția lăsată de împrumutat este un bilet la ordin "în alb" reprezintă o clauză abuzivă și nelegală.

Clauzele abuzive sunt definite în Legea nr.193/2000, modificată de Directiva 93/13/CEE ca fiind "clauză contractuală care nu a fost negociată direct..." sau "O clauză contractuală va fi considerată ca nefiind negociată direct cu consumatorul dacă aceasta a fost stabilită fără a da posibilitate consumatorului să influențeze natura ei, cum ar fi contractele standard preformulate.... " (art. 4 alin 1 si 2).

Cadrul relativ larg al definiției a dat naștere unor numeroase litigii prin care se solicită instanțelor să sancționeze cu nulitatea diversele clauze din contractele încheiate de bănci cu clienții acestora. Prin aceste prevederi s-a urmărit eliminarea elementului discreționar în relațiile contractuale dintre entitățile comerciale și client, având în vedere lipsa de echilibru și posibilitatea existentei unor abuzuri în materie.

In speță, contractul încheiat între părți este unul preformulat, standard, iar eventualele diferențe dintre acesta și altele nu se datorează negocierii cu clienții ci particularităților fiecărei bănci în parte (a se vedea Sentința civilă nr.623/2012 pronunțata de Judecătoria Luduș, anexată concluziilor scrise din dosarul de fond).

Din coroborarea acestor dispoziții este evident ca prevederile art.9.1 lit.c din contractul de credit multiprodus sunt abuzive, prin urmare în mod corect instanța de fond a constatat nelegalitatea acestei dispoziții, cu consecința înlăturării clauzei abuzive din contractul menționat anterior.

Se susține de către recurenta că nu s-a aflat în situația unei clauze abuzive întrucât clauza a fost negociată și "nu creează un dezechilibru între drepturile și obligațiile pârâților". Complet eronat. Astfel cum s-a arătat în analiza efectuată mai sus, nici una dintre clauzele contractului nu a fost negociată cu clientul, fiind contracte standard preformulate, fapte care sunt de notorietate deja. In ceea ce privește dezechilibrul, completarea de la sine putere și în mod arbitrar a unui instrument de plata, fără un mandat expres în acest sens, fără ca debitorul să recunoască aceste însemnări și fără ca suportul pe care sunt trecute aceste însemnări sa respecte condițiile minime obligatorii prevăzute de lege, nu sunt de natură a crea un dezechilibru între drepturile și obligațiile pârtilor. Probabil că nu atât timp cât drepturile există doar în favoarea recurentei, iar obligațiile doar în sarcina intimatului. O dovadă în plus a monopolului și a manierei exclusiviste de tratare și gestionare a acestor raporturi contractuale de către unitatea bancară.

In ceea ce privește criticile aduse hotărârii instanței de fond privind modalitatea de interpretare a cesiunii de datorie și a încălcării de către recurenta a dispozițiilor Legii nr.85/2006, și acestea sunt nefondate pentru următoarele considerente.

In fapt, la data de_ SC ELZO PROD COM SRL reprezentată la acel moment de Ștefănescu Pompei, în calitate de administrator, a încheiat contractul de facilitate de credit multiprodus" nr. 277/3332 în suma de 75.000 lei. Potrivit dispoz. art.2.1 din contract " durata facilitații de credit multiprodus este de 36 luni, dar nu mai târziu de_ ".

La data de_ Tribunalul B. admite cererea formulată de debitorul SC ELZO PROD COM SRL care a format obiectul dosarului nr._, dispunând deschiderea procedurii generale de insolvență împotriva debitoarei, aceasta declarându-și intenția de reorganizare, ocazie cu care a fost numit ca administrator judiciar RVA Mureș Insovency Specialists SPRL.

La data de_ B. SA, depune cererea de înscriere la masa credală cu

suma de 75000 lei reprezentând contravaloare contract nr.277/3332/_, în tabelul preliminar cuprinzând obligațiile debitoarei în procedura de insolvență, suma admisă și înscrisă fiind de 34.375 lei.

Așadar, ulterior cu această creanță pentru care s-a pornit executarea silita contestată. Potrivit dispoz.art.36 din Legea nr.85/2006 de la data deschiderii

procedurii se suspendă de drept toate acțiunile judiciare, extrajudiciare sau măsurile de executare silită pentru realizarea creanțelor asupră debitorului sau bunurilor sale.

In disprețul acestor dispoziții legale, intimata care de altfel are deja o practică constanta în acest sens, declanșează procedura de executare silită împotriva acestuia, indicându-se în Somația a cărei anulare o solicită următoarele titluri executorii, respectiv: contractul de credit nr.277/3332/_ (încheiat cu debitoarea SC ELZO PROD COM SRL - în insolvență); biletul la ordin seria RNCB3AK nr. 0122993 .

Prin somația atacată executorul judecătoresc somează ca în termen de o zi să se plătească suma de 18.711,31 lei, în caz contrar procedându-se la executare prin una din modalitățile prevăzute de Codul de procedură civilă.

Astfel cum s-a arătat mai sus în temeiul dispoz. art.36 din Legea nr.85/2006 de la data deschiderii procedurii se suspendă de drept toate acțiunile judiciare, extrajudiciare sau masurile de executare silită pentru realizarea creanțelor asupra debitorului sau bunurilor sale

Intimata B. SA s-a înscris la masa credală cu creanța în suma de 75.000 lei reprezentând contravaloarea contractului de credit multiprodus, suma admisă de administratorul judiciar și înscrisă în tabelul preliminar fiind de 34.375 lei). Din această sumă societatea debitoare a achitat în continuare ratele aferente contractului, chiar pe perioada de observație. Pentru acest credit multiprodus s-au instituit următoarele garanții, astfel cum rezultă din dispozițiile art.9.1 din contract: garanție reală mobiliară fără deposedare asupra soldului creditor al conturilor și subconturilor curente deschise la B. ; ipotecă de rang I asupra imobilului teren intravilan in suprafața de 689 mp înscris în CF 51819 B., situat in B., cartier Unirea, jud.B.

-Năsăud, proprietatea SC ELZO PRODCOM SRL; BO în alb, emis de societate și avalizat de reprezentanții legali ai societății.

Deși creanța creditoarei a fost cuprinsa în tabelul preliminar și cu toate că achitarea ratelor aferente creditului multiprodus s-a făcut în continuare, eludând dispozițiile Legii nr.85/2006, intimata procedând la o executare asupra garanțiilor instituite în cuprinsul contractului de credit, fapt ce nu reprezintă altceva decât o executare indirectă/voalată, disimulată tot asupra societății debitoare aflată în insolventa. Evident ca nu putea fi de acord cu această practică consacrată deja de intimata B. . Mai mult decât atât, o eventuală executare silită în această manieră nu numai că ar anula dispozițiile legale în materia insolvenței, ci ar fi de natură a încălca drepturile celorlalți creditori înscriși la masa credală, întrucât s-ar proceda la o executare preferențiala a unor sume de bani și la îndestularea cu prioritate a unui creditor în detrimentul și în defavoarea celorlalți creditori garantați.

Executare pornita împotriva garanților persoane fizice nu reprezintă altceva decât o încercare flagranta a intimatei de a eluda aceste dispoziții imperative.

Mai mult decât atât în dreptul românesc este consacrat principiul potrivit căruia "accesorium sequitur principalae". Acest adagiu latin exprimă dependența necesară a regimului juridic al unui bun, a unui raport juridic ori a unui drept, de regimul juridic al unui alt bun, de un alt raport juridic ori de un alt drept. Or, atât timp cât obligația principală al cărei debitor este societatea comercială aflată în insolvență, nu poate fi executată întrucât -datorită stării de insolvență- este suspendată de drept orice executare, este contrar logicii juridice să se susțină ca executarea obligației accesorii este admisibila. Soarta obligației accesorii este direct determinată de soarta obligației

principale. A admite o altă opinie ar însemna eludarea prin diverse tertipuri juridice a unor dispoziții legale imperative prevăzute de Legea nr.85/2006.

Executarea silită în temeiul titlului executoriu reprezentat de contractul de credit este suspendată de drept în temeiul dispoz. art.36 din Leg.nr.85/2006.

In al doilea rând, astfel cum s-a precizat și în fața instanței de fond, nu există un formular separat de contract de fidejusiune. In acest context biletul la ordin avalizat reprezintă o garanție pentru recuperarea debitului datorat de societate, însă atât timp cât executarea împotriva societății este suspendată de drept și executarea accesorie dimpotrivă garanților societății este suspendată tot în temeiul acelorași prevederi legale. Pentru a reprezenta însă această garanție este imperios necesar ca BO să îndeplinească condițiile de formă prevăzute de legea specială. In caz contrar BO nu este un titlu valabil, astfel cum s-a arătat mai sus.

Biletul la ordin emis în speță, nu reprezintă un contract de fidejusiune, nu are nici măcar valențele unei fidejusiuni, una dintre caracterele de bază ale fidejusiunii fiind aceea ca reprezintă un contract, iar o condiție de baza este ca ea sa fie expresa, prin urmare ea nu poate fi extinsa peste limitele stabilite in contract. Este contrar logicii juridice să se creadă că un bilet la ordin emis "IN ALB" reprezintă un contract de fidejusiune, cu consecințele juridice specifice acestuia.

Pe de alta parte, este tot atât de clar că "spiritul oricărei garanții constituite si cu atât mai mult al celei ipotecare, care dă dreptul creditorului de a urmări bunul ipotecat în mâna oricui s-ar afla - este acela că părțile au convenit că în caz de neexecutare a obligației asumate, creditorul obligației să urmărească cu prioritate bunul adus în garanție, respectiv cel ipotecat, dacă s-ar interpreta clauza garanției în sensul că orice imobil poate fi urmărit s-ar nega scopul acestei instituții și s-ar putea ajunge oricând la prejudicierea creditorilor chirografari. (Decizia nr.450/2009 Tribunalul BN).

Așadar este mai mult decât evident ca părțile contractuale au stabilit -ele însele- regula de principiu a executării silite a bunului ipotecat pentru cazul în care împrumutatul nu își îndeplinește obligația principala, aceea de plata a ratelor. Dar întrucât bunul ipotecat este proprietatea societății, iar aceasta se afla în insolvență, în temeiul art.36 din Legea nr.85/2006 orice executare silită se suspendă de drept. Prin urmare, acest aspect este o dovadă în plus a faptului ca si executarea accesoriilor se suspendă de drept atât timp cât executarea obligației principale este suspendată. Acest lucru este valabil și în cazul începerii executării silite având ca titlu BO, dat cu titlu de garanție, subsidiar contractului de ipoteca.

Contrar susținerilor intimatei în sensul că între bancă și împrumutat/avaliști

"nu a intervenit nici o înțelegere conform căreia sa se stabilească vreo ordine, a urmăririi silite a bunurilor si a garanțiilor " se menționează faptul că nu este nevoie de o asemenea înțelegere, întrucât prin încheierea contractului de ipotecă, creditorul înțelege și se obligă să urmărească cu prioritate bunul adus garanție. Potrivit dispoz. art.492 Cod pr.civ. "creditorul ipotecar poate urmări in același timp și imobilele neipotecate ale debitorului sau". Prin urmare și această dispoziție stabilește ordinea urmăririi bunurilor, referindu-se strict la urmărirea chiar simultană a bunurilor debitorului care în speță este societatea aflată în insolvență, și nu a garanților. Abia după epuizarea urmăririi silite a bunurilor debitorului, creditorul se poate îndrepta împotriva garanților. Or, în condițiile în care creditorul este înscris la masa credală,

creanța lui fiind cuprinsa în tabelul creanțelor, evident că este inadmisibilă urmărirea și a bunurilor garanților. In situația în care în timpul procedurii de insolvență, respectiv in perioada de reorganizare, creditorul nu se va îndestula, va putea porni executarea contra garanților persoane fizice, după închiderea procedurii. A admite o opinie contrara ar însemna ca pe de-o parte creditorul să eludeze dispozițiile Legii nr.85/2006 și să procedeze la o executare preferențială a creanței sale, iar în al doilea rând în situația în care creanța se va executa din bunurile garanților, să obțină o dublă executare în condițiile în care creanța este cuprinsă deja în planul de reorganizare care prevede și cuantumul și termenele de rambursare a creditului, respectiv a creanței intimatei. Evident că acest demers nu reprezintă altceva decât un abuz din partea creditoarei, fiind interzisă o dublă reparare.

In ceea ce privește cesiunea de datorie, menționează că la data de_ prin Hotărârea AGA nr.267 s-a decis cesionarea pârâților sociale deținute de către Stefanescu Pompei care devine astfel asociat unic. Urmare a Contractului de cesiune și actului adițional din_ asociatul unic Ștefănescu Pompei a cesionat integral cele 1.210 părți sociale, totodată retrăgându-se din societate și din funcția de administrator și de reprezentant. Din acest moment "administrarea și reprezentarea societății se va realiza pe durată nelimitată de către asociatul unic Stefanescu Pompei. Prin Rezoluția nr. 7657/_ Oficiul Registrului Comerțului de pe lângă Tribunalul Bistrița-Năsăud admite cererea formulată de solicitantul Stefanescu Pompei și dispune înregistrarea în registrul comerțului a mențiunilor privind: retragere asociat

T. F. ; retragerea administratorului și reprezentantului T. F. ; majorare aport la capital social asociat unic: Stefanescu Pompei etc.

In actul adițional de completare a contractului de cesiune, autentificat sub nr.2760/_, Stefanescu Pompei, devenit astfel unic asociat si administrator, declara " ca nu are nici un fel de pretenții fata de cedentul T. F. cu privire la pasivele existente in SC ELZO PROD COM SRL B. pana la data cesiunii pârtilor sociale si nici cu privire la pasivele ce se vor ivi ulterior cesiunii".

Ulterior, la data de_ intimatul a comunicat către B. SA -Sucursala B. adresele nr.12072 și 12078 prin care a încunoștințat unitatea bancară despre cesiunea pârtilor sociale și retragerea sa din calitatea de administrator al SX ELZO PROD COM SRL, solicitând totodată retragerea garanțiilor sub forma de BO avalizate de intimatul și soția sa T. Adela M., întrucât acesta s-a retras din societate, mențiune înregistrată deja la ORC B. -Nasaud. Se susține în motivele de recurs ca pentru valabilitatea cesiunii era necesar "acordul creditorului";. Acest acord exista implicit, prin neefectuarea nici unei opoziții față de înscrisul comunicat de către intimat prin care se aducea la cunoștință cesiunea efectuată. Dispozițiile legale amintite nu impun ca și condiție ad validitatem a cesiunii existenta acordului expres din partea creditorului, cu atât mai mult cu cât este vorba în principal de o cesiune de părți sociale și secundar de o cesiune de datorie. Or, absenta opoziției echivalează cu acceptul acestei cesiuni de către recurentă.

In lumina acestei stări de fapt, de la data notificării către unitatea bancară a cesiunii de părți sociale în raport și de actul adițional autentificat sub nr.2760/_ menționat mai sus și de lipsa oricărei opoziții a băncii față de această cesiune, în speță a operat o cesiune de datorie prin care asociatul unic a preluat datoria existentă

cu toate caracterele, garanțiile și excepțiile care o însoțesc, acesta rămânând singurul îndatorat față de unitatea bancară.

Pentru considerentele de mai sus solicită respingerea recursului ca nefondat Recurenta B. C. R. SA, formulează "răspuns la întâmpinarea"; (f.34-

36), prin care solicită instanței de judecata să respingă motivele ridicate de intimatul- contestator pentru următoarele argumente:

Intimatul-contestator, în calitatea sa de garant avalist, s-a obligat în solidar cu debitorul împrumutat, față de bancă, să execute obligația asumată de debitor, pentru cazul când acesta nu-și va executa el însuși obligația la care s-a îndatorat. Principiul care domină raporturile dintre creditor și garantul avalist este acela că în caz de neexecutare din partea debitorului (împrumutatul SC Elzo Prod Com SRL), creditorul poate să urmărească direct pe garantul avalist, pentru recuperarea creanței, fără ca această măsură să fie condiționată de o prealabilă urmărire a debitorului principal;
Nu există vreun motiv pentru care banca să fie decăzută din drepturile sale de creditor față de intimatul-contestator, în calitatea lui de garant avalist. Semnând ca avalist, contestatorul garantează băncii plata sumei prevăzute în biletul la ordin emis de către împrumutatul SC Elzo Prod Com SRL. Potrivit art. 106 din Legea 58/1934 asupra cambiei și biletului la ordin, cu modificările ulterioare, sunt aplicabile biletului la ordin dispozițiunile referitoare la cambie, între care și cele ale art.33-35, 48-55 și 57-65 din lege, astfel:
a/ din prevederile art. 35 rezultă că avalistul este ținut în același mod că acela pentru care a garantat și că obligația avalistului este valabilă chiar dacă obligația garantată ar fi nulă, din orice altă cauză decât un viciu de formă. In același timp, din textul alin. 1 și 2 ale art.52, rezultă că trăgătorul, acceptantul, girantul și avalistul cambiei sunt ținuți solidari față de posesor, iar posesorul are dreptul de urmărire împotriva tuturor acestor persoane, individual sau colectiv, fără a fi ținut să observe ordinea în care a fost obligat.
b/ art.63 stabilește ca în procesele cambiale, fie pe cale de acțiune, fie pe cale de opoziție, debitorul nu va putea opune posesorului decât excepțiile de nulitate potrivit dispozițiilor art.2, precum și cele care nu sunt oprite de art.19, respectiv:
- se vor putea opune posesorului excepții de nulitate privind lipsa unor mențiuni obligatorii de pe titlu;
- nu se pot opune posesorului excepțiile de nulitate întemeiate pe raporturile personale ale debitorului (contestatorul) cu trăgătorul (SC Elzo Prod Com SRL) sau cu posesorul (B. SA), afară numai dacă posesorul, dobândind titlul, a lucrat cu știință în paguba debitorului.
  In același sens sunt reluate, în concret, reglementările referitoare la aceste aspecte și prin prevederile pct.188 și urm., art.288 și urm. și art.321 și următoarele din Norma-cadru nr.6 din_ a Băncii Naționale a României, prevederi care sunt aplicabile și biletului la ordin, după cum rezultă din textul de la pct.510 al normei.
Întrucât intimatul-contestator susține în continuare ca un bilet la ordin nu poate fi emis și avalizat în alb, solicită instanței de recurs să constate lipsa de fundament juridic a acestui considerent, întrucât: rezultă cu claritate această posibilitate din disp.art. 12 din Legea nr. 58/1934 si pct. 72 din Norma cadru nr.
6/1994 a Băncii Naționale a României, aplicabile si Biletului la ordin, conform art. 106 din legea modificata și pct.510 din norma actualizata:
- înțelegerea pârtilor referitoare la suma de plată ce urma a fi completată pe biletul la ordin, rezultă din clauzele contractuale, respectiv pct.9.1. lit.c) din contractul de facilitate de credit multiprodus, coroborat cu pct. 7.1. din Condiții Generale - Anexa la contractul de credit. Sub acest aspect nu s-a dovedit în cauză că creanța urmărită de bancă nu ar fi certă, lichidă și exigibilă.
Se poate observa că din prev.art.12, alin.1 din Legea nr.58/1934 asupra cambiei și biletului la ordin, referitoare la cambia în alb, aplicabile și biletului la ordin, după cum s-a arătat mai sus, rezultă că, dacă un bilet la ordin necompletat la emitere a fost completat fără a se ține seama de înțelegerea pârtilor, neobservarea acestei înțelegeri nu este opozabilă posesorului numai în cazul în care acesta ar fi dobândit biletul la ordin cu rea-credință, lucru care, în mod evident, nu s-a întâmplat în cazul de față.
Întrucât intimatul-contestator invocă o pretinsă prioritate a executării garanției ipotecare aferente creditului garantat și prin avalul său, solicită instanței că:
a/ între bancă, pe de o parte și împrumutat, intimatul-contestator și ceilalți garanți, pe de altă parte, nu a intervenit nicio înțelegere conform căreia să se stabilească vreo ordine ori partajare a urmăririi silite a bunurilor ori/și garanțiilor afectate obligației de restituire a creditului;
b/ potrivit prev.art. 42 din Codul comercial, în vigoare până la_, în obligațiile comerciale, codebitorii sunt ținuți în solidar, în afara de stipulațiune contrară. Privitor la aplicarea în cazul de față a normei legale susmenționate, solicită instanței de judecată să observe următoarele:
-prev.art.42 din Codul comercial au fost în vigoare la data încheierii contractului de credit si a contractului de ipoteca prin care s-a născut obligația a cărei executare o solicita banca, iar caracterul comercial al obligației nici nu s-a pus în discuție și nici nu sunt motive pentru aceasta;
-norma juridică invocată mai sus și-a pierdut valabilitatea numai începând cu data de_, când a fost abrogata prin art.230, lit.c) din Legea nr.71 din_ pentru punerea în aplicare a Legii nr.287/2009 privind Codul civil;
-în conformitate cu prevederile art.3 din Legea nr.71 din_ pentru punerea în aplicare a noului Cod civil, actele și faptele juridice încheiate ori săvârșite sau produse, înainte de intrarea în vigoare a Codului civil, nu pot genera alte efecte juridice decât cele prevăzute de legea în vigoare la data încheierii, săvârșirii ori producerii lor.
c/ semnând ca garant avalist, în condițiile contractuale precizate mai sus, intimatul-contestator, la fel ca si ceilalți garanți, a garantat băncii plata sumelor rezultate din derularea contractului de credit, in suma precizata prin biletul la ordin. Aceasta înseamnă ca băncii, în calitatea sa de creditor urmăritor, nu i se poate opune de către contestator nici excepția beneficiului de discuțiune și nici excepția beneficiului de diviziune.
In concluzie, caracterul solidar al obligației de rambursare a creditului și plată a dobânzilor subzista în dublu sens, atât ca solidaritate între împrumutat și garanți, cât și ca solidaritate între toți garanții, între care și intimatul-contestator.
Susținând incidența în cauza a prevederilor Legii 193/2000 privind clauzele abuzive din contractele încheiate intre comercianți si consumatori, intimatul-

contestator face trimitere la practica judiciara constituita de Sentința civila nr. 623/2012, pronunțata de Judecătoria Luduș, în dosarul nr._, în acel caz, împrumutatul băncii era o persoana fizică, având într-adevăr calitate de consumator, calitate pe care împrumutatul persoana juridica SC Elzo Prod Corn SRI nu o poate avea sub nicio formă.

Sub acest aspect, practica judiciară în domeniu este unanimă în sensul de a se respinge ca fiind inadmisibile cererile de constatare a caracterului abuziv al unor clauze din contractele încheiate intre persoane juridice, acestea nefiind consumatori. Invocă cu titlu de practică soluția pronunțată în prima instanță de Tribunalul Bistrița Năsăud în dosarul_, prin Sentința civilă nr.432/_, soluție confirmată și de Curtea de Apei C. .

Și în domeniul răspunderii garanților avaliști ai unor bilete la ordin, emise cu titlu de garanție de către debitorii împrumutați, practica judiciara a instanțelor este în unanimitate în sensul ca avalistul rămâne obligat și poate fi urmărit de creditor în baza biletului la ordin avalizat, până la recuperarea integrală a creanțelor consemnate în acel titlu de creanță.

Față de aceste considerente, solicită să se constate că susținerile intimatului- contestator împotriva motivelor de recurs sunt lipsite de temeinicie și ca atare nu constituie argumente pentru care recursul băncii să fie respins.

Recursul declarat în cauză este fondat.

Instanța de fond în mod eronat a apreciat că sunt pe aceeași linie de gândire emiterea filelor de CEC în alb ceea ce constituie o infracțiune și emiterea biletului la ordin în alb. Legalitatea și posibilitatea emiterii biletului la ordin în alb rezultă în mod explicit din coroborarea prev.art.106 al.2 cu art.12 din Legea nr.58/1938 și din disp.art. 70 și urm. și 510 coroborat cu 323 din Norma nr.6 din 1994 a B.N.R.

De asemenea din coroborarea prev.art.70-71 la care se face trimitere la art.510 din Norma nr.6/1994 a BNR, rezultă că biletul la ordin la fel ca și cambia trebuie să fie completat cu toate mențiunile doar când este prezentat la plată, la emitere fiind suficient să aibă doar semnătura trăgătorului.

Dispoziția din contractul de credit potrivit căreia garanția lăsată de împrumutat este un bilet la ordin în alb nu reprezintă o clauză abuzivă și nelegală din două motive:

biletul la ordin în alb este un titlu de credit perfect valabil astfel cum rezultă din dispozițiile normative mai sus menționate;
conf.prev.art.2 din Legea nr.193/2000 prin consumator se înțelege doar persoana fizică sau grupul de persoane fizice nu și persoane juridice. Contractul de facilitate de credit multiprodus este încheiat recurenta B.C.R. SA nu persoana juridică SC Elzo Prod Com SRL și nu cu intimatul persoană fizică T. F. .

Prin contractul de cesiune și actul adițional intimatul T. F. în calitate de cedent a transmis numitului Ștefănescu Pompei în calitate de cesionar părțile sociale împreună cu activele și pasivele persoanei juridice SC Elzo Prod Com SRL și nu obligația garantului persoană fizică T. F. asumată prin biletul la ordin.

Această obligația este de sine stătătoare astfel cum rezultă în mod explicit din prev.art.35 alin.2 și art.52 alin.1 și 2 din Legea nr.58/1934.

Tocmai această independență a biletului la ordin față de raportul juridic din care s-a născut permite instituțiilor de credit să facă comerț cu acest titlu de credit,

astfel cum rezultă chiar din titlul normei menționate și anume Norma nr.6/1994 a

B.N.R. privind comerțul făcut de instituțiile de credit cu cambii și bilete la ordin.

Din aceleași rațiuni executarea silită a biletului la ordin nu este subsidiară executării silite pornite în temeiul altor garanții cum este în speță ipoteca imobiliară.

Împrejurarea că împotriva S.C.Elzo Prod Com SRL s-a deschis procedura insolvenței nu are nici o relevanță în cauză deoarece potrivit prev.art.36 din Legea nr.85/2006 se suspendă acțiunile de orice fel îndreptate împotriva societății debitoare și nu împotriva garantului persoană fizică.

Dimpotrivă,prev.art.102,al.2,coroborate cu disp.art.71,al.2 din Leg. nr.85/2006 prevăd în mod expres posibilitatea executării silite separate a fidejusorului.

Pentru considerentele menționate, tribunalul în baza prev.art.312 al.1 Cod proc.civ. urmează să admită recursul, să modifice sentința atacată și să respingă ca neîntemeiată contestația la executare.

PENTRU ACESTE MOTIVE IN NUMELE LEGII

D E C I D E

Admite recursul declarat de B. C. R. SA cu sediul în mun.B., Bdul.Regina E., nr.5, sector 3 împotriva sent.civ.nr.11840/05 decembrie 2012 pronunțată de Judecătoria Bistrița în dos.civ.nr._, și în consecință:

modifică sentința civilă nr.11840/05 decembrie 2012 pronunțată de Judecătoria Bistrița în dos.civ.nr._ ;
respinge ca neîntemeiată contestația la executare. Irevocabilă.

Pronunțată în ședința publică din 19 decembrie 2013.

PRESEDINTE,		JUDECATORI,			GREFIER,
V. C.	I. P.	I. U. L.	C.	A.

Ch.V./VF.

2 ex./_ .

Jud.fd.M. L.N.

← Decizia civilă nr. 700/2013. Contestație la executare silită		Decizia civilă nr. 667/2013. Contestație la executare silită →

Decizia civilă nr. 748/2013. Contestație la executare silită

Vezi şi alte speţe de drept comercial:

Comentarii despre Decizia civilă nr. 748/2013. Contestație la executare silită