Sentința civilă nr. 552/2013. Contestație la executare silită
| Comentarii |
|
R O M Â N I A
TRIBUNALUL B. -NĂSĂUD
SECȚIA A II-A CIVILĂ, DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
Dosar nr. _
SENTINȚA C I V I L Ă Nr. 552/2013
Ședința publică din 16 Octombrie 2013
Tribunalul format din:
PREȘEDINTE: I. P.
JUDECĂTOR: I. U. JUDECĂTOR: V. C.
GREFIER: K. F.
Pe rol fiind pronunțarea hotărârii judecătorești privind acțiunea formulată de recurenta C. M. V. împotriva Sentinței civile nr. 10896/_ pronunțată de Judecătoria Bistrița în dosar nr._ în contradictoriu cu intimații SC V. I. G.
S., SA D., S. C. A., M. V. C., SC M. L. I. SA, având ca obiect contestație la executare .
Cauza s-a judecat în fond la data de _ , concluziile reprezentanților părților fiind consemnate în scris prin încheierea de ședință de la acea dată, când pentru a da posibilitatea părților de a depune concluzii scrise s-a amânat pronunțarea hotărârii pentru data de 09 octombrie 2013, când din lipsă de timp pentru deliberare s-a amânat din nou pronunțarea soluției la data de 16 octombrie 2013.
T R I B U N A L U L
Deliberând, constată :
Prin sentința civilă nr. 10896/_ pronunțată de Judecătoria Bistrița în dosar nr._, s-au admis contestațiile la executare din Dos. conexate nr._ și _
, formulate de contestatoarele SC V. I. G. S., și SC M. L. I. SA în contradictoriu cu intimații SA, S. C., C. M. V. și M. V. C. și, în consecință:
S-a dispus anularea procesului-verbal de licitație încheiat la data de_ în Dos. execuțional nr. 3/2011, de către SC PEJ Andronesi V. n D. & Andronesi D. a M., având ca obiect vânzarea la licitație publică a imobilului teren în suprafață de 2639 mp, situat în localitatea Crainimăt, comuna Șieu-Măgheruș, jud. B. - Năsăud, înscris în CF 25544 Șieu-Măgheruș, nr. cadastral 25544.
S-a dispus suspendarea executării silite începută în Dos. execuțional nr. 3/2011 al SC PEJ Andronesi V. n D. & Andronesi D. a M., până la soluționarea definitivă și irevocabilă a prezentei cauze, având ca obiect contestație la executare.
Au fost obligați intimații să achite contestatoarei SC V. I. G. S. suma de 209,3 lei cu titlu de cheltuieli de judecată, reprezentând taxă judiciară de timbru și timbru judiciar, iar contestatoarei SC M. L. I. SA suma de 509,3 lei, reprezentând taxă judiciară de timbru, timbru judiciar și onorariu avocațial.
Pentru a pronunța această hotărâre, instanța de fond a reținut că SC M. L.
I. SA are calitatea de creditor împotriva debitorilor SA D. și S. C. -A., în
dosarul execuțional nr. | 3/2011 | al Societății | Civile | de | Executori |
Judecătorești Andronesi V. | n D. | și Andronesi D. | a M. | din B. | , așa cum |
reiese din titlurile executorii - Contractul nr. 125/_ încheiat conform art. 2 din contract, în temeiul OG 51/1997 privind operațiunile de leasing și societățile de leasing și Contractul de fidejusiune (garanție personala) încheiat la data de_ între contestatoare în calitate de creditor garantat, S.C. R. Travel S.R.L. în calitate de debitor al obligațiilor de plată din contractul de leasing și fidejusorii S.C. R. Impex S.R.L., SA D. și S. C. A. .
Din cuprinsul dosarului execuțional rezultă, că creanța acestei contestatoare a fost notată de către Societatea Civila de Executori Judecătorești Andronesi V. n D. și Andronesi D. a M. prin înscrierea somației imobiliare în cartea funciară a imobilului teren proprietatea debitorilor, în suprafață de 2.639 mp situat în intravilanul localității Crainimăt, com. Șieu-Măgherus, jud. B. Nasaud, înscris in CF 25544 Sieu Magherus, cu nr. cadastral 25544.
Prin procesul-verbal de licitație a imobilului încheiat în Dos. execuțional nr. 3/2011 la data de 16 ianuarie 2012 au fost încălcate disp. art. 500 alin.3 teza finală din C.pr.civ., care prevăd că
"Totodată, executorul va cere biroului de carte funciară să-i comunice drepturile reale și alte sarcini care grevează imobilul urmărit. Titularii acestor drepturi vor fi
înștiințați despre executare și vo r fi citați la term enele fixate pentru vânzarea
im obilului"; .
În speță, având in vedere înscrierea somației imobiliare în cartea funciară a acestui imobil, executorilor judecătorești le revenea potrivit dispozițiilor legale mai sus citate obligația ca în cazul vânzării bunului la licitație să înștiințeze pe contestatoarea SC M. L. I. SA despre executare și să o citeze la termenele fixate pentru vânzarea imobilului teren din localitatea Crainimăt, comuna Șieu-Măgheruș
Cu toate acestea, la data de 14 decembrie 2011, contestatoarele au primit din partea executorilor judecătorești o Publicație de vânzare emisă în dosarul execuțional nr. 3/2011, prin care erau înștiințate că la data de 16 ianuarie 2012, va fi vândut la licitație publica un teren proprietatea debitorilor lor, situat in B., str. R. nr. 17, jud. B. Năsăud, înscris in CF 51125 B., nr. topo 6620/5/2 (ANEXA 2 la contestația la executare) și nicidecum terenul din comuna Șieu-Măgheruș.
Prin depoziția martorei Stănciulescu M. ( fila 86 din dosar) se confirmă faptul că, prin comunicarea publicației de vânzare trimisă societății contestatoare în luna decembrie 2011, a fost înștiințată doar despre vânzarea la licitație a unui teren din B., înștiințare făcută printr-o singură adresă.
Prin urmare, în mod nelegal, contestatoarele nu au fost înștiințate că la aceeași dată de 16 ianuarie 2012 va fi vândut la licitație publică terenul proprietatea debitorilor, în suprafață de 2.639 mp situat in intravilanul localității Crainimat, com. Sieu Magherus, jud. B. Nasaud, înscris in CF 25544 Sieu Magherus, cu nr. cadastral 25544.
Ca urmare a acestei neregularități procedurale, vânzarea la licitație a avut loc cu
încălcarea dispozițiilor art. 500 alin 3 Cod procedura civilă
.
În conformitate cu art. 5 din Legea nr. 188/ 2000 care reglementează activitatea executorilor judecătorești, "Executorul judecătoresc este obligat sa respecte drepturile și interesele legitime ale părților...", ori în speță, licitația a fost organizată cu
încălcarea drepturilor și intereselor legitime ale contestatoarelor, fapt pentru care se impune anularea procesului verbal de licitație imobiliară mai sus menționat.
Din depoziția martorei Vlăduț A . (fila 102), persoană care a semnat de primire corespondența, a rezultat că și contestatoarei S.C. V. I. G. S., i-a fost comunicată o singură publicație de vânzare, referitoare la terenul din B., str. R., nr. 17, fără a se face vreo referire la vreun teren din altă localitate, deși ulterior, au aflat despre faptul ca a fost vândut la licitație și terenul din Crainimăt, proprietatea debitorilor.
Din cuprinsul acestor publicații de vânzare, rezultă că în cazul vânzării la licitație publică, la aceeași dată, a mai multor imobile aparținând aceluiași debitor executat, se întocmește o singură publicație de vânzare imobiliară, cu menționarea tuturor imobilelor scoase la licitație (nicidecum mai multe publicații de vânzare, din care unele se comunică altele nu, așa cum în mod greșit s-a procedat în cauză de către SCPEJ Andronesi V. n D. & Andronesi D. a M. ).
Ori, analizând dovezile de primire și procesele-verbale de predare din_, atașate în Dos. execuțional nr. 3/2011, la filele 250-257, instanța reține că pe acestea este efectuată mențiunea "având de înmânat copia de pe P. V.L.";, ceea ce înseamnă că un singur proces-verbal de licitație a fost comunicat și nu ambele ,deși acestea au fost întocmite în aceeași zi, respectiv_, neexistând certitudinea că s-a comunicat cel referitor la terenul intravilan din B. sau cel vizând apartamentul din B. și terenul intravilan din Crainimăt.
Procesul verbal de licitație nu este un act juridic civil în acceptiunea data acestuia în dreptul substantial de acord de vointa al partilor, ci un act de executare care se întocmeste cu respectarea normelor din Codul de procedura civila privitoare la executarea silita
Din probațiunea administrată în cauză, rezultă că cei doi participanți la licitația organizată la data de 16 ianuarie 2012, C. M. V., si M. V. C., sunt persoane interpuse de către debitorii SA D. si S. C. A. .
Acest fapt reiese atât din răspunsurile la interogatoriile luate, cât și din înscrisurile depuse la dosarul execuțional, reprezentând cererile de participare la licitație.
Astfel, în răspunsul la întrebarea 6) din Interogator, intimata C. M. V. recunoaște că îl cunoaște pe intimatul SA, atât "ca cetățean bistrițean" ,dar și ca urmare a faptului ca a "avut cu el și alte relații pe parcursul vieții", iar pe dovada de comunicare de la fila 13 din prezentul dosar, intimata S. C. A. a semnat de primire în numele intimatei C. M., declarându-se rudă cu aceasta.
Deși în interogatorul luat intimatei S. C. A., aceasta arată în răspunsul la întrebarea nr.1 că nu i-ar aparține semnătura, urmare administrării probei cu verificarea de scripte de către instanță, se constată că aceasta semnătură este similară cu cea pe care intimata S. a aplicat-o pe dovada îndeplinirii procedurii de citare de la fila 12 și cu toate semnăturile aplicate pe propriul interogatoriu.
Existenta unei conivențe frauduloase reiese și din faptul că intimatul M.
V. C., ca fost angajat al intimaților S. la societatea acestora,în calitate de agent de turism, a fost nesincer prin răspunsul dat la întrebarea 7.) din interogator, în care arată că îl cunoaște din 2007 ca agent de turism, însă omite să spună că a fost angajat al societății al cărei reprezentant este SA până în anul 2011, așa cum a declarat intimata S. C. A., în răspunsul la întrebarea nr. 7) din interogatorul luat acesteia.
Conivența dintre intimați este dovedită și de faptul că în dosarul conexat nr._ al Judecătoriei B., cererile de amânare formulate de aceștia pentru termenul din data de_, filele 14, 15, 16, 17, sunt identice, ca formă, aranjare în pagină, conținut și motivare (toți intimații au aflat despre dosar din întâmplare, verificând portalul instanțelor de judecată), iar intimatul M. V. C., în răspunsul la întrebarea 7 din interogator, arată că nu își amintește să fi formulat o asemenea cerere, iar semnătura nu îi aparține.
Intimata S. C. arată în răspunsul la întrebarea nr. 9 din interogator că și-a semnat cererea, dar nu știe cine a redactat-o.
Intimatul SA, arată în răspunsul la întrebarea nr. 9 din interogator că nu este în măsura să răspundă cine a scris cererile mai sus amintite, iar intimata C. M. arată în răspunsul de la întrebarea nr. 9 din interogator că și-a semnat cererea, dar că nu ea a redactat-o, ci probabil secretara de la firma unde lucrează, S.C. OTINEX PORT S.R.L..
Din aceste considerente,rezultă conivența frauduloasă a intimaților și faptul că au acționat in baza unei înțelegeri prealabile.
Mai trebuie menționat și că intimata C. M., în răspunsul la întrebarea nr. 23 din interogator a spus că a licitat pentru un teren, însă nu știe ce suprafață avea, iar intimatul M. V. C. arată în răspunsul la întrebarea nr. 21, că a licitat pentru un teren în suprafață de 40 ari, însă în realitate suprafața terenului este de 2.693 mp.În răspunsul la aceeași întrebare, intimatul M. arată că nu a văzut terenul și nu știe dacă are vreo construcție pe el.
Și de aici rezultă calitatea sa de persoana interpusă întrucât este imposibil de crezut că cineva se prezintă la o licitație fără să cunoască suprafața terenului și fără să îl fi văzut, deși terenul se află la o distanta de câțiva kilometri de orașul B. .
Prin decizia nr. 207 din 15 mai 2003, Curtea Constituțională a României a respins ca neîntemeiată excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 510 alin. 2 C.pr.civ., reținând că "norma dedusă controlului își găsește aplicare în ipoteza prevăzută de art. 509 alin. 5 C.pr.civ., și anume, atunci când imobilul, nefiind adjudecat la prima licitație fie pentru că nu s-a prezentat niciun cumpărător, fie pentru că nu s-a oferit prețul la care a fost evaluat, se organizează o a doua licitație, care începe de la un preț de 75% din prețul de evaluare. Dacă la această licitație participă mai mulți terți, în calitate de ofertanți, adjudecarea se poate face la cel mai mare preț obținut, care, teoretic, poate fi chiar inferior prețului de pornire a licitației; dacă însă la respectiva licitație participă un singur ofertant, în persoana unui terț, acesta nu își poate adjudeca imobilul la un preț inferior celui de începere a licitației; în schimb, dacă ofertant este chiar creditorul, indiferent dacă participa singur sau în concurs cu alți ofertanți, el nu își poate adjudeca imobilul, potrivit art. 510 alin. 2 din Codul de procedură civilă, la un preț inferior celui de pornire a licitației, respectiv 75% din prețul de evaluare";.
În dezvoltarea acestei opinii, Curtea Constituțională a reținut că
"rațiunea pentru care legiuitorul nu a considerat necesar, în cazul mai multor ofertanți, să instituie o limită inferioară a prețului de adjudecare a constituit-o convingerea că, cel puțin în principiu, concursul dintre aceștia este de natură să asigure creșterea respectivului preț, făcând astfel puțin probabilă ipoteză în care prețul cel mai mare oferit să fie inferior prețului de începere a licitației.
Dimpotrivă, în situația unui singur participant, în persoana unui terț, stabilirea unei limite inferioare a prețului de adjudecare a fost determinată de necesitatea evitării unei reduceri prea mari a acestuia, pe care respectivul ofertant, în absența unor contraofertanți, ar putea să o impună în mod univoc, de natură să îl prejudicieze atât pe creditor, cât și pe debitorul proprietar";.
Referitor la încălcarea art. 41 alin. 1 și 3 din Constituție, Curtea Constituțională a constatat că "invocarea acesteia nu este întemeiată, limitarea posibilității creditorului de a dobândi un imobil cu o valoare mai mare decât aceea a creanței sale, prin reglementarea dedusă controlului, urmărind, așa cum s-a arătat, împiedicarea îmbogățirii sale fără justă cauză în dăuna debitorului proprietar, al cărui drept îl protejează astfel, fără să aducă vreo atingere dreptului de proprietate al creditorului. În consecință, art. 510 alin. 2 din codul de procedură civilă nu numai că nu contravine prevederilor constituționale invocate, ci, dimpotrivă, le dă expresie într-o manieră specifică, dar indubitabilă";.
Consideră că diferența specifică identificată de Curtea Constituțională în cele două situații expuse nu este suficientă pentru a justifica regimul derogator în cazul licitației publice la care participă mai mulți ofertanți. Este adevărat că, în principiu, concursul dintre aceștia este de natură să asigure creșterea prețului, însă acest procedeu nu exclude ipoteza ca prețul cel mai mare oferit să fie inferior prețului de începere a licitației, așa cum s-a apreciat de către instanța de contencios constituțional.
Dimpotrivă, apreciază că dezideratul de a evita îmbogățirea fără justă cauză a adjudecatarului, în dauna debitorului proprietar, se impune în orice situație, iar nu numai atunci când la respectiva licitație participă un singur ofertant, în persoana unui terț.
Fraudarea legii se poate produce extrem de facil, prin înscrierea la cea de-a doua procedură de licitație (cu începere la 75% din prețul de evaluare) a cel puțin două persoane aflate în conivență, astfel încât ofertele acestora să nu depășească pragul de 75%. Este evident că, întrucât legea le permite, aceste persoane vor oferi un preț subevaluat. Având posibilitatea de a nu supralicita, deoarece legea permite ca în cazul în care "nu se obține prețul de începere a licitației"; (când toate ofertele sunt mai mici) bunul să fie vândut totuși "la cel mai mare preț oferit";, se poate ajunge la situația în care un bun să fie vândut la 1% din valoarea sa de piață, ceea ce constituie o veritabilă privare a debitorului de bunul său, printr-o faptă ilicită (trucarea licitației).
Or, deși o astfel de ingerință în dreptul la respectarea bunurilor garantat de art. 1 din Protocolul nr. 1 adițional la Convenție este prevăzută de legea internă în procedurile de executare silită, considerăm că aceasta nu asigură un just echilibru între interesul public general al comunității și imperativul respectării drepturilor și libertăților fundamentale ale debitorului, astfel încât să nu se impună acestuia din urmă o sarcină disproporționată (cauza Ex-Regele Greciei și alții c. Greciei, citată anterior).
În practica judiciară s-a apreciat, de asemenea, că este posibilă vânzarea silită la licitație sub 75% din valoarea de piață a bunului, însă actele de executare au fost anulate pe motiv că s-au încălcat dispozițiile art. 1303 din Codul civil din 1864 în materia vânzării referitoare la prețul serios.
În speță, urmare a executării silite declanșate de creditoare împotriva debitorilor, pentru creanța în valoare de 109.440,25 lei ( pentru creditoarea SC M.L. I. SA)
, pentru creanța în valoare de 107.732,99 lei pentru SC V. I. G. S.
și pentru creanța în valoare de 212.040,87 lei pentru creditoarea SC INTESASANPAOLO ROMÂNIA SA
, în data de_, prin 3 publicații de vânzare imobiliară ( filele 163-165 din Dos. execuțional nr. 3/2011) a fost fixat termen pentru vânzarea la licitație a imobilelor apartament din B., str. Decebal, nr. 21, sc. A, ap. 7, evaluat de expertul tehnic C. I., la prețul de 120.000 lei, teren intravilan de 2639 situat în Crainimăt, evaluat la prețul de 70.000 lei, teren intravilan de 300 mp din B., str. R., nr.17, evaluat la prețul de 78.200 lei și construcție atelier reparații auto și birouri situat pe terenul arătat, evaluate la 142.400 lei, proprietatea debitorilor.
Cum la primul termen, respectiv _ nu s-a prezentat niciun licitator, executorul judecătoresc trebuia să întocmească un proces-verbal (care să fi fost semnat de executor, creditor, debitor și adjudecatar, dacă s-ar fi adjudecat), în care să descrie desfășurarea și rezultatul licitației, persoanele care au participat și sumele oferite de acestea, precum și adjudecatarul imobilului, ori el nu a întocmit un proces- verbal la data de_ în care să fi precizat că la licitație nu s-a prezentat nimeni și că se impune astfel întocmirea unei alte publicații de vânzare pentru un preț diminuat
, de 75 % din cel stabilit de expertul evaluator, așa cum prevăd disp. art. 511 C.pr.civ.
Executorul judecătoresc a întocmit doar o nouă publicație de vânzare în data de_ în care a stabilit un nou preț de pornire, dar fără a motiva de ce a fixat un nou preț de pornire diminuat cu 25 %.
Conform procesului-verbal de licitație întocmit de executorul judecătoresc cu ocazia vânzării silite din data de_, s-au prezentat doi licitatori, respectiv d- nul M. V. C. și d-na C. M. V., iar după trei strigări, imobilul a fost adjudecat la prețul cel mai mare oferit, de 10.000 lei, de către C. M. V., iar executorul a consemnat la sfârșitul procesului verbal că "Adjudecatara a solicitat
aplicarea disp. art. 512 alin.1 din C.pr.civ., arătând faptul că diferența în sum ă de
4.750 lei o va achita pâ nă cel m ai târziu la dat a de_ ";.
Și cu privire la inserarea disp. art. 512 alin.1 din C.pr.civ. în procesul- verbal de licitație, instanța constată nelegalitatea acestuia, deoarece în speță acest text de lege nu este aplicabil, ci doar art. 515 C. proc. civ., care prevăd că "la cererea adjudecatarului, dar numai dacă există și acordul creditorului, executorul poate stabili ca plata prețului să se facă în rate, cuantumul și data scadenței lor, ca și suma plătită cu titlu de avans";. Prin prisma dispozițiilor legale citate, executorul judecătoresc nu putea să accepte plata diferenței prețului la un alt termen, atâta timp cât nici unul dintre creditori nu a fost prezent la licitație și nu și-a putut exprima acordul cu privire la modalitatea de executare a obligației de plată a prețului.
În raport de prevederile art. 509 alin. 5 C.pr.civ., vânzarea la licitație la prețul cel mai mare oferit trebuie corelată în mod necesar cu dispozițiile legale în materia vânzării referitoare la preț cuprinse în art. 1303 din Codul civil din 1864, aplicabil în cauză. În această privință, aceste dispoziții sunt pe deplin aplicabile și în cazul vânzării silite, în ceea ce privește condițiile generale de validitate ale oricărui act juridic cu referire la cauza acestuia, mai exact la scopul imediat, contraprestația, deoarece, chiar dacă o asemenea vânzare se realizează prin mijlocirea executorului
judecătoresc, ea nu se poate îndepărta de la aceste condiții generale și esențiale pentru validitatea sa.
Prin urmare, dispozițiile art. 1303 din Codul civil din 1864, stabilesc că prețul vânzării trebuie să fie serios și determinat de părți. În analiza acestei condiții se reține că prețul serios presupune ca el să fie stabilit astfel încât să nu fie disproporționat în raport de valoarea lucrului, încât să se considere că nu există și, prin urmare, să nu poată constitui obiect al obligației cumpărătorului și cauză suficientă a obligației asumată de vânzător.
Așa cum s-a arătat anterior, chiar dacă vânzarea contestată este una silită, realizată prin intermediul executorului judecătoresc, în cadrul procedurii de executare, ea trebuie să fie în acord cu prevederile art. 1303 cod civil datorită specificului său și a necesității respectării și ocrotirii drepturilor părților implicate în procedura executării.
Prin urmare, executorul judecătoresc fiind cel ținut să respecte principiul enunțat, este și cel căruia îi revine obligația de a aprecia asupra seriozității prețului vânzării, în asemenea circumstanțe, și să nu adjudece bunul.
Raportând aceste considerente situației de fapt deduse judecății, instanța apreciază că prețul de 10.000 lei la care bunul imobil supus urmăririi silite, constând în teren de 2639 mp din Crainimăt, a fost adjudecat de intimată este unul neserios, derizoriu.
La baza acestei aprecieri, se are în vedere faptul că valoarea bunului stabilită potrivit raportului de expertiză și care a reprezentat prețul de pornire a licitației a fost de 70.000 lei, în timp ce prețul cel mai mare oferit și la care s-a adjudecat a fost de 10.000 lei, astfel că vânzarea pentru un preț atât de mic, este considerată a fi fost efectuată pentru un preț derizoriu, cu consecința nulității acesteia. În concluzie, spre deosebire de legislația slovacă din cauza Kanala,
dispozițiile din dreptul român păstrează un element aleatoriu (alea), prețul final de adjudecare depinzând de numărul licitatorilor și, bineînțeles, de sumele licitate de fiecare dintre aceștia; intervin aici câteva garanții cum ar fi publicitatea premergătoare începerii licitației și termenele procedurale prevăzute de Codul de procedură civilă, însă, nu poate fi trecută cu vederea ipoteza adjudecării bunului la 75% din valoarea de piață (sau chiar sub acest procent), într-o procedură judiciară ce suplinește consimțământul debitorului, cu consecința lipsirii acestuia din urmă de șansa rezonabilă de a înstrăina bunul la valoarea sa actuală și de a acoperi o tranșă mai mare din debite.
În toate situațiile, nu ar trebui permisă adjudecarea bunului sub prețul de începere a licitației, pentru a exclude orice intenție frauduloasă. Fiind previzibil că bunul nu ar putea fi adjudecat sub prețul de începere, ofertele ar fi reale și serioase, iar persoanele care s-ar înscrie la licitație ar avea interes să supraliciteze, competitivitatea neputând fi trucată.
În cauză, instanța a apreciat că prețul la care a fost vândut terenul din Crainimăt este unul neserios, dat fiind ca deși terenul a fost evaluat la suma de 70.000 RON, așa cum rezultă din raportul de evaluare din dosarul execuțional, acesta a fost vândut la mai puțin de 25% din valoare, producând astfel o pagubă importantă în patrimoniul creditorilor care nu își mai pot recupera creanțele, pentru care dețin titluri executorii.
Văzând considerentele mai sus expuse, respectiv nelegalitatea și netemeinicia vânzării la licitație a terenului în cauză urmare a încălcării dispozițiilor art. art. 500 alin 3 Cod procedură civilă, art. 515 C.pr.civ. și 509 din același cod, respectiv nelegalitatea îndeplinirii formalităților de publicitate prin întocmirea a două publicații de vânzare distincte, din care numai una a fost comunicată creditorilor, faptul ca vânzarea terenului în cauză s-a făcut la un preț neserios, faptul că diferența de preț nu trebuia achitată la un alt termen, fără acordul creditorilor, precum și faptul că participanții la licitație au avut calitatea de persoane interpuse și conivența frauduloasă a acestora cu debitorii S., în temeiul disp. art. 399 și urm. din C.pr.civ., instanța a admis contestațiile la executare promovate de contestatoare și pe cale de consecință a dispus anularea procesului- verbal de licitație încheiat la data de_ în Dos. execuțional nr. 3/2011, de către SC PEJ Andronesi V. n D. & Andronesi D. a M., având ca obiect vânzarea la licitație publică a imobilului teren în suprafață de 2639 mp, situat în localitatea Crainimăt, comuna Șieu-Măgheruș, jud. B. -Năsăud, înscris în CF 25544 Șieu- Măgheruș, nr. cadastral 25544.
Conform art. 403 alin.1 din C.pr.civ. a dispus suspendarea executării silite începută în Dos. execuțional nr. 3/2011 al SC PEJ Andronesi V. n D. & Andronesi D. a M., până la soluționarea definitivă și irevocabilă a prezentei cauze, având ca obiect contestație la executare, motivat de faptul că prin continuarea executării silite, contestatoarea SC M. L. I. SA ar fi grav prejudiciată .
Suspendarea executării silite potrivit art. 403 alin.1 din C.pr.civ. constituie o măsură excepțională, în speță aceasta impunându-se ,dată fiind necesitatea ca titlurile executorii să fie aduse la îndeplinire într-un termen cât mai scurt.
În speță, instanța a avut în vedere că pentru acest petit a fost îndeplinită condiția achitării cauțiunii, în sumă de 1000 lei, potrivit recipisei de consemnare la CEC atașată la Dos. nr._ al Judecătoriei B. ( fila 14), în care s-a pronunțat încheierea civilă nr. 477/2012, și s-a dispus suspendarea provizorie a executării până la soluționarea cererii de suspendare a executării ce face obiectul Dos. nr._, în prezenta cauză acesta fiind conexat la Dos. nr._ .
Dată fiind soluția admiterii adoptată în privința contestațiilor la executare,intimații fiind căzuți în pretenții, potrivit culpei lor procesuale, ce se circumscrie prev. art. 274 C.pr.civ., au fost obligați să achite contestatoarei SC V. I.
G. S. suma de 209,3 lei cu titlu de cheltuieli de judecată, reprezentând taxă judiciară de timbru și timbru judiciar, iar contestatoarei SC M. L. I. SA suma de 509,3 lei, reprezentând taxă judiciară de timbru, timbru judiciar și onorariu avocațial.
Împotriva acestei hotărâri a formulat recurs, în termen legal, intimata C. MARIETA V., care a solicitat,în principal, casarea hotărârii atacate și trimiterea cauzei spre soluționare instanței de fond iar, în subsidiar, modificarea hotărârii atacate în sensul respingerii contestațiilor formulate ca netemeinice și nelegale.
În motivarea recursului s-a arătat că sentința atacată este neîntemeiată, întrucât motivele pe care se sprijină sunt contradictorii și străine de natura pricinii, iar prin interpretarea greșită a actului juridic dedus judecății, a schimbat natura și înțelesul lămurit și vădit neîndoielnic al acestuia, astfel că hotărârea atacată este lipsită de temei legal, fiind dată cu aplicarea greșită a legii și interpretarea greșită a actelor care au stat la baza contestației la executare.
S-a susținut că licitația a avut loc cu respectarea dispozițiilor legale în materie, că în mod legal executorul judecătoresc a făcut aplicarea disp.art.509 alin.5 C.pr.civ, și recurenta a fost declarată adjudecatară pentru cel mai mare preț oferit, că în mod greșit s-a reținut de instanța de fond conivența frauduloasă între ea și ceilalți participanți la licitație și că prețul oferit al fi fost neserios, fiind dovedit că prețul de adjudecare a fost un preț corect stabilit în condițiile art.509 alin.5 C.pr.civ.
Intimata SC M. L. I. SA a depus întâmpinare (f.l6-23), prin care a solicitat respingerea recursului ca nefondat și menținerea sentinței atacate ca fiind temeinică și legală.
In principal s-a invocat excepția nelegalei timbrări și excepția tardivității recursului însă la termenul din data de 02.l0.20l3 (f.40) mandatarul intimatei a arătat că nu se mai mențin cele două excepții.
Pe fondul cauzei, în întâmpinare s-a arătat că hotărârea instanței de fond este temeinică și legală, că a fost făcut o aplicare și interpretare corectă a dispozițiilor legale în materie și a actelor dosarului, iar probele administrate au dovedit că au fost încălcate de către executorul judecătoresc dispoziții legale privitoare la organizarea licitației, s-a făcut dovada și a conivenței frauduloase care a condus la prețul neserios la care s-a adjudecat bunul scos la licitație.
Recursul este nefondat.
Examinând sentința atacată prin prisma motivelor de recurs precum și sub toate aspectele, potrivit disp.art.304/l C.pr.civ, tribunalul constată că instanța de fond a pronunțat o sentință temeinică și legală, făcând o corectă interpretare a probelor administrate și o aplicare corespunzătoare a dispozițiilor legale în materie.
Tribunalul reține că instanța de fond a administrat un bogat probatoriu și prin coroborarea probelor administrate a stabilit în mod just că nu au fost respectate formalitățile de publicitate prevăzute de art.500 alin.3C.pr.civ., prin faptul că a fost emisă doar o publicație de vânzare și comunicată creditorilor dar și faptul că vânzarea terenului s-a făcut la un preț neserios cu adăugarea că diferența nu putea fi achitată la un alt termen fără acordul creditorilor.
Mai mult, instanța de fond a apreciat că în mod corect conivența frauduloasă a participanților la licitație cu debitorii.
In cauză este relevantă cauza ilicită ce a fost reținută de către instanța de fond, deși nu a fost invocat temeiul de drept care conduce la nulitatea actului juridic, în speță de actului de adjudecare.
Potrivit art.966 C.civil, " obligația fără cauză sau fondată pe o cauză falsă sau nelicită, nu poate avea nici un efect";.
Art.967 prevede: "Convenția este valabilă, cu toate că cauza nu este expresă. Cauza este prezumată până la dovada contrarie";.
Art.968 dispune: "Cauza este nelicită când este prohibită de legi, când este contrarie bunelor moravuri și ordinii publice ".
In literatura de specialitate și practica judiciară, cauza sau scopul este definit ca acel element esențial al actului juridic civil care constă în obiectivul urmărit la încheierea actului.
In doctrină se apreciază că în structura cauzei actului juridic civil intră două elemente: scopul imediat - cauza proxima, numit și scopul obligației care se caracterizează prin aceea că este un element abstract și invariabil în cadrul unei anumite categorii de acte juridice civile și scopul mediat - cauza remota, numit și
scopul actului juridic, care constă în motivul determinant al încheierii actului. Scopul mediat se caracterizează prin aceea că este concret și variabil și la aceasta se raportează condițiile de valabilitate pentru cauza actului juridic civil, fiind examinat ca atare și în jurisprudență.
Transpunând la speță această analiză doctrinară, rezultă că scopul imediat al participării la licitație și adjudecarea acesteia a fost cumpărarea bunului imobil licitat, iar scopul mediat a fost lezarea drepturilor creditorilor de a obține un preț satisfăcător din vânzarea imobilului.
Astfel, constatând că nu sunt date motivele de recurs prevăzute de art.304 pct.8 și 9 C.pr.civ., și nu au fost identificate nici alte motive după examinarea sentinței sub toate aspectele, potrivit disp.art.304/l C.pr.civ., se va respinge ca nefondat recursul declarat în cauză, în baza prevederilor art. 3l2 alin.l C.pr.civ.
In baza art.274 C.pr.civ., recurenta C. M. V. va fi obligată să plătească intimatei SC M. L. I. SA, suma de 350 lei cheltuieli de judecată în recurs, reprezentând onorariu avocațial justificat cu chitanța f.39.
PENTRU ACESTE MOTIVE IN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge ca nefondat recursul declarat de intimata C. M. V., domiciliată în B., str.I. nr.27, jud.B. -Năsăud, împotriva sentinței civile nr.l0896 din 07.ll.2012 pronunțată de Judecătoria Bistrița în dosar civil nr._ .
Obligă pe recurenta C. M. V. să plătească intimatei SC M. L. I. SA, suma de 350 lei cheltuieli de judecată în recurs, reprezentând onorariu avocațial.
Decizia este irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică din data de l6 octombrie 20l3 .
PREȘEDINTE, | JUDECĂTORI, | GREFIER, | ||||
I. P. | I. | U. | V. C. | K. | F. |
Red/dact UI/CR 2 ex./10.l2.20l3
Jud.fond.M. L. N.
| ← Decizia civilă nr. 1339/2013. Contestație la executare silită | Decizia civilă nr. 323/2013. Contestație la executare silită → |
|---|
