Decizia civilă nr. 70/2013. Contestație la executare silită
| Comentarii |
|
R O M Â N I A
T. UL SPECIALIZAT C. Dosar nr. _
Cod operator date cu caracter personal 11553
DECIZIA CIVILĂ NR. 70/2013
Ședința publică din data de 4 februarie 2013 Completul este compus din:
PREȘEDINTE: N. K. JUDECĂTOR: F. M. JUDECĂTOR: D. M. D. GREFIER: A. B.
Pe rol fiind judecarea recursului declarat de recurentul C. I.
împotriva sentinței nr.1291/_ pronunțate de către Judecătoria Gherla în dosarul nr. _
În contradictoriu cu intimații M. M. T., M. D., și SC P. SA prin administrator judiciar GRP I., cauza având ca obiect în primă instanță contestație la executare.
La apelul nominal efectuat în cauză se prezintă intimatul M. D., lipsind restul părților.
Procedura de citare nu este legal îndeplinită față de intimatul M. D.
; viciul de procedură se acoperă însă prin prezența acestuia în fața instanței de judecată, în temeiul dispozițiilor art.89 alin.2 C.pr.civ.
S-a făcut referatul cauzei, după care, la solicitarea tribunalului, intimatul M. D. arată referitor la adresa la care a fost citat că este corectă. Depune la dosar întâmpinare și arată că înțelege să invoce excepția lipsei de interes a recurentului C. I. în formularea recursului.
La interpelarea tribunalului, intimatul arată că se prezintă și în numele soției sale M. M. T. iar cu privire la faptul dacă există sau nu un conflict de interese arată că lasă la aprecierea instanței. Solicită acordarea unui termen pentru ca soția sa să se prezinte personal în instanță sau să-și angajeze un apărător.
T. ul, după deliberare, având în vedere calitatea intimatului M. D. de debitor urmărit precum și a intimatei M. M. T. de terț vătămat prin executare, consideră că o eventuală reprezentare a d-lui M. D. a intereselor d-nei M. M. T. conduce la existența unui conflict de interese, cel puțin aparent, motiv pentru care nu va primi concluziile acestuia în calitate de reprezentant a d-nei M. M. T. ci doar în nume propriu. De asemenea, tribunalul reține că acest aspect nu împiedică soluționarea cauzei dat fiind faptul că procedura de citare este legal îndeplinită cu intimata
M. M. T. în nume propriu.
Intimatul M. D. depune extras din Buletinul procedurilor de insolvență nr. 1827/_ și arată că în tabelul preliminar al debitoarei, la capitolul salariați, apare cu o creanță în sumă de 184.692,68 lei și întrucât recurentul C. I. și-a cesionat către SC P. SA creanța în cuantum de 17.850 lei, a devenit creditor în cadrul societății debitoare. Solicită acordarea unui termen pentru a finaliza prin compensare acest debit.
T. ul acordă cuvântul asupra excepției lipsei de interes invocată prin întâmpinarea formulată.
Intimatul M. D. solicită admiterea excepției;consideră că, recurentul C. I. nu mai are calitate de persoană interesată în dosar și neexistând nici o vătămare directă a drepturilor și a intereselor sale nu mai
există interes în formularea recursului care trebuie să fie legitim, personal și actual, având în vedere și-a cesionat creanța deținută împotriva SC P. SA; pentru considerentele arătate solicită respingerea recursului ca lipsit de interes.
T. ul reține cauza în pronunțare.
T R I B U N A L U L :
Prin sentința civilă nr.1291/2012 pronunțată la data de 13 noiembrie 2012 în dosarul nr._ al Judecătoriei G., a fost respinsă ca neîntemeiată excepția lisei calității de reprezentant a numitei C. Firuța, invocată de intimatul M. D., a fost respinsă ca neîntemeiată excepția necompetenței materiale a Judecătoriei G., invocată de intimata SC P. SA, a fost respinsă ca neîntemeiată excepția nulității contestației la executare, invocată de intimata SC P. SA, a fost respinsă ca neîntemeiată excepția lipsei calității procesuale active a contestatoarei, invocată de intimatul C. I.
, a fost respinsă excepția lipsei calității de reprezentant a numitului M. D.
, invocată de intimata SC P. SA, a fost respinsă ca neîntemeiată excepția lipsei calității procesuale pasive a intimatului C. I., invocată de intimata SC
P. SA, a fost respinsă ca neîntemeiată excepția prematurității contestației la executare, invocată de intimata SC P. SA și a fost admisă în parte contestația la executare formulată de către contestatoarea M. M. T. în contradictoriu cu intimatul C. I., SC P. SA C., reprezentată prin administrator judiciar U. R. -Rătvan, cu sediul în C. -N. și M. D., dispunându-se anularea tuturor actelor de executare silită efectuate în dosarul de executare nr. 290/2009 al BEJ Boloș M. . A fost respinsă ca neîntemeiată cererea de suspendare a executării silite formulate de contestatoare și au fost obligați în mod egal intimații C. I. și SC P. SA la plata către contestatoarea M. M. -T. a sumei de 199 lei cu titlu de cheltuieli judiciare.
Pentru a pronunța această hotărâre instanța de fond a reținut că prin încheierea civilă nr. 2565/CC/2009, pronunțată în dosarul nr._ al Judecătoriei C. N., s-a încuviințat executarea silită cu privire la debitorul
M. D., în baza titlului executoriu constând în sentința comercială nr. 39/CC/2009 a T. ului Comercial C., la cererea creditorului C. I. . Ca urmare a acestui fapt, B.E.J. Bolos M. a efectuat, în dosarul de executare nr. 290/2009, acte de executare silită, primul act fiind somația depusă din data de_, prin care debitorului i se aduce la cunoștință că în cazul neplății, în termen de 15 zile, a sumei datorate creditorului se va trece la vânzarea prin licitație publică a imobilului situat în S., nr. 64A, com. Geaca, jud. C., compus din teren și construcție, imobil înscris în CF nr. 473 S., nr. topo 816/2, 817/2, 818/2, 819/2 și 820/2. În același dosar execuțional au mai fost realizate următoarele acte de executare silită: procesul- verbal din data de_ (f. 25), procesul-verbal de situație din data de_, raportul de evaluare din efectuat de expert Șomlea M. -R., publicația de vânzare imobiliară din data de_, procesul-verbal de licitație imobiliară din data de_, publicația de vânzare imobiliară din data de_, procesul-verbal de licitație imobiliară din data de_, publicația de vânzare imobiliară din data de_, procesul-verbal de licitație imobiliară din data de_, publicația de vânzare imobiliară din data de_, procesul-verbal de licitație imobiliară din data de_, publicația de vânzare imobiliară din data de_, procesul-verbal de licitație imobiliară din data de_, publicația de vânzare imobiliară din data de_, procesul-verbal de licitație imobiliară
din data de_, publicația de vânzare imobiliară din data de_, procesul-verbal de licitație imobiliară din data de_, publicația de vânzare imobiliară din data de_, procesul-verbal de licitație imobiliară din data de_, publicația de vânzare imobiliară din data de_, procesul-verbal de licitație imobiliară din data de_, publicația de vânzare imobiliară din data de_ .
La data de_ creanța de 17850 lei a fost cesionată intimatei SC P.
SA.
Din înscrisurile depuse la dosar, respectiv antecontractul de vânzare
cumpărare, sentința civilă nr. 7073/1995 pronunțată de Judecătoria C. N. și certificatul de căsătorie al contestatoarei, rezultă că dreptul de proprietate asupra imobilului supus executării silite, situat în S., nr. 64A, com. Geaca, jud. C., compus din teren și construcție, a fost dobândit de către intimatul M.
D. în timpul căsătoriei cu contestatoarea M. M. T., astfel încât urmează regimul bunurilor comune ale soților asupra cărora dreptul de proprietate este devălmaș, conform art. 30 C.fam. În acest sens, instanța reține și faptul că nu s-a făcut dovada că imobilul supus executării silite ar fi fost dobândit de debitorul M. D. în condițiile art. 31 C. fam. astfel încât să fie un bun propriu al acestuia, nefiind răsturnată prezumția de comunitate a bunurilor dobândite în timpul căsătoriei.
Datoria de 17850 lei atestată de titlul executoriu este proprie intimatului
M. D. . Creanța pentru care a fost demarată executarea silită rezultă dintr-o hotărâre comercială, reprezentând o datorie a debitorului M. D. și nu o datorie comună a ambilor soți. Caracterul de datorie proprie a debitorului M. D. rezultă atât din natura faptelor din care a izvorât creanța, respectiv cheltuieli de judecată ca urmare a unui litigiu comercial, cât și din faptul că aceste cheltuieli au fost stabilite printr-o hotărâre judecătorească neopozabilă contestatoarei, fiind stabilite doar în sarcina debitorului M. D. .
Potrivit dispozițiilor art. 33 C. fam. creditorii personali ai fiecărui soț pot urmări mai întâi bunurile proprii ale acestuia, iar în cazul în care acestea nu asigură acoperirea creanței, se pot îndrepta și asupra bunurilor comune, solicitând partajarea acestora. Astfel, din analiza acestor texte legale rezultă că bunurile comune nu pot fi urmărite pentru realizarea unei datorii personale a unuia dintre soți. În acest sens, legea acordă posibilitatea părții interesate de a cerere partajarea bunurilor comune ale soților pentru a putea proceda la executarea silită a creanței datorată de unul dintre soți. Conform art. 400 ind. 1 C.pr.civ. acest fapt poate fi solicitat și în cadrul contestației la executare, dar cererea în acest sens urmează a fi făcută de partea interesată, respectiv creditorul care dorește realizarea creanței, solicitarea partajării neputând fi impusă contestatoarei așa cum invocă intimatul în cadrul apărărilor sale, atâta timp cât aceasta nu solicită partajarea apreciind că partajarea imobilului nu corespunde intereselor sale.
La pronunțarea soluției, instanța a avut în vedere și dispozițiile art. 371 ind. 3 alin. 1 C.pr.civ., potrivit cărora pot fi supuse executării silite bunurile, dacă sunt ale debitorului.
În consecință, atât timp cât imobilul supus executării silite aparține în devălmășie, atât contestatoarei cât și intimatului M. D., nefăcându-se dovada formulării vreunei cereri de partaj asupra acestuia, instanța a reținut că executarea silită încalcă prevederile art. 371 ind. 3 alin. 1 C.pr.civ., despre care s-a făcut vorbire.
În consecință, toate actele de executare silită efectuate în vederea vânzării silite a imobilului situat în satul S., nr. 64A, comuna Geaca, jud.
, sunt lovite de nulitate absolută.
În dosarul execuțional a fost realizat un singur act de executare care nu privește acest imobil - procesul-verbal din data de_, prin care au fost stabilite cheltuieli de executare silită de 2.246,05 lei. Instanța a reținut că potrivit dispozițiilor art. 3717, alin. 3, C. proc. civ. "Sumele ce urmează a fi plătite se stabilesc de către executorul judecătoresc prin proces-verbal, pe baza dovezilor prezentate de partea interesată în condițiile legii";. Prin urmare, debitorul nu poate fi obligat la plata cheltuielilor de executare silită dacă acestea nu sunt dovedite. Instanța a constatat că în dosarul execuțional se regăsește doar dovada realizării unor cheltuieli de executare silită de 60 lei. Iar aceste cheltuieli nu pot fi imputate debitorului, întrucât au fost realizate în vederea notării somației - act de executarea lovit de nulitate absolută, astfel cum s-a arătat. În consecință, se impune și anularea procesului-verbal din data de_ .
Contrar susținerilor intimatei SC P. SA, contestatoarea nu a contestat executarea silită însăși, ci toate actele de executare silită. Aceasta înseamnă că s-a invocat nulitatea fiecărui act de executare, iar nu
împrejurarea că nu se poate porni executarea silită împotriva debitorului M.
. Nu s-a contestat calitatea de debitor a acestuia. Prin urmare, instanța nu trebuie să analizeze dacă în cauză sunt îndeplinite sau nu condițiile pentru anularea întregii executări silite, întrucât nu a fost învestită cu o astfel de cerere.
Analizând cererea de suspendare a executării silite formulate de contestatoare, instanța a respins-o, având în vedere faptul că nu a fost achitată cauțiunea stabilită de instanța de judecată.
Din aceste considerente, instanța a admis în parte contestația la executare formulată de către contestatoarea M. M. T., în contradictoriu cu intimații C. I., SC P. SA C., reprezentată prin administrator judiciar U. R. -Rătvan și M. D. .
Pe cale de consecință s-a dispus anularea tuturor actelor de executare silită efectuate în dosarul de executare nr. 290/2009 al BEJ Boloș M. .
Instanța a respins ca neîntemeiată cererea de suspendare a executării silite formulate de contestatoare.
În temeiul art. 274 C.pr.civ., instanța a obligat în mod egal intimații C.
I. și SC P. SA la plata către contestatoarea M. M. -T. a sumei de 199 lei cu titlu de cheltuieli judiciare, constând în taxa de timbru și timbrul judiciar. Chiar dacă a fost respinsă cererea de suspendare a executării silite, instanța nu a acordat cheltuielile de judecată doar parțial, având în vedere faptul că judecarea acestei cereri nu a determinat realizarea unor cheltuieli suplimentare de către intimați, întrucât taxele judiciare ar fi avut același cuantum și dacă nu ar fi fost formulată o astfel de cerere. S-a dispus obligarea în mod egal a intimaților la plata cheltuielilor judiciare întrucât între aceștia nu există raporturi de solidaritate, astfel că obligațiilor lor nu pot di decât divizibile, solidaritatea neputând fi prezumată. De asemenea, probele
administrate nu au evidențiat o culpă procesuală diferită a intimaților, motiv pentru care instanța a apreciat că aceasta este egală. În cele din urmă,
instanța reține că intimatul M. D. nu poate fi obligat la plata cheltuielilor judiciare, având în vedere faptul că nu are nici o culpă procesuală.
Împotriva acestei hotărâri a declarat recurs, în termen legal, recurentul
C. I., solicitând admiterea recursului și, în principal, casarea hotărârii atacate și trimiterea cauzei spre rejudecare aceleiași instanțe, iar în subsidiar,
modificarea hotărârii atacate în sensul admiterii cererii de suspendare a judecării contestației la executare în temeiul art. 36 din Legea nr. 85/2006 și, în subsidiar, respingerea ca neîntemeiată a contestației la executare.
În motivarea recursului recurentul a arătat că soluția instanței de fond este netemeinică, aceasta soluționând contestația la executare cu toate că la dosarul cauzei a fost trimisă o cerere de suspendare în temeiul art.36 din Lege anr.85/2006, având în vedere faptul că intimata SC P. C. SA se află în procedura insolvenței.
Recurentul a arătat că în mod nelegal instanța de fond a respins excepția lipsei calității de reprezentant a lui M. D. în reprezentarea intereselor contestatoarei M. M. T., întrucât calitatea de reprezentat, indiferent dacă reprezentarea este pentru exercițiul acțiunii sau pentru reprezentarea în judecată, se justifică prin procură, care se alătură cererii în original sau în copie legalizată, astfel cum prevede art.83 alin.1 C.pr.civ.
Raportat la conținutul procurii judiciare depuse la fila 16 din dosarul nr._ al tribunalului C., recurentul apreciază că nu s-a făcut dovada calității de reprezentant a domnului M. D. întrucât reprezentarea a fost data ad litem pentru dosarul nr._ al Judecătoriei G. si nu pentru prezentul dosar.
Pe de alta parte, raportat la cererea de introducere in cauza in calitate de intimat a dlui. M. D., aflată la fila nr. 21 din dosar nr._, reprezentarea contestatoarei prin dl. Marginaen D. nu este posibila intrucat de plano exista un conflict de interese intre contestator si intimat.
Intr-o astfel de situație se impune admiterea excepției invocate, cu consecința fie a reprezentării contestatoarei printr-o alta persoana sau printr- un curator special numit in condițiile articolului 44 alin. (1) Cod de procedura civila.
Recurentul a arătat că în mod nelegal instanța de fond a respins excepția lipsei calității procesuale pasive a dlui. C. I., excepție care se impunea a fi admisa, cu consecința respingerii acțiunii fata de acesta. Aceasta deoarece între recurent in calitate de cedent si SC P. C. SA in calitate de cesionar a intervenit contractul de cesiune incheiat in data de_ . Obiectul contractului a constat in transmiterea cu titlu gratuit de către cedent către cesionar a creanței in valoare nominala totala de 17.850 lei pe care o deține cedentul asupra debitorului cedat, M. D., in suma totala de 17.850 lei. Astfel cum rezulta din prevederile art. 1 din contractul de cesiune, s-a transmis in totalitate, definitiv, la data semnării contractului, creanța cesionarului, cu toate garanțiile si accesoriile sale, asa cum exista in patrimoniul cedentului la valoarea nominala.
Începând cu data semnării contractului respectiv_, in dosarul de executare nr. 290/2009 al BEJ M. BOLOS, recurentul C. I. nu mai are calitate de creditor, aceasta calitate revenindu-i SC P. C. SA.
In mod nelegal instanța de fond a respins excepția prematuritatii contestației la executare. Potrivit art. 399 alin. 1 cod procedura civila, impotriva executării silite precum si impotriva oricărui act de executare se poate face contestație de către cei interesați sau vătămați prin executare. Art. 401 Cod procedura civila stabilește prin norme imperative, termenul inauntrul căruia poate fi formulata contestația la executare de către terțe persoane, cum este in cazul pendinte. Astfel, art. 401 alin. 2 dispune "contestația prin care o terța persoana pretinde ca are un drept de proprietate sau un alt drept real asupra bunului urmărit, poate fi introdusa in termen de 15 zile de la efectuarea vânzării ori de la data predării silite a bunului.";
In speța, contestatoarea invoca un drept de proprietatea asupra bunului urmărit, respectiv asupra imobilului situat in Comuna Geaca Sat S. nr. 64 A astfel incat, contestația poate fi introdusa fie in termen de 15 zile de la efectuarea vânzării fie in termen de 15 zile de la data predării silite a bunului.
Codul de procedura civila pune la indemana terților posibilitatea atacării separate a actelor vătămătoare, reglementând in mod distinct termenul in care aceștia pot introduce contestație la executare fata de termenul pus la dispoziție pârtilor, anume in 15 zile de la efectuarea vânzării ori de la data predării silite a bunului, conform art. 401 alin. 2 cod procedura civila, abia atunci fiind identificata si vătămarea produsa si apărând si interesul formulării contestației.
Întrucât in speța imobilul urmărit nu a fost instrainat si nici predat silit, contestația la executare formulata de contestatoare este prematura si se impunea a fi respinsa.
Pe fondul cauzei, recurentul solicită respingerea contestației la executare ca fiind neintemeiata, arătând că art. 401 alin. 2 cod procedura civila reglementează termenul in care o terța persoana care pretinde ca are un drept de proprietate sau un alt drept real asupra bunului urmărit poate formula contestație. Aceasta reglementare deschide astfel posibilitatea atacării atât a executării silite, cat si a unor acte de executare, nu numai de părțile direct implicate in procedura executionala, cat si de alte persoane, străine de aceasta, dar care sunt vătămate in drepturile lor sau direct interesate, cum este cazul contestatoarei din cauza care nu a fost obligata la nicio prestație.
Atât art. 399 cod procedura civila cat si art. 404 cod procedura civila, disting intre caile prin care se poate obține respectarea drepturilor persoanelor implicate direct in procedura de executare silita, precum si a terților, reglementând posibilitatea acestora de a formula contestații prin care sa poată obține anularea unor acte de executare silita,privite in mod de sine stătător.
Astfel, articolul 399 alin. 1 cod pr civila prevede ca se poate formula contestație atât impotriva executării silite, precum si impotriva oricărui act de executare, articolul 404 cod pr civila impunând instanței ca, in măsura in care admite contestația la executare, sa anuleze actul de executare contestat, sa dispună indreptarea acestuia, sa dispună anularea ori incetarea executării insasi.
Asa fiind, părțile isi pot limita obiectul contestației in funcție de interesul pe care ii au si de vătămarea pe care o pretind, ori la intreaga executare silita, ori la un act apreciat ca nelegal.
In cauza, contestatoarea a preferat sa investească instanța printr-o contestație la executare impotriva executării silite insasi, cum rezulta din cererea introductiva de instanța, motivând in fapt solicitarea sa prin urmărirea unui bun comun, limitând așadar obiectul de analiza la nelegalitatea chiar a executării silite. Aceasta solicitare nu poate fi insa primita, căci in caz contrar ar trebui sa se ajungă la concluzia ca in mod incorect s-a pornit executarea silita impotriva debitorului soțul sau, imprejurare ce nu poate fi reținuta, având in vedere ca acesta are calitatea de debitor cată vreme nu achita debitul pentru care s-a pornit executarea silita.
Posibilitatea contestării executării silite este oferita si terțelor persoane in sarcina cărora nu s-a instituit nici o obligație pe care sa trebuiască sa o execute de buna voie, cum ar fi situația in care partea dintr-un proces a fost obligata la predarea unui bun ce face obiectul dreptului de proprietate al unui terț si care astfel are tot interesul sa oprească executarea silita, insa nu aceasta este situația in cauza, cum s-a arătat, soțul contestatoarei având calitatea de debitor, executarea silita fiind pornita in vederea recuperării
sumelor pe care le datorează, fara a fi obligat la predarea imobilului la a cărui valorificare s-a procedat tocmai datorita atitudinii sale culpabile. Si aceasta spre deosebire de termenele prevăzute in alineatul 1 al articolului 401 cod procedura civila, aplicabile pârtilor si nu terțului, in alte cuvinte, nu se vede motivul pentru care legiuitorul s-ar fi abătut de la prevederile acestui alineat si ar fi reglementat un termen separat pentru introducerea contestației de către un terț care pretinde un drept de proprietate sau un alt drept real asupra bunului urmărit.
In calitatea sa de terț contestatoarea nu poate solicita anularea intregii executări decât cu negarea dreptului organelor de executare de a recupera debitul, in speța nefiind situația atacării actului de adjudecatare ci anularea actelor de executare fiind solicitata doar ca o consecința a admiterii contestației formulate si cu caracter general, fara individualizarea actelor considerate ca fiind prejudiciabile.
Prin întâmpinare, intimatul M. D. a solicitat respingerea recursului ca fiind nefondat, invocând excepția lipsei de interes a recurentului C. I. arătând în susținerea poziției procesuale că recurentul nu poate avea calitatea de persoană interesată, întrucât nu există o vătămare a acestuia. Interesul recurentului în formularea recursului nu este legitim, întrucât nu urmărește afirmarea sau realizarea unui drept recunoscut de lege, a unui interes ocrotit de lege, recursul fiind lipsit de orice utilitate pentru acesta.
De asemenea, interesul recurentului în formularea recursului nu este personal și direct, respectiv folosul urmărit nu aparține recurentului. Interesul recurentului nu este născut și actual în sensul că dacă nu ar fi recurs la promovarea acestei căi de atac acesta s-ar expune la un prejudiciu, întrucât prin contractul de cesiune de creanță și-a cesionat creanța în sumă de 17.850
lei către SC P. C. SA la data de_ .
În ceea ce privește solicitarea recurentului de casare a hotărârii atacate și trimiterea a cauzei spre rejudecare aceleiași instanțe, intimatul a arătat că o cauză poate fi trimisă spre rejudecare doar o singură dată, fapt deja realizat.
Analizand cu prioritate exceptia lipsei de interes invocată de intimatul
M. D., tribunalul retine urmatoarele :
Conditie a exercitarii oricarui demers procesual, interesul procesual trebuie sa indeplineasca in mod cumulat mai multe cerinte, respectiv sa fie legitim si juridic, sa fie personal si direct si sa fie nascut si actual. Exceptia lipsei de interes este o exceptie de fond, absoluta si peremptorie
, care poate fi invocata ori de câte ori interesul procesual, fie nu este legitim si juridic, fie nu este personal si direct.
La data de_ C. I. și-a cesionat creanța deținută împotriva SC P. SA, in valoare nominala de 17.850 lei, asa cum rezulta din sentinta comerciala nr. 39/CC/2009 a T. ului Comercial C. si prin incheierea civila nr. 2565/CC/2009 a Judecatoriei C. -N., prin care s-a admis cererea de incuviintare a executarii silite a BEJ M. Bolos privind creditorul C. I. si pe debitorul M. D. (f.9-13).
Dupa cum rezulta din tabelul preliminar de creante al debitoarei SC P.
C. SA, publicat in Buletinul Procedurilor de I. nr. 1827/_ (f. 16-19 )
, recurentul C. I. nu este printre creditorii SC P. SA.
In cauza, tinand cont de aceea ca recurentul C. I. și-a cesionat creanța deținută împotriva SC P. SA, tribunalul apreciaza ca ca nu mai subzista vreo vătămare directă a recurentului privind drepturile sale subiective și a interesele sale legitime, astfel ca se constata ca interesul procesual al acestuia în sustinerea recursului, nu mai este nici unul personal si nici unul direct .
In baza celor expuse deja, tribunalul va admite excepția lipsei de interes a recurentului C. I., invocată de intimatul M. D. și în consecință va respinge, ca lipsit de interes, recursul declarat de recurentul C. I., în contradictoriu cu intimații M. M. T., M. D. și SC P. SA, reprezentată de administratorul judiciar GRP I., împotriva sentinței civile nr. 1291/13 noiembrie 2012, pronunțată de Judecătoria Gherla în dosarul nr. _
, pe care o va menține în întregime.
PNTRU ACESTE M. IVE ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E :
Admite excepția lipsei de interes a recurentului C. I., invocată de intimatul M. D. și, în consecință:
Respinge, ca lipsit de interes, recursul declarat de recurentul C. I., în contradictoriu cu intimații M. M. T., M. D. și SC P. SA, reprezentată de administratorul judiciar GRP I., împotriva sentinței civile nr. 1291/13 noiembrie 2012, pronunțată de Judecătoria Gherla în dosarul nr. _
, pe care o menține în întregime.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică din 4 februarie 2013.
PREȘEDINTE, | JUDECĂTORI, | GREFIER, N. | |
K. F. -IANCU M. | D. M. | D. A. B. |
Red.DMD/MM 2 ex./_
Judecător fond: Gîlcă M. I., Judecătoria Gherla, județul C. .
| ← Decizia civilă nr. 667/2013. Contestație la executare silită | Decizia civilă nr. 725/2013. Contestație la executare silită → |
|---|
