Decizia civilă nr. 1993/2013. Ordonanță de plată. OUG 119/2007
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
TRIBUNALUL COMERCIAL CLUJ DOSAR NR. _
Cod operator date cu caracter personal 11553
DECIZIA CIVILĂ NR.1993/2013
Ședința publică din data de 15 iulie 2013 Instanța este constituită din: PREȘEDINTE: V. LAURA OROS GREFIER: A. B.
Pe rol fiind pronunțarea asupra cererii formulate de către creditoarea L. O. I. în contradictoriu cu debitoarea C. DE I. T. S., având ca obiect emiterea unei ordonanțe de plată.
S-a făcut referatul cauzei, după care se constată că dezbaterile au avut loc în ședința publică din data de 12 iulie 2013, fiind consemnate în încheierea de ședință de la acea dată, care face parte integrantă din prezenta hotărâre, dată la care tribunalul, având nevoie de un timp mai îndelungat pentru deliberare, a amânat pronunțarea pentru data de azi.
TRIBUNALUL,
Deliberând asupra cauzei civile de față, constată următoarele:
Prin cererea, înregistrată pe rolul acestui tribunal la_, creditoarea L. O.
I. a chemat în judecată pe debitoarea C. DE I. T. S., solicitând tribunalului, ca prin ordonanța de plată ce se va pronunța, să dispună obligarea debitoarei la plata sumei de 1.530.871 lei, reprezentând cota care i se cuvine creditoarei din beneficiile debitoarei si a filialelor acesteia in anul 2012, conform cotei de interes pe care o deține în societate, cu cheltuieli de judecată.
În motivarea cererii, creditoarea a arătat că a comunicat debitoarei o somație de plată a sumei de 1.530.871 lei în data de_ prin Societatea de executori judecătorești Șortan și Asociații, dovada recepționării acestei somații fiind anexată cererii. Somația a rămas fără răspuns, iar debitoarea nu a inteles sa răspundă nici solicitărilor creditoarei de a-i pune la dispozitie registrele contabile si documentele justificative aferente declarațiilor fiscale.
Creditoarea a mai arătat că creanța rezultă dintr-un contract civil, din Hotărârile Adunării Generale a Asociaților adoptate in cursul anului 2012 si din Declarațiile Fiscale aferente anului fiscal 2012 depuse de către debitoare la organul fiscal. Creditoarea deține calitatea de asociat a societătii debitoare, cu o participare de 15% din părțile sociale ale debitoarei, în conformitate cu art. 9 din Actul constitutiv, astfel că dreptul său de a incasa sumele ce fac obiectul prezentei cereri izvorăște din contractul de societate care sta la baza asocierii. În cursul anului 2012 au fost adoptate hotărâri ale adunării generale ale asociaților debitoarei, prin care au fost aprobate distribuiri anticipate de sume cu titlu de beneficii către toți asociații proporțional cu cota de participatie deținuta de fiecare asociat in societatea debitoare,
în baza cărora creditoarei i se cuvenea spre distribuire suma de 1.038.475 lei. In aceste condiții, parte din creanța deținuta rezulta parțial din hotărârile AGA ale debitoarei din cursul 2012. Restul creanței deținute de creditoare fata de debitoare rezulta din declarațiile anuale de venit, declarația 204, depuse de debitoare la Agenția Naționala de Administrare Fiscala, inclusiv pentru fiecare filiala a societății. Din aceste declarații rezulta că creditoarei i se cuvine suma de 1.972.728 lei, reprezentând cota parte de 15% din beneficiile debitoarei si a filialelor acesteia in anul 2012 conform cotei de interes pe care o deține in societate.
Creditoarea a mai arătat că, în cursul anului 2012, in baza hotărârilor AGA ale debitoarei prin care s-au aprobat distribuiri anticipate din beneficiile cuvenite fiecărui asociat proporțional cu cota de participatie in societate, din suma mai sus indicata a încasat suma 441.857 lei, rămânând așadar un rest de plata de 1.530.871 lei. Creanța este certa deoarece existenta ei rezulta din actele de creanța, Actul constitutiv al societății debitoare, hotărârile AGA adoptate in cursul anului 2012 si din declarariile fiscale aferente anului 2012. Creditoarea a arătat că eventualele cheltuieli nedeductibile care ar diminua suma ce i se cuvine, nu i-au fost comunicate si nu a avut posibilitatea sa le verifice si sa le accepte, deși a formulat solicitări repetate in vederea obținerii situațiilor financiare, astfel că aceste cheltuieli nu îi sunt opozabile decât după ce îi vor fi puse la dispoziție registrele contabile si documentele justificative aferente declarațiilor fiscale. Creditoarea a arătat ca nu renunță la verificarea sumei cheltuielilor deductibile întrucât are serioase rezerve cu privire la unele din categoriile de cheltuieli pe care consiliul de coordonare le-a apreciat ca fiind deductibile, deși sunt in realitate consideră ca sunt plați preferențiale realizate in favoarea unor asociați.
Caracterul lichid al creanței rezulta din înscrisurile depuse de în probatiune, si anume din hotărârile AGA adoptate in cursul anului 2012 si declarațiile anuale de venit, declarația 204, depuse de debitoare la Agenția Națională de Administrare Fiscală. Creanța a devenit exigibila la data adoptării hotărârilor AGA din anul 2012 pentru sumele aprobate spre distribuire cu titlu de beneficii, iar pentru restul sumei cuvenite creditoarei, de la data de_ . Creanța constă într-o obligație de plata a unor sume de bani, îndeplinirea acestei condiții rezultând implicit din caracterul lichid al creanței. Creanța rezultă din neîndeplinirea culpabilă a obligației de plată a sumelor restante aferente anului 2012.
In ceea ce privește hotărârile AGA adoptate in 2012, creditoarea a arătat că trebuia sa încaseze sumele la scadentele prevăzute in cuprinsul acestora, dar consiliul de coordonare al debitoarei a refuzat plata acestor sume către ea. In condițiile in care consiliul de coordonare reprezintă organul de coordonare al debitoarei, acționând in numele societății, actele si faptele acestuia reprezintă actele/faptele debitoarei, si în consecința, si cu privire la neplata sumelor aprobate prin hotărârile AGA si nedistribuite creditoarei, culpa debitoarei este prezumata.
În drept, cererea a fost întemeiată pe dispozitiile art. 1548 din Noul Cod Civil, art. 1013 si urm. din Noul Cod de procedură civilă.
Prin întâmpinarea depusă la dosar la termenul de judecată din_, debitoarea C. DE I. T. S. a solicitat respingerea cererii și obligarea reclamantei la plata cheltuielilor de judecată, invocând în apărare excepția lipsei procedurii prealabile a notificării conform art. 1014 din Noul Cod de procedură civilă
si excepția lipsei calității procesuale pasive a debitoarei pentru sumele datorate de Filiale, si arătând pe fond că creanta solicitată de creditoare nu poate fi realizată pe calea ordonantei de plată întrucât nu este certă.
În sustinerea excepției lipsei procedurii prealabile a notificării, debitoarea a arătat că potrivit dispozițiilor art. 1014 NCPC, anterior introducerii cererii de emitere a ordonanței de plată, creditoarea avea obligația de a efectua procedura prealabilă a comunicării somației legale prin care să pună în vedere debitorului ca în termenul precizat de lege să efectueze plata. Comunicarea somației prevăzută de art. 1014 NCPC se face, potrivit dispozițiilor legale, fie prin intermediul executorului judecătoresc, fie prin poștă prin scrisoare recomandată cu conținut declarat și confirmare de primire. Somația expediată de creditoare nu a fost comunicată prin nici una din modalitățile legale. Astfel, așa cum se poate observa din copia înștiințării, dovadă de comunicare, aceasta nu a fost comunicată de executorul judecătoresc ci de un reprezentant al unei firme de curierat D. DY EXPRES, fără să se indice care sunt actele comunicate. Salariatul unei societăți de curierat nu este și nu poate fi asimilat unui agent procedural și cu atât mai puțin unui executor judecătoresc. Potrivit dispozițiilor legale, comunicarea actelor de procedură se poate face prin agenți procedurali angajați ai instanței sau ai executorului. Spre deosebire de angajatul unei societăți de curierat, agentul instanței sau angajatul executorului judecătoresc își desfășoară activitatea sub controlul și îndrumarea acestor instituții. Comunicarea prin firma de curierat nu poate fi asimilată nici comunicării prin intermediul poștei prin scrisoarea recomandată cu conținut declarat și confirmare de primire, întrucât aceasta nu s-a făcut cu formalitățile legale. Somația nu a fost transmisă prin scrisoare recomandată și cu atât mai puțin cu conținut declarat. De altfel, acest serviciu este prestat exclusiv de Poșta română.
În sustinerea excepției lipsei calitătii sale procesuale pasive, debitoarea a arătat că prin cererea de emitere a ordonanței de plată, creditoarea a solicitat obligarea sa la plata sumei de 1530871 lei reprezentând cota ce s-ar cuveni din beneficiile debitoarei și a filialelor acesteia pentru anul 2012. Prin cerere, creditoarea nu a indicat nici modul de calcul al acestei sume și nici cota la care ar fi îndreptățită din beneficiile fiecărei entități secundare ale debitoarei, ci a indicat o sumă globală, pe care a precizat-o ca fiind 15% din veniturile obținute de toate asocierile.
Având în vedere dispozițiile art. 56, 245 și 247 NCPC, debitoarea a arătat că înțelege să invoce excepția lipsei calității sale procesuale pasive pentru sumele datorate de filialele ei. Potrivit art. 7 alin. 7 din OUG 86/2006, filialele societăților profesionale sunt entități constituite potrivit legii cu personalitate juridică conform dispozițiilor art. 72 alin. 4 din Statutul profesiei și sunt înscrise în Registrul formelor de organizare a profesiei ținut de UNPIR. Filialele debitoarei ale căror declarații de venit sunt înregistrate la ANAF și au fost depuse de creditoare în anexele acțiunii sunt: Filiala Brașov - Cod fiscal RO 28144278 înregistrată la UNPIR în RFO (Registrul Formelor de Organizare) cu nr. 0395/2009, Filiala Timiș - cod fiscal RO2575788O înregistrată la UNPIR în RFO cu nr. 0385/2009, Filiala București - cod fiscal RO 26171764 înregistrată la UNPIR în RFO cu nr. 0401/2009 Filiala Bihor - cod fiscal RO 25979789 înregistrată la UNPI R în RFO cu nr. 0396/2009 Filiala Satu Mare - cod fiscal 26096476 înregistrată la UNPI R în RFO cu nr. 0394/2009 și Filiala Sibiu - cod fiscal RO 25804035 înregistrată la UNPI R în RFO cu nr. 0388/2009. Toate aceste Filiale sunt
entități organizate potrivit legii, înregistrate corespunzător, care pot sta în judecată în calitate de pârâte pentru obligațiile proprii. De altfel, dispozițiile procedurale aplicabile prezentului litigiu nu condiționează calitatea de parte în proces de existența personalității juridice, din această perspectivă legislația procesual civilă actuală solicitând doar ca entitățile fără personalitate juridică să fie constituite potrivit legii. În cazul de față, filialele având regimul juridic al societății mamă, adică al debitoarei, sunt entități cu personalitate juridică proprie.
Având în vedere că din totalul sumei solicitate de creditoare, doar suma de 12,269 lei este aferentă declarației de venit depusă de debitoare, diferența de 1.518.602 lei este urmăribilă proporțional, pe fiecare filială în parte conform propriilor lor situații financiare. Așa cum afirmă chiar creditoarea, debitoarea și-a îndeplinit obligația de distribuire a sumelor în anul 2012 și i-a plătit suma de 4. lei cu titlu de avans din distribuiri, sumă mai mare decât cea realizată în final de societate, astfel încât solicitarea creditoarei se impune a fi respinsă. Pentru aceste motive, s-a solicitat admiterea excepției lipsei calității procesuale pasive a sa pentru suma de 1.518.602 lei, reprezentând beneficii indicate de creditoare ca fiind datorate de filialele sus-enumerate ale debitoarei.
Pe fondul cauzei, debitoarea a arătat că procedura sumară a ordonanței de plată este inaplicabilă creanțelor solicitate de creditore în prezentul dosar. Conform prevederilor art. 1013 NCPC procedura se aplică creanțelor certe, lichide și exigibile constând în sume de bani care rezultă dintr-un contract civil, constatate printr-un înscris sau determinate potrivit unui statut.
Fără a nega caracterul evident de contract civil al contractului de societate, acesta însă nu este un contract din care să rezulte o obligație de plată a unei sume de bani așa cum solicită creditoarea. Societatea profesională realizează venituri din exercitarea profesiei de către asociații și salariații acesteia, iar aceste venituri sunt distribuite asociaților în funcție de suma concretă existentă. Existența sau inexistența unor asemenea venituri este fluctuantă și depinde de rezultatul financiar al fiecărui exercițiu. Contractul de societate nu garantează nici o sumă certă care să fie distribuită asociaților și acesta este motivul pentru care procedura ordonanței de plată este inaplicabilă în speță. Așa cum rezultă chiar din actele anexate de creditoare, Filiala Satu Mare spre exemplu a avut în cursul anului 2012 un rezultat financiar negativ, fiind pe pierdere, situație care ilustrează în mod edificator realitatea susținerilor sale. Declarațiile financiare anexate de creditoare în susținerea cererii sale conțin calculul sumelor impozabile, stabilite potrivit prevederilor legale. După cum însă cunoaște foarte bine creditoarea, aceasta fiind pentru mai mulți ani asociat coordonator al debitoarei, suma aflată efectiv la dispoziția asociaților este una mult mai mică, diminuată cu cheltuielile nedeductibile care deși au fost efectuate de societate nu pot fi inserate în declarația de venit. Fac parte din această categorie cheltuielile cu creditele bancare, despre a căror existență creditoarea are cunoștință, cheltuielile cu investițiile care se amortizează, cheltuiala fiind una foarte mare influențează veniturile efective ale asociaților însă din punct de vedere fiscal, deductibilitatea ei este eșalonată pe întreaga perioadă de amortizare.
Singurul element cert care rezultă din declarațiile de venit formular 204 depuse în probațiune este suma asupra căreia fiecare asociat va plăti impozitul nu însă și suma efectivă pe care o va primi cu titlu de distribuire din motivele pe care le-
a arătat. Prin chiar cererea de emitere a ordonanței creditoarea aduce în discuție și își asumă existența unor cheltuieli nedeductibile care influențează cuantumul sumelor efectiv distribuite. Declarațiile de venit nu sunt înscrisuri care să constate creanțe, ci formulare în temeiul cărora se determină creanțele fiscale datorate cu titlu de impozit pe venit. De altfel, practica instanțelor în materia ordonanțelor de plată având ca obiect distribuiri de sume cu titlu de beneficii ale societăților este aceea de respingere a lor tocmai pentru că ele nu rezultă din înscrisuri însușite de părți prin semnătură, din regulamente, statute sau alt mod admis de lege.
În drept, întâmpinarea a fost întemeiată pe dispozitiile art. 1013, 1014 si 1020 din Noul Cod proc.civ.
La termenul de judecată din_, tribunalul a respins, ca neîntemeiată, exceptia lipsei procedurii prealabile prevăzută de art. 1014 din Noul Cod proc.civ., invocată de debitoare, si a unit cu fondul cauzei exceptia lipsei calitătii procesuale pasive a debitoarei pentru sumele datorate de către filialele acesteia, invocată de către debitoare.
Analizând materialul probator administrat în cauză, tribunalul constată următoarele:
Potrivit dispozitiilor art. 1013 alin. 1 Cod proc.civ. nou, adică din Legea nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă, procedura ordonanței de plată ";se aplică creanțelor certe, lichide și exigibile constând în obligații de plată a unor sume de bani care rezultă dintr-un contract civil, inclusiv din cele încheiate între un profesionist și o autoritate contractantă, constatat printr-un înscris ori determinate potrivit unui statut, regulament sau altui înscris, însușit de părți prin semnătură ori în alt mod admis de lege";.
Creditoarea L. O. I. are calitatea de asociată în cadrul societătii debitoare
C. DE I. T. S., după cum rezultă din actul constitutiv al acesteia din urmă (filele 52-57), detinând 15% din părtile sociale ale debitoarei, în urma adoptării hotărârii nr. 1/_ a adunării generale a asociatilor debitoarei (fila 51). Prin ordonanta presedintială nr. 1627/2013 pronuntată de Tribunalul Specializat C. la_ în dosarul nr._, s-a dispus suspendarea executării hotărârii din_ adoptate de adunarea generală a asociatilor societătii debitoare C. DE I. T.
S., prin care s-a aprobat excluderea creditoarei L. O. I. din structura de asociere a societătii debitoare, până la solutionarea definitivă a actiunii în anulare ce face obiectul dosarului nr._ (filele 8-15).
Prin mai multe hotărâri ale adunării generale ale asociatilor debitoarei adoptate în cursul anului 2012 s-a hotărât distribuirea mai multor sume către asociatii debitoarei în conformitate cu cotele de asociere, printre care si către creditoarea L. O. I. pentru cota de asociere de 15%, mentionându-se în cuprinsul hotărârilor că sunt adoptate de asociatii debitoarei ";în calitate de asociati ai societătii mamă în mod direct si subsidiar în fiecare filială";. Este vorba despre hotărârile adunării generale ale asociatilor debitoarei C. DE I. T. S. nr. 16/_ privind distribuirea sumei totale de 1.350.000 lei, nr. 13/_ privind distribuirea sumei totale de 110.000 euro, nr. 13/_ privind distribuirea sumei totale de
1.432.360 lei, nr. 11/_ privind distribuirea sumei totale de 163.500 lei, nr. 10/_ privind distribuirea sumei totale de 45.000 euro, nr. 9/_ privind distribuirea sumei totale de 163.492,86 lei, nr. 6/_ privind distribuirea sumei totale de
163.492,86 lei, nr. 4/_ privind distribuirea sumei totale de 326.985,72 lei si nr. 1/_ privind distribuirea sumei totale de 1.750.000 lei (filele 26, 28, 29, 31, 40, 45, 47, 49 si 51). Prin aceste hotărâri AGA ale debitoare s-a hotărât distribuirea către creditoare a sumei totale de 1.038.475 lei, corectitudinea calculării acestei sume, raportat la faptul că unele distribuiri s-au hotărât privind sume stabilite în moneda euro, nefiind contestată de către debitoare.
Din suma de 1.038.475 lei, cu privire la care debitoarea prin hotărârile adunărilor generale ale asociatilor săi, mai sus mentionate, si-a asumat obligatia să le distribuie creditoarei L. O. I., acesteia i-a fost distribuită în total suma de 441.857 lei, potrivit extraselor de cont depuse la dosar (filele 27, 30, 32-39, 41-44, 46, 48 si 50), plata către creditoare a acestei sume fiind recunoscută si de către debitoare prin întâmpinare (fila 75), rămânând nedistribuită suma de 596.618 lei.
Prin cererea ce face obiectul dosarului de fată, creditoarea a invocat detinerea unei creante în cuantum de 1.530.871 lei fată de debitoare, întemeindu-se atât pe hotărârile adunării generale a asociatilor debitoarei din anul 2012, cât si pe declaratiile fiscale aferente anului fiscal 2012 depuse de către debitoare si de către filialele acesteia Sibiu, Brasov, Timis, Bucuresti, Bihor si Satu Mare, la organul fiscal (filele 184-197), sumă reprezentând cota parte de 15% din beneficiile debitoarei si ale filialelor acesteia în anul 2012, conform cotei de asociere detinute de către creditoare.
În ceea ce privește excepția lipsei calității procesuale pasive a debitoarei C. DE I. T. S., invocată de către aceasta, tribunalul retine că aceasta nu poate fi calificată ca reprezentând o apărare de fond fată de prevederile art. 36 Cod proc.civ. nou, după cum sustine creditoarea, întrucât nu priveste existenta sau inexistenta drepturilor invocate de către creditoare, ci stabilirea împrejurării dacă acestea revin debitoarei sau filialelor sale.
Astfel, retine că potrivit dispozitiilor art. 7 alin. 9 raportat la alin 5 si 7 din
O.U.G. nr. 86/2006, filialele societătilor profesionale cu răspundere limitată, cum este si debitoarea, au pesonalitate juridică, având patrimoniu propriu si în consecintă drepturi si obligatii proprii. Prin urmare, tribunalul retine că debitoarea nu poate fi obligată să aducă la îndeplinire obligatii ce revin filialelor sale.
Într-adevăr, prin art. 22.2 din actul constitutiv al debitoarei, s-a stabilit că după deducerea tuturor celorlalte obligatii si contributii care pot greva profitul net al societătii debitoare, repartizarea rezultaltelor financiare rămase se va face conform cotei alocate detinătorilor părtilor sociale, dar această prevedere priveste doar rezultatele financiare ale debitoarei. Acelasi continut îl are si art. 22.2 din actele constitutive ale filialelor debitoarei, Sibiu, Brasov, Timis, Bucuresti, Bihor si Satu Mare, diferenta fiind însă că în cadrul filialelor debitoarea este detinătoarea a 100% din părtile sociale ale acestora, creditoarea neavând calitatea de asociat în aceste filiale.
Nu prezintă relevantă sub acest aspect care este regimul fiscal prevăzut de lege pentru societătile profesionale cu răspundere limitată ca forme de organizare a practicienilor în insolventă, faptul că plata impozitului pe venit se face de către asociati, conform art. 7 alin. 6 din O.U.G. nr. 86/2006 nefiind de natură să înlăture existenta celorlalte obligatii civile ale S., si implicit, fată de alin. 9 al aceluiasi articol de lege, ale filialelor acesteia. Astfel, regula este cea stabilită la alin. 5 din O.U.G. nr. 86/2006, S. fiind titulara drepturilor si obligatiilor proprii, iar exceptia, fiind de
strictă interpretare si aplicare, este cea stabilită la alin. 6 al aceluiasi articol, stabilită în materie fiscală în sensul că plata impozitului pe venit se face de către asociatii S., aceste prevederi fiind aplicabile si filialelor în conditiile alin. 9. Asadar, dacă filialele
S. au fost constituite cu aportul integral al S., cum este si cazul fililalelor debitoarei, aceasta înseamnă în materie fiscală că impozitul pe venit se va plăti de către asociatii
S., ceea ce nu înseamnă însă că si celelalte obligatii, de altă natură decât obligatia fiscală a impozitului pe venit, revin tot asociatilor S., si nu filialelor acesteia cu personalitate juridică.
Prin urmare, tribunalul retine că debitoarea nu poate fi obligată la plata datoriilor filialelor acesteia si în plus, în baza art. 22.2 din actele constitutive ale filialelor debitoarei, doar debitoarea si nu direct asociatii acesteia, printre care este si creditoarea, poate fi îndreptătită la repartizarea rezultatelor financiare ale filialelor.
Pe de altă parte, constată însă că prin hotărârile adunării generale ale asociatilor debitoarei C. DE I. T. S. nr. 16/_, nr. 13/_, nr. 13/_, nr. 11/_, nr. 10/_, nr. 9/_, nr. 6/_, nr. 4/_ si nr.
1/_, debitoarea si-a asumat obligatia de plată către creditoare a sumei totale de
1.038.475 lei, din care a distribuit creditoarei suma de 441.857 lei, rămânând nedistribuită suma de 596.618 lei. După cum rezultă din cuprinsul acestor hotărâri AGA, acestea au fost adoptate de către asociatii debitoarei în considerarea calitătii acestora de asociati ai debitoarei în mod direct si în subsidiar în fiecare filială, mentiune fată de care tribunalul retine că obligatia de plată mentionată a fost asumată de către debitoare si în considerarea calitătii acesteia de asociat unic în cadru filialelor sale, si prin urmare, având în vedere prevederile art. 22.2 din actele constitutive ale filialelor debitoarei, în baza cărora repartizarea rezultatelor financiare ale filialelor debitoarei se puteau realiza doar către debitoare, aceasta însă la rândul său urmând să facă distriburi către proprii asociati, printre care si creditoarea, în baza art. 22.2 din actul constitutiv al societătii debitoare. Astfel, chiar dacă debitoarea a avut în vedere eventualele repartizări la care urma să fie îndreptătită privind rezultatele financiare ale filialelor sale, aceasta nu înlătură faptul că ea, si nu filialele sale, si-a asumat obligatia distribuirii către creditoare a sumei de 1.038.475 lei, din care a fost plătită creditoarei suma de 441.857 lei, rămânând neplătită suma de 596.618 lei.
Pentru această din urmă sumă obligatia de plată revine debitoarei, fiind asumată de către aceasta, prin hotărârile adunărilor generale ale asociatilor săi. În ce priveste însă diferenta de 934.253 lei, de până la totalul creantei invocate de către creditoare, tribunalul retine că din hotărârile AGA ale debitoarei nu rezultă obligatia debitoarei de plată a acestora.
Pentru aceste motive, tribunalul va admite în parte, pentru suma de 934.253 lei, excepția lipsei calității procesuale pasive a debitoarei C. DE I. T. S., invocată de către aceasta, si în consecintă, va respinge cererea de emitere a unei ordonanțe de plată privind suma de 934.253 lei, formulată de creditoarea L. O. I., în contradictoriu cu debitoarea C. DE I. T. S., ca fiind formulată în contradictoriu cu o persoană lipsită de calitate procesuală pasivă.
În continuare, tribunalul retine că creditoarea detine fată de debitoare o creantă în cuantum de 596.618 lei, cu titlu de beneficii, având caracter cert, întrucât existenta acesteia rezultă din hotărârile adunării generale ale asociatilor debitoarei C.
DE I. | T. S. nr. 16/_ | , nr. 13/_ | , nr. 13/_ | , nr. 11/_, nr. |
10/_ | , nr. 9/_, nr. 6/_ | , nr. 4/_ | si nr. 1/_ | , caracter exigibil, |
obligatiile de plată asumate de către debitoare fiind scadente la data adoptării fiecărei hotărâri AGA în parte, si caracter lichid, cuantumul sumei fiind determinabil prin calculul matematic, fiecare dintre aceste hotărâri AGA ale debitoarei făcând mentiune atât cu privire la cota ce revine creditoarei cât si cu privire la suma supusă distribuirii, si totodată fiind probat în cauză ce sumă a încasat efectiv debitoarea.
Faptul că prin art. 22.2 din actul constitutiv al debitoarei s-a stabilit că repartizarea rezultaltelor financiare rămase se va face, conform cotei alocate detinătorilor părtilor sociale, după deducerea tuturor celorlalte obligatii si contributii care pot greva profitul net al societătii debitoare, nu este de natură să înlăture caracterul cert al creantei creditoarei în cuantum de 596.618 lei, întrucât creanta creditoarea nu rezultă din actul constitutiv al acesteia, ci din hotărârile adunărilor generale ale asociatilor debitoarei, prin acestea din urmă debitoarea asumându-si obligatii de plată către creditoare neconditionat de cuantumul rezultatelor financiare pe care ar fi urmat să le realizeze în acel an în mod direct sau prin repartizări de rezultate financiare de la filialele sale. Nu prezintă relevantă prin urmare faptul că în cauză nu s-a probat cuantumul cheltuielilor nedeductibile ale debitoarei aferente anului 2012, în privinta acestora dealtfel sarcina probei revenind debitoarei fată de prevederile art. 249 raportat la art. 1020 alin. 1 si 2 Cod proc.civ. nou, apărările debitoarei în acest sens fiind doar generice, iar nu concrete, prin indicarea sumei efective reprezentând cheltuieli nedeductibile aferente anului 2012, sens în care aceasta putea să depună înscrisurile necesare în probatiune.
Pentru aceste considerente, în baza art. 1021 alin. 2 si 3 raportat la art. 1020 si art. 1013 Cod proc.civ. nou, tribunalul va admite în parte cererea de emitere a unei ordonanțe de plată formulată de creditoarea L. O. I., în contradictoriu cu debitoarea C. DE I. T. S., si va obliga debitoarea la plata către creditoare a sumei de 596.618 lei, cu titlu de beneficii, în termen de 10 de zile de la comunicarea prezentei ordonanțe.
Față de prevederile art. 453 Cod proc.civ. nou, întrucât creditoarea a avut câștig de cauză în parte, tribunalul va obliga debitoarea la plata către creditoare a sumei de 11.234,08 lei, cu titlu de cheltuieli de judecată, reprezentând totalul cheltuielilor dovedite de către creditoare, retinând că taxa judiciară de timbru este fixă, iar onorariul avocatial se impune a fi acordat în întregime, fată de munca depusă de avocatul ales al creditoarei privind partea din pretentii care a fost admisă, debitoarea întelegând să nu solicite la rândul său cheltuieli de judecată în acest cadru procesual. În baza principiului disponibilității, tribunalul va lua act de precizarea debitoarei în sensul că își rezervă dreptul de a solicita cheltuieli de judecată pe cale separată.
PENTRU ACESTE MOTIVE, ÎN NUMELE LEGII, ORDONĂ:
Admite în parte, pentru suma de 934.253 lei, excepția lipsei calității procesuale pasive a debitoarei C. DE I. T. S., invocată de către aceasta.
Respinge cererea de emitere a unei ordonanțe de plată privind suma de
934.253 lei, formulată de creditoarea L. O. I., cu sediul procesual ales la Cabinet avocat Florin Bulieris, în mun. C. -N., str. B. nr. 1, et. 3, jud. C., în contradictoriu cu debitoarea C. DE I. T. S., cu sediul procesual ales la SCA Nestor Nestor Diculescu Kingston Petersen, în mun. C. -N., C. D. nr. 48, et. 7, Clădirea Silver Business Center, jud. C., ca fiind formulată în contradictoriu cu o persoană lipsită de calitate procesuală pasivă.
Admite în parte cererea de emitere a unei ordonanțe de plată formulată de creditoarea L. O. I., în contradictoriu cu debitoarea C. DE I. T. S. .
Obligă debitoarea la plata către creditoare a sumei de 596.618 lei, cu titlu de beneficii, în termen de 10 de zile de la comunicarea prezentei ordonanțe.
Obligă debitoarea la plata către creditoare a sumei de 11.234,08 lei, cu titlu de cheltuieli de judecată.
Ia act de precizarea debitoarei în sensul că își rezervă dreptul de a solicita cheltuieli de judecată pe cale separată.
Executorie.
Cu drept de cerere în anulare pentru debitoare în termen de 10 zile de la comunicare, cu depunerea cererii în anulare la Tribunalul Specializat C. .
Pronunțată în ședință publică azi,_ .
JUDECĂTOR GREFIER
V. LAURA OROS A. B.
În concediu de odihnă semnează grefier sef
Red./O.V.L./Dact./U.L.;O.V.L. 4ex./_
| ← Decizia civilă nr. 2619/2013. Ordonanță de plată. OUG 119/2007 | Sentința civilă nr. 1053/2013. Ordonanță de plată. OUG 119/2007 → |
|---|
