Decizia civilă nr. 21/2013. Opozitie la executare silită
Comentarii |
|
ROMÂNIA
T. UL SPECIALIZAT C. DOSAR NR. _
Cod operator date cu caracter personal 11553
DECIZIA CIVILĂ NR. 21/A/2013
Ședința publică din data de 1 aprilie 2013 Instanța este constituită din: PREȘEDINTE: V. L. O. JUDECĂTOR: I. P.
GREFIER: A. ZAH
Pe rol fiind pronunțarea deciziei cu privire la apelul declarat de către apelanta SC BT L. T. I. SA împotriva sentinței civile nr. 22952/2012 pronunțată de către Judecătoria Cluj-Napoca la data de_ în dosarul nr. _
, privind și pe intimatul M. V., având ca obiect opoziție la executare.
La apelul nominal nu se prezintă nici una dintre părți.. Procedura este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei, constatându-se că la dosar s-a înregistrat de către apelanta SC BT L. T. SA, la data de 28 martie 2013, concluzii scrise.
Dezbaterea în fond a cauzei a avut loc în ședința publică din data de 25 martie 2013, mersul dezbaterilor și concluziile părților fiind consemnate în încheierea de ședință de la acea dată, care face parte integrantă din prezenta hotărâre.
T R I B U N A L U L,
Prin sentința civilă nr. 22952/2012, pronunțată în data de_ în dosarul nr._ al Judecătoriei C. -N., a fost admisă în parte opoziția la executare formulată de către debitorul M. V. în contradictoriu cu intimata S.C. BT L.
T. I. S.A. și anulate formele de executare silită din dosarul de executare J6772/_ al Corpului Executorilor BT L. prin executorul Negulescu G., a fost respinsă cererea oponentului privind anularea Biletului la ordin stipulat "fără protest";, emis în data de_, scadent la data de_, pentru suma de 4707,05 lei, de către SC Center DM Plast SRL, în favoarea BT L. T., avalizat de către M. V., locul plății C. -N. și a biletului la ordin stipulat "fără protest"; emis în data de_, scadent în data de_, pentru suma de 3311,01 lei, de către SC Center DM Plast SRL, în favoarea BT L. T., avalizat de către
M. V., locul plății C. -N., a fost anulată, ca netimbrată, cererea de suspendare a executării silite până la soluționarea opoziției, a fost obligat oponentul M. V. la plata către expertul judiciar contabil D. M. C. a diferenței de onorariu în cuantum de 80 lei, s-a dispus restituirea către oponentul
M. V. a taxei judiciare de timbru în cuantum de 194 lei achitată cu chitanța seria DAPPP nr.1019737/_, după rămânerea irevocabilă a hotărârii și a fost
obligată intimata BT L. T. I. SA la plata către oponent a sumei de 583 lei cu titlu de cheltuieli de judecată.
Pentru a pronunța această hotărâre, instanța de fond a reținut că prin somația de executare cambială emisă în data de_ în dosarul de executare nr. J6772/_ de către executorul bancar Negulescu G., comunicată în data de_, s-a solicitat avalistului M. V. plata sumei de 4707,05 lei și respectiv a sumei de 3311,01 lei în baza a două bilete la ordin, primul scadent în data de _
, iar cel de-al doilea scadent în data de_, reprezentând contravaloare rate și dobânzi, bilete la ordin emise pentru buna executare a contractului de leasing financiar nr. 12689LE/2008. Biletele la ordin au fost emise de către SC Center DM Plast SRL în favoarea SC BT L. T. I. SA, avalizate de către M. V., fiind învestite cu formulă executorie. La baza emiterii acestor bilete la ordin a stat încheierea de către SC BT L. T. I. SA în calitate de finanțator și SC Center DM Plast SRL în calitate de utilizator a contractului de leasing financiar nr.12689 LE/2008.
Împotriva punerii în executare a celor două bilete la ordin a formulat prezenta opoziție la executare avalistul debitor M. V., arătând, în esență, că deși inițial biletele la ordin au fost refuzate la plată pentru lipsa de disponibil, sumele înscrise pe acestea au fost achitate, astfel că în data de_, emitentul biletului la ordin SC Center DM Plast SRL nu mai avea datorii față de intimată.
Din probele administrate în cauză, respectiv raportul de expertiză judiciară contabilă coroborat cu precizările intimatei, instanța a reținut că suma de 3311,01 lei de pe biletul la ordin scadent în data de_ cuprinde ratele aferente lunilor 08 și 09 din anul 2009, rate cuprinse în facturile 226641/_ și 232705/_, precum și asigurările, diferențele de curs și penalitățile aferente contractului de leasing financiar, dobânda de leasing și comisionul de leasing, iar biletul la ordin scadent în data de_ în valoare de 4707,05 lei cuprinde ratele lunii 01 din 2010 și rata parțială a lunii 12.2009, rate cuprinse în facturile nr. 254756/_ și factura nr. 249596/_, facturi care cuprind toate costurile adiacente prevăzute în contractul de leasing. Aceste bilete la ordin au fost corect completate conform prevederilor contractului de leasing. Totodată, sumele menționate în cele două bilete la ordin au fost achitate de către SC Center DM Plast SRL până la sfârșitul lunii martie 2010, astfel încât la data de_, aceasta nu avea datorii restante față de SC BT L. T. I. SA.
Potrivit susținerilor intimatei, punerea în executare a celor două bilete la ordin s-a datorat faptului că în urma rezilierii contractului de leasing financiar în baza căruia au fost emise și biletele la ordin, utilizatoarea SC Center DM Plast SRL datora intimatei suma de 6443,04 euro, TVA inclus, sumă care cuprindea suma de recuperat, costurile asociate și daune interese conform contractului de leasing.
În ceea ce privește primul petit al opoziției la executare constând în nulitatea titlului cambial/a obligației cambiale, instanța a reținut că potrivit art. 104 coroborat cu art. 105 din Legea nr. 58/1934 privind cambia și biletul la ordin, un bilet la ordin căruia îi lipsesc anumite elemente expres prevăzute de lege nu poate constitui bilet la ordin, fiind nul (denumirea de bilet la ordin trecută în însuși textul titlului și exprimată în limba întrebuințată pentru redactarea acestui titlu;
promisiunea necondiționată de a plăti o suma determinata; arătarea scadentei; arătarea locului unde plata trebuie făcută; numele aceluia căruia sau la ordinul căruia plata trebuie făcută; arătarea datei și a locului emiterii; semnătura emitentului, respectiv semnătura olografă a persoanei fizice având calitatea de emitent sau, după caz, a reprezentantului legal ori a împuternicitului emitentului, persoană fizică, persoană juridică sau entitate care utilizează astfel de instrumente; numele emitentului, respectiv numele și prenumele, în clar, ale persoanei fizice sau denumirea persoanei juridice ori a entității care se obligă. În cazul în care numele emitentului depășește spațiul alocat pe titlu, se vor înscrie pe biletul la ordin primele caractere din numele și prenumele, respectiv din denumirea emitentului, în limita spațiului special alocat, fără ca prin aceasta să se atragă nulitatea biletului la ordin; codul emitentului, respectiv un număr unic de identificare preluat din documentele de identificare sau de înregistrare ale emitentului). Potrivit art. 106 coroborat cu art. 63, al. 1 din Legea nr. 58/1934 în procesele cambiale pornite, fie pe cale de acțiune, fie pe cale de opoziție la somația de executare, debitorul nu va putea opune posesorului decât excepțiunile de nulitatea titlului, potrivit dispozițiunilor art. 2, precum și cele care nu sunt oprite de art. 19. Prin urmare, textul consacră principiul autonomiei drepturilor creditorilor cambiali, făcând distincție între excepțiile obiective care se bazează pe lipsuri intrinseci ale titlului cambial, având ca sursă, de regulă, lipsa capacității și a obiectului și excepțiile personale care vizează raportul fundamental din care a izvorât titlul cambial, temeiul acestora fiind în dispozițiile de drept comun, iar nu în legea cambială. Excepțiile de nulitate presupun neîndeplinirea unor condiții de validitate la data încheierii actului, nulitatea fiind absolută sau relativă în funcție de natura obiectului ocrotit. În speță, după cum a reieșit din cuprinsul raportului de expertiză contabilă, biletele la ordin au fost completate în baza contractului de leasing, sumele cuprinse fiind corect calculate la data completării titlurilor cambiale. Totodată, acestora nu le lipsesc mențiunile prevăzute expres de art. 104 din Legea nr. 58/1934. Prin urmare, neexistând un motiv de nulitate al acestora, referitor la mențiunile cuprinse în acestea, instanța a respins capătul de cerere al opoziției la executare constând în anularea biletelor la ordin. În ceea ce privește capătul de cerere privind anularea formelor de executare, oponentul a invocat faptul că sumele înscrise în cele două bilete la ordin au fost achitate, punerea în executare a biletelor la ordin pentru alte sume nefiind legală.
Pe de cealaltă parte, cu toate că a recunoscut că sumele din cele două bilete la ordin au fost plătite, intimata a invocat pentru punerea în executare alte sume care au fost calculate în baza contractului de leasing și pe care utilizatoarea SC Center DM Plast SRL le-ar datora în urma rezilierii contractului de leasing. Această reziliere este unilaterală și datează din_, bunul obiect al contractului de leasing fiind predat din data de_ . Asupra acestor susțineri, instanța a reținut că potrivit art. 106 coroborat cu art. 33 din Legea nr. 58/1934 plata unei cambii/bilet la ordin poate fi garantată printr-un aval pentru întreaga sumă sau numai pentru o parte din ea. Această garanție poată fi dată de un terț sau chiar de un semnatar al cambiei. Iar conform art. 35 avalistul este ținut în același mod ca acela pentru care a garantat. Obligațiunea sa este valabilă chiar dacă obligațiunea pe care a garantat-o ar fi nulă din orice altă cauză decât un viciu de formă. După
cum corect a susținut intimata, avalistul nu poate invoca excepțiile personale care derivă dintr-un raport personal cu posesorul cambiei, însă după cum corect a indicat și oponentul avalul este o garanție cambială care se raportează la obligațiile cambiale. Prin urmare, punerea în executare a unei obligații cambiale presupune existența obligației cambiale. Or, în speță, sumele indicate de biletele la ordin au fost plătite anterior punerii în executare a acestora, motiv pentru care invocarea de către intimată a unei alte obligații care nu își găsește izvorul în obligația cambială nu poate constitui temei legal pentru punerea în executare a biletelor la ordin. Mai mult, după cum a recunoscut intimata, suma pentru care a solicitat punerea în executare derivă din nerespectarea prevederilor contractuale de către SC Center DM Plast SRL, în urma căreia intimata a reziliat contractul de leasing, utilizatoarei revenindu-i anumite obligații de plată conform contractului. Or, în opinia instanței aceste obligații de plată nu sunt certe și lichide, pentru determinarea lor fiind necesar a fi verificate întrunirea condițiilor răspunderii civile contractuale (nerespectarea contractului, producerea unui prejudiciu, legătura de cauzalitate între acestea, culpa debitorului). De remarcat, că oponentul nu este parte în contractul de leasing, acesta luându-și doar angajamentul de a semna biletele la ordin privind ratele restante și costurile aferente acestora. Astfel, punerea în executare a unei obligații cambiale care nu mai exista este nelegală, motiv pentru care în temeiul art. 62 din Legea nr. 58/1934 instanța va admite acest capăt de cerere și va dispune anularea formelor de executare din dosarul de executare nr. J6772/_ Corpului Executorilor BT L. prin executor Negulescu G. .
În concluzie, în ceea ce privește opoziția la executare formulată de către oponentul M. V. formulată în contradictoriu cu intimata SC BT L. T.
I. SA, instanța a admis-o în parte și a dispus anularea formelor de executare, respingând cererea privind anularea titlului cambial.
În ceea ce privește cererea oponentului privind suspendarea executării silite instanța a admis excepția netimbrării sale, motiv pentru care conform art. 20, al 3. din Legea nr. 146/1997 și art. 9, al. 2 din OG nr. 32/1995 instanța va anula ca netimbrată cererea de suspendare a executării silite până la soluționarea opoziției.
Având în vedere că instanța a încuviințat onorariul expertului contabil judiciar în sumă totală de 580 lei și întrucât oponentul a achitat numai suma de 500 lei conform chitanței 5138618, instanța l-a obligat pe oponentul M. V. la achitarea diferenței de onorariu de 80 lei către expertul contabil D. M. C. .
În ceea ce privește cheltuielile de judecată conform art. 274 C.pr.civ, partea care cade în pretenții va fi obligată să le suporte. Văzând prevederile art. 274 C.pr.civ și ale art. 23 din Legea nr.146/1997 instanța a dispus restituirea către oponentul M. V. a sumei de 194 lei achitată cu titlu de taxă judiciară de timbru, la rămânerea irevocabilă a prezentei hotărâri.
Totodată, în temeiul art.274 C.pr.civ. raportat la culpa procesuală a intimatei, instanța a obligat-o la plata către oponentul M. V. a sumei de 583 lei cu titlu de cheltuieli de judecată (580 lei-onorariu expert și trei lei timbru judiciar). Împotriva acestei hotărâri a declarat apel urmăritoarea SC BT L. T.
SA, solicitând admiterea căii de atac și modificarea hotărârii atacate.
În motivarea apelului, apelanta a arătat că prin admiterea acțiunii formulate de M. V. instanța de fond a încălcat principiul puterii de lucru judecat rezultat
din art. 1201 C.civ., acest articol împiedicând nu numai judecarea din nou a unui proces terminat, având același obiect, aceeași cauză și purtat între aceleași părți, chiar cu poziția procesuală inversată, ci și contrazicerile dintre două hotărâri judecătorești, în sensul că drepturile recunoscute unei părți printr-o hotărâre definitivă să nu fie contrazise printr-o altă hotărâre posterioară, pronunțată într-un alt proces. După cum se poate observa efectul de "lucru judecat"; al unei hotărâri judecătorești are două accepțiuni. Stricto sensu semnifică autoritatea de lucru judecat (bis de eadem), care face imposibilă judecarea unui nou litigiu între aceleași părți, pentru același obiect, cu aceeași cauză (exclusivitatea). Lato sensu semnifică puterea de lucru judecat (res judicata), care presupune că hotărârea beneficiază de o prezumție irefragabilă că exprimă adevărul și că nu trebuie contrazisă de o altă hotărâre (obligativitatea). Ea este reglementată legal atât ca o prezumție legală, în temeiul art. 1200, pct. 4 cod civil cât și ca o excepție procesuală, prin art. 166 C.pr.civ. Conform acestui din urmă text legal, "excepția puterii lucrului judecat se poate ridica, de părți sau de judecător, chiar înaintea instanțelor de recurs";. Excepția puterii lucrului judecat a fost consacrată și de practica judiciară de la cel mai înalt grad de control judiciar. Astfel, în conformitate cu Decizia nr. 631/10 martie 1973 a T. ului Suprem, Secția civilă
"pentru ca să existe identitate de obiect între două acțiuni, nu este nevoie ca obiectul să fie formulat în ambele acțiuni în același mod, ci este suficient ca din cuprinsul acestor acțiuni să rezulte că scopul final urmărit de reclamant este același în ambele acțiuni și, chiar dacă în primul litigiu s-a discutat numai pe cale incidența un drept invocat de o parte, soluția dată de instanță are putere de lucru judecat într-o acțiune în care se încearcă valorificarea aceluiași drept";. Mai mult, Decizia nr. 496/08 martie 1975 a T. ului Suprem, Secția civilă, lămurește caracterul obligatoriu al dezlegărilor rămase definitive: "Principiul puterii lucrului judecat împiedică nu numai judecarea din nou a unui proces terminat, având același obiect, aceeași cauză și fiind purtat între aceleași părți, ci și contrazicerea între două hotărâri judecătorești, adică infirmarea constatărilor făcute într-o hotărâre judecătorească definitivă printr-o altă hotărâre judecătorească posterioară, dată în alt proces";. În jurisprudența mai recentă a instanței supreme (decizia nr. 735/_, pronunțată de către I. - Secția comercială în dosarul nr._ ) s-a arătat că "din verificarea deciziei Înaltei Curți de Casație și Justiție nr. 3556 din 10 noiembrie 2006 se constată că obiectul acțiunii în anulare în primul litigiu ca și criticile din recurs antamează aceleași probleme de drept, care au primit deja o rezolvare prin chiar decizia menționată. Drept urmare, față de cele ce preced, Înalta Curte constatând că decizia nr. 3556/10 noiembrie 2006 a Înaltei Curți de Casație si Justiție are putere de lucru judecat în raport cu obiectul acțiunii în anulare de față, configurat de art. 364 Cod Civil, va admite excepția invocată de intimată."; În acest sens este și Decizia nr. 4525 din 30 mai 2005, pronunțată de către Înalta Curte de Casație și Justiție, secția civilă și de proprietate intelectuală și Sentința civilă nr. 2938 din data de 6 iulie 2012, pronunțată de către T. ul Specializat C., Decizia civilă nr. 173/2012, pronunțată de către Curtea de Apel C.
, în ședința publică din data de_, conform căreia având în vedere că reclamanta nu a formulat contestație împotriva tabelului preliminar al creanțelor în baza art. 73, al. 1 din Legea nr. 85/2006, prin care să solicite înlăturarea creanței
societății, operează puterea de lucru judecat cu privire la temeiurile invocate în susținerea caracterului cert, lichid și exigibil al acestei creanțe. Foarte important este faptul că puterea de lucru judecat nu este limitată la dispozitivul hotărârii, ci ea se întinde și asupra considerentelor hotărârii, care constituie susținerea necesară a dispozitivului, făcând corp comun cu acesta. În acest sens s-au pronunțat doctrina prin autori de prestigiu și practica judiciară. Așadar, de vreme ce aceeași problemă dedusă judecății într-un litigiu dintre aceleași părți a fost soluționată irevocabil pe cale incidentală sau pe fond într-un anumit sens, rezultă că acest aspect reținut de instanțe, care a stat la baza soluțiilor din dispozitivul hotărârilor, a dobândit putere de lucru judecat și, în mod corect, trebuie avut în vedere de instanța sesizată ulterior. Ceea ce legitimează puterea de lucru judecat nu este atât caracterul definitiv al hotărârii, ci adevărul care trebuie să stea la baza ei, adevărul constituind temeiul, rațiunea și fundamentul social și moral al acestui efect al hotărârii judecătorești. Puterea de lucru judecat urmărește și evitarea contrazicerilor între două hotărâri judecătorești, în sensul ca drepturile recunoscute printr-o hotărâre definitivă să nu fie contrazise printr-o hotărâre ulterioară. Efectul pozitiv al puterii lucrului judecat se manifestă ca prezumție, mijloc de probă de natură să demonstreze ceva în legătură cu raporturile juridice dintre părți, venind să demonstreze modalitatea în care au fost dezlegate anterior anumite aspecte litigioase în raporturile dintre părți, fără posibilitatea de a se statua diferit. În speță, apelanta a fost înscrisă, conform tabelului definitiv al creanțelor cu suma de 33.147,28 lei, valoare care nu a fost contestată de către reclamantă. Prin urmare, având în vedere că apelanta deține o creanță certă, lichidă și exigibilă în valoare de 33.147,28 lei și în conformitate cu prevederile art. 35 din Legea nr. 58/1934 potrivit cărora avalistul este ținut în același mod ca acela pentru care a garantat, acesta s-a obligat solidar la plata sumei de bani prevăzuta în acesta, fiind un garant al plății sumei din biletele la ordin. Biletul la ordin este un titlu comercial abstract, formal, complet, care incorporează o obligație abstractă, autonomă, necondiționată, de plată a unei sume de bani de către semnatarul și avalistul său și independent de raportul juridic din care a luat naștere obligația comercială dintre cele două părți. Potrivit pct. 203 din Norma nr. 6/1994 BNR avalistul are o obligație identică, cu același cuprins și cu aceeași întindere ca și cea garantată, el fiind garantul unui semnatar al cambiei în cazul de față al emitentului S.C. CENTER DM TRANSPORT SRL. În ceea ce privește răspunderea civilă contractuală, instanța de fond în mod eronat a considerat că nu s-a făcut dovada nerespectării contractului de către debitoare. Astfel, deși contractul de leasing era încheiat pe 60 de rate lunare, ultima rată urmând a fi emisă în cursul luni august 2013, acesta a fost reziliat ca urmare a neîndeplinirii obligațiilor pecuniare, debitoarea a achitat doar 19 rate. După cum s-a subliniat și în cadrul întâmpinării, rezilierea contractului a intervenit ca urmare a nerespectării de către debitoare a obligațiilor de plată statuate în cadrul clauzelor contractuale. În ceea ce privește producerea unui prejudiciu, instanța de fond ignoră faptul că astfel cum și practica judiciară a statuat în ceea ce privește proba clauzei penale (ex. I. - Secția comercială, Decizia nr. 3252 din 8 decembrie 2009) "Singura probă pertinentă și utilă o reprezintă inserarea convenției accesorii de evaluare a prejudiciului în contractul părților prin care acestea determină anticipat prejudiciul suferit ca
urmare a neexecutării, executării necorespunzătoare sau cu întârziere a obligațiilor stipulate. Așadar, în condițiile existenței clauzei penale, părțile nu mai sunt ținute să dovedească prejudiciul...";. În ceea ce privește legătura de cauzalitate dintre nerespectarea contractului și producerea unui prejudiciu, s-a subliniat faptul că dacă debitoarea S.C. CENTER DM PLAST S.R.L. și-ar fi respectat obligațiile contractuale de plată a ratelor lunare de leasing, apelanta nu ar fi fost prejudiciată și astfel nu s-ar fi ajuns în situația de față. În concluzie, apelanta consideră că sunt întrunite toate condițiile răspunderii civile contractuale și prin urmare instanța de fond avea obligația să constate caracterul cert, lichid și exigibil al obligației de plată privind daunele interese. Mai mult decât atâta, instanța de fond ignoră în totalitate concluziile expertizei contabile, prin care expertul contabil a concluzionat existența unei creanțe în valoare de 4.643,69 lei, fără a se pronunța asupra daunelor interese.
Analizând hotărârea prin prisma motivelor de apel invocate și a susținerilor din cuprinsul întâmpinării, tribunalul îl va respinge, ca neîntemeiat.
Așa cum corect a reținut unstanța de fond, cu toate că a recunoscut că sumele din cele două bilete la ordin au fost plătite, intimata a invocat pentru punerea în executare alte sume care au fost calculate în baza contractului de leasing și pe care utilizatoarea SC Center DM Plast SRL le-ar datora în urma rezilierii contractului de leasing. Această reziliere este unilaterală și datează din_, bunul obiect al contractului de leasing fiind predat din data de_ . Potrivit art. 106 coroborat cu art. 33 din Legea nr. 58/1934 plata unei cambii/bilet la ordin poate fi garantată printr-un aval pentru întreaga sumă sau numai pentru o parte din ea. Această garanție poată fi dată de un terț sau chiar de un semnatar al cambiei. Iar conform art. 35 avalistul este ținut în același mod ca acela pentru care a garantat. Obligațiunea sa este valabilă chiar dacă obligațiunea pe care a garantat- o ar fi nulă din orice altă cauză decât un viciu de formă. Avalistul nu poate invoca excepțiile personale care derivă dintr-un raport personal cu posesorul cambiei, însă după cum corect a indicat oponentul, avalul este o garanție cambială care se raportează la obligațiile cambiale. Prin urmare, punerea în executare a unei obligații cambiale presupune existența obligației cambiale. Or, în speță, sumele indicate de biletele la ordin au fost plătite anterior punerii în executare a acestora, motiv pentru care invocarea de către intimată a unei alte obligații care nu își găsește izvorul în obligația cambială nu poate constitui temei legal pentru punerea în executare a biletelor la ordin. Mai mult, după cum a recunoscut intimata, suma pentru care a solicitat punerea în executare derivă din nerespectarea prevederilor contractuale de către SC Center DM Plast SRL, în urma căreia intimata a reziliat contractul de leasing, utilizatoarei revenindu-i anumite obligații de plată conform contractului. Or, aceste obligații de plată nu sunt certe și lichide, pentru determinarea lor fiind necesar a fi verificate întrunirea condițiilor răspunderii civile contractuale (nerespectarea contractului, producerea unui prejudiciu, legătura de cauzalitate între acestea, culpa debitorului). Oponentul nu este parte în contractul de leasing, acesta luându-și doar angajamentul de a semna biletele la ordin privind ratele restante și costurile aferente acestora. Astfel, punerea în executare a unei obligații cambiale care nu mai există este nelegală, motiv pentru care în temeiul art. 62 din Legea nr. 58/1934, corect instanța de fond a anulat
formelede executare din dosarul de executare nr. J6772/_ Corpului Executorilor BT L. prin executorul Negulescu G. .
PENTRU ACESTE M. IVE, ÎN NUMELE LEGII,
D E C I D E:
Respinge, ca neîntemeiat, apelul declarat de către apelanta S.C. BT L. T.
S.A., cu sediul în C. -N., Strada G. B., nr. 1, etaj 1, în contradictoriu cu intimatul M. V., dom. în T., Strada U., bl. 1 A, ap. 37, județul Dâmbovița, împotriva sentinței civile nr. 22952/2012, pronunțată în data de_ în dosarul nr._ de către Judecătoria Cluj-Napoca, pe care o menține în întregime.
Cu drept de recurs în termen de 15 zile de la comunicare. Pronunțată în ședința publică din data de 1 aprilie 2013.
PREȘEDINTE, | JUDECĂTOR, | GREFIER, | ||
V. | L. O. I. | P. | A. ZAH |
Red.IP/MM 4 ex./_
Judecător fond: S. F. C., Judecătoria Cluj-Napoca.
← Decizia civilă nr. 61/2013. Opozitie la executare silită | Decizia civilă nr. 206/2013. Opozitie la executare silită → |
---|