Decizia civilă nr. 22/2013. Opozitie la executare silită
| Comentarii |
|
R O M Â N I A
TRIBUNALUL MARAMUREȘ
cod operator 4204
Dosar nr. _
SECȚIA A II-A CIVILĂ DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
DECIZIA CIVILĂ NR. 22/A
Ședința publică din 27 Iunie 2013 Instanța constituită din: PREȘEDINTE V. P.
J. ecător V. F.
G. ier A. H.
Pe rol fiind soluționarea apelului declarat de oponenta P. R. Ș., cu sediul în B. S., str. R., nr. 35A, jud. M., împotriva sentinței civile nr. 10698 din_ a Judecătoriei B. M., jud. M., în contradictoriu cu intimatele BC I. S. R. SA, SC C. C&M S., având ca obiect opoziție la executare.
Dezbaterea pe fond a cauzei a avut loc la data de_, pronunțarea în cauză s-a amânat pentru data de_ ,_ ,_ ,_, în urma deliberării s-a pronunțat decizia de mai jos.
T.
Prin sentința civilă nr. 10698/2012 pronunțată în dosar nr._ al Judecătoriei B. M. s-au respins ca nefondate, excepția perimării executării silite și excepția nulității actelor de executare întocmite de executorul bancar BĂRAR R. în dosar execuțional nr. 571/SPB/2010, executare silită demarată la cererea intimatei BA. COMERCIALĂ I. S. R. SA invocate de oponentă și s-a respins ca nefondată, opoziția la executare formulată de oponenta P. R. Ș., în contradictoriu cu intimatele BA. COMERCIALĂ I.
R. SA și S.C C. C&M S.R.L.
Pentru a hotărî astfel prima instanță a reținut următoarele:
În ceea ce privește excepția perimării executării silite demarată la cererea intimatei în dosar execuțional nr. 571/SPB/2010 este în opinia instanței neîntemeiată.
Potrivit art. 389 alin. 1 Cod proc. civ., dacă creditorul a lăsat să treacă 6 luni de la data îndeplinirii oricărui act de executare, fără să fi urmat alte acte de urmărire, executarea se perimă de drept și orice parte interesată poate cere desființarea ei.
Perimarea este o sancțiune procesuală care constă în stingerea procesului în faza în care să găsește și care se bazează pe prezumția de
desistare a părții de la cererea formulată, considerându-se că partea, printr-o îndelungată lipsă de stăruință, a pierdut orice interes în soluționarea cererii sale, cerere care, ca urmare a perimării, este considerată a nu fi fost introdusă.
Prin urmare, în materia executării silite, dacă creditorul a lăsat să treacă mai mult de 6 luni de la data îndeplinirii oricărui act de executare, fără să fi urmat alte acte de urmărire, executarea se perimă.
Instanța reține că, pentru a împiedica producerea efectelor perimării, este necesar ca un act de executare să fie urmat de un alt act de urmărire sau creditorul să-și fi manifestat cel puțin diligența în acest sens, depunând stăruința necesară prin formularea unor cereri pentru continuarea executării silite, întrucât aceste cereri, fiind acte de procedură, întrerup termenul de perimare a executării.
În cauza de față, instanța din analiza dosarului execuțional având nr. 571/SPB/2010 depus la filele 36-50, constată că, ulterior încuviințării de către Judecătoria Baia Mare a cererii de executare silită formulată de intimata contestatoare, prin Încheierea civilă nr. 469 din data de 19 ianuarie 2012, pronunțată în dosarul nr._, executorul bancar care a instrumentat dosarul de executare silită a transmis la data de 07 martie 2012, somația cambială, iar ulterior, ca urmare a intrării în vigoare a Legii nr. 287/2011- Codul civil, executarea silită a fost continuată de BEJ Dragoș D. A. sub nr. 119/ex/2012, acesta emițând la data de 22 iunie 2012, o nouă somație cambială, act de executare, conform legii, și efectuând demersuri pentru aflarea bunurilor si veniturilor cu care figurează debitorul la data de_, în cauză nefiind îndeplinit termenul de 6 luni în care să nu fi fost îndeplinite acte de executare.
Oponenta și-a justificat excepția perimării, astfel cum a rezultat din cuprinsul concluziilor scrise, pe caracterul nelegal a actelor de executare întocmite de BEJ Dragoș D. A., însă o atare nelegalitate a acestor acte nu a fost constatată în mod irevocabil de către instanța de judecată, iar actele întocmite de respectivul executor judecătoresc nu au fost anulate ca nelegale, astfel încât, nefiind sesizată cu o atare cerere în cadrul prezentului dosar, instanța nu se poate pronunța asupra legalității respectivelor acte de executare ci doar să constate existența acestora și pe, cale de consecință, că, în cauză, perimarea nu intervenit cu privire la executarea silită demarată de intimată.
În ceea ce privește excepția nulității actelor de executare întocmite în dosar execuțional nr. 571/SPB/2010;
Motivul invocat de oponentă oral în cadrul Ședinței publice din data de_, de nulitate a actelor de executare silită este constituit de faptul că acestea au fost întocmite după împlinirea termenul de prescripție.
O atare excepție este în opinia instanței neîntemeiată, pentru motivele ce vor fi arătate mai jos cu ocazia tratării excepției prescripției dreptului intimatei de executare cambială, în cauză nefiind prescris dreptul intimatei de a demara executarea cambială.
Sub aspectul formelor de executare silită, instanța reține faptul că potrivit art. 61 din Legea 58/1934, cambia are valoare de titlu executoriu pentru suma
înscrisă pe titlu împreună cu dobânda și pentru alte cheltuieli, iar executarea cambială urmează o procedură specială: investirea cambiei cu formulă executorie, începerea executării silite fiind marcată de emiterea somației ce cuprinde transcrierea exactă a cambiei.
Aceste dispoziții speciale derogă de la norma generală (Codul de procedură civilă), astfel că nerespectarea acestora atrage nulitatea actelor de executare silită, normele respective fiind imperative.
În speță, au fost respectate dispozițiile legale imperative invocate, astfel că actele de executare sunt emise cu respectarea legii și nu sunt lovite de nulitate astfel încât nu se impune anularea lor, iar excepția invocată este nefondată și urmează să fie respinsă ca atare.
Sub aspectul fondului opoziției la executare;
În baza biletului la ordin emis la data de_ de către P. R. Ș. cu scadența la_ în valoare de 25000 lei, intimata-beneficiar a demarat procedura executării silite împotriva oponentei-emitent, prin intermediul Executorului bancar Berar R., emițându-se, printre altele, somația cambială din data de_ comunicată oponentei la_, împotriva acesteia fiind formulată în termen prezenta opoziție la executare.
Instanța constată din analiza prevederilor art. 62-63 ale Legii nr. 58/1934 și ale punctelor 320-331 din Normele-cadru nr. 6/1994 ale B.N.R., că opoziția la executare este o procedură specială de valorificare a criticilor relative la valabilitatea titlului, când titlul executoriu îl constituie cambia sau biletul la ordin.
Potrivit dispozițiilor art. 63 din Legea 58/1934 debitorul nu va putea opune posesorului decât excepțiile de nulitate a titlului, potrivit dispozițiilor art. 2, precum si cele care nu sunt opuse de art. 19", rezultând că în afara excepțiilor de nulitate a titlului prevăzute de art. 2, pe calea opoziției se mai pot invoca si excepții care nu sunt oprite de art. 19, articol care nu interzice invocarea unor astfel de excepții ale execuției cambiale, ci interzice invocarea excepțiilor personale întemeiate pe raporturile cu trăgătorul sau cu posesorii anteriori. Pe calea opoziției la executare se pot invoca excepții de nulitate a titlului si excepții procedurale ce privesc condițiile de exercitare a acțiunii cambiale de către creditor, care sunt excepții de execuție cambială.
Excepțiile cambiale ce pot fi invocate de către debitorul cambial în cadrul opoziției la executare, se împart, potrivit pct. 321 din norma mai sus menționată, în următoarele categorii:
excepții privitoare la nulitatea titlului;
excepții decurgând din raporturile personale dintre posesorul și debitorul cambiei (excepții personale);
excepții privitoare la condițiile de exercitare ale acțiunii sau execuției cambiale (excepții procedurale).
Tot potrivit clarificărilor aduse de norma BNR excepțiile privitoare la nulitatea titlului sunt:
excepții deduse din însăși forma cambiei (excepții formale);
excepții bazate pe lipsa de valoare juridică a condițiilor de formă numai aparent existente (incapacitatea, falsul, lipsa de mandat).
Cele personale sunt:
excepții referitoare la raportul fundamental care a determinat crearea sau circulația cambiei;
excepții referitoare la viciile de consimțământ;
excepții izvorând din raporturi ulterioare creației cambiale.
Iar excepțiile bazate pe lipsa condițiilor necesare pentru exercițiul acțiunii sau executării cambiale sunt împărțite după cum urmează:
a)neposedarea cambiei în original (cu excepția cazului în care cambia a fost înlocuită printr-o hotărâre de amortizare și această hotărâre ține locul titlului);
lipsa de legitimare formală din partea posesorului, când acesta nu justifică posesiunea cambiei printr-o serie neîntreruptă de giruri;
lipsa protestului sau nulitatea acestuia;
prescripția acțiunii sau executării cambiale;
pierderea acțiunii în cazul prevăzut de art. 80 din Legea asupra cambiei și biletului la ordin.
Excepțiile cambiale au făcut obiectul și analizei doctrinei care le-a clasificat în două mari categorii: excepții obiective și excepții personale.
Din analiza excepțiilor invocate de oponentă, instanța reține că a fost invocată excepția personală referitoare la lipsa raportului fundamental care a determinat crearea sau circulația cambiei, precum și excepțiile bazate pe lipsa condițiilor necesare pentru exercițiul acțiunii sau executării cambiale, constând în lipsa de legitimare formală din partea posesorului și prescripția acțiunii sau executării cambiale, care urmează să fie analizate separat de instanță, în ordinea în care au fost invocate, în cele ce urmează.
În ceea ce privește excepția prescripției executării cambiale instanța urmează să o respingă pentru următoarele motive:
În primul rând în cauza, instanța reține că în cauză nu sunt aplicabile dispozițiile art. 94 alin. 2 din Legea nr. 58/1934 si pct. 456 lit. b din Normele Cadru ale BNR, care prevăd că acțiunile posesorului împotriva giranților și împotriva trăgătorului se prescriu in termen de un an de la data protestului făcut în timp util sau de la data scadenței în caz de stipulațiune.
Dispozițiile invocate de oponentă în cuprinsul opoziției, menționate mai sus privesc acțiunile posesorului titlului c o m e r c i a l d e valoare împotriva girantului ( persoana care in calitate de posesor al titlului de valoare transmite altei persoane toate drepturile izvorâte din titlu printr-o declarație scrisă și semnată pe acesta și prin predarea titlului) și împotriva trăgătorului (emitentul).
Prescripția stabilită de art. 94 alin. 2, se refera deci la acțiunile de regres care sunt îndreptate împotriva trăgătorului și giranților, nu și la acțiunile directe îndreptate împotriva persoanelor direct obligate la plată, cum este cea împotriva avalistului ( persoana care se obligă să garanteze obligația asumată de unul dintre debitorii titlului).
Acțiunea directă este supusă prescripției de 3 ani, prevăzute de art.94 alin. 1 din Legea nr. 58/1934.
În același sens statuează și pct. 456 lit. a din Normele Cadru ale BNR nr. 6/1994 care stabilește un termen de trei ani de la data scadenței pentru orice acțiune sau executare cambială directă.
În speță, nu este vorba de o acțiune cambială directă, ci de executare a biletului la ordin, dispozițiile privind acțiunea sau executarea cambială fiind aplicabile și biletului la ordin ( art. 136 din Legea nr. 58/1934).
Executarea cambială, ca procedură specială de valorificare a drepturilor conferite de titlul de valoare este la rândul său prescriptibilă în termenul de 3 ani așa cum prevăd dispozițiile pct. 456 lit. a din Normele Cadru ale BNR nr. 6/1994.
Odată stabilit termenul de prescripție aplicabil în speță, instanța reține că potrivit dispozițiilor art. 4052alin. 1 lit.b Cod proc. civ., cursul prescripției se întrerupe pe data depunerii cererii de executare, însoțită de titlul executoriu, chiar dacă a fosta dresată unui organ de executare necompetent.
Din analiza dosarului execuțional, instanța constată că la data de_, intimata a formulat cerere de executare silită având nr. de înregistrare 284.100 adresată Corpului executorilor bancari din cadrul B.C. I. S. R. S.A., prin care a solicitat executarea silită asupra tuturor bunurilor mobile și imobile, prezente și viitoare, ale oponentei P. R. Ș. .
Cererea a fost înregistrată de intimată la executorul bancar R. Bărar, în data de_, sub nr. 3159. Numărul și data cererii de executare silită au fost, ulterior, menționate în toate actele care s-au efectuat în dosarul execuțional
Cum biletul la ordin emis de oponentă, pentru suma de 25.000 lei, a avut scadența la data de_, rezultă că termenul de prescripție a dreptului la acțiune în executare cambială nu s-a împlinit în cauză, ultima zi pentru înregistrarea cererii de executare silită în temeiul acestuia la organul de executare fiind în data de_, motiv pentru care, constatând că excepția prescripției invocată de oponentă este neîntemeiată, urmează să o respingă ca atare.
În ceea ce privește lipsa de legitimare formală din partea posesorului Instanța constată la rubrica a doua de gir, de pe biletul la ordin în
discuție, este aplicată o ștampilă, apare o semnătură și este menționată data de_, ceea ce în lipsa numelui giratarului, nu poate constitui decât un gir în alb.
Girul în alb este girul care nu cuprinde indicarea numelui giratarului, ci numai semnătura girantului pe spatele cambiei sau pe adaos.
Din analiza biletului la ordin, instanța constată că semnătura nu este aplicată la locul indicat pentru semnătura girantului, punând la îndoială că această semnătură reprezintă un gir, și făcând credibilă susținerea intimatei ca a fost aplicată în mod greșit de un salariat al băncii.
Pentru a trage această concluzie, instanța a avut în vedere și faptul că deși s-ar fi transmit prin gir în alb, biletul la ordin se află tot în posesia intimatei, iar pe acesta nu apare potrivit dispozițiilor art. 16 din Legea nr. 58/1934 și celor ale pct. 108 din Norma BNR nr. 6/1994, completat, de către giratar, propriul său nume sau cu numele unei alte persoane anterior prezentării la plată.
Chiar dacă s-ar socoti valabil girul în alb, instanța raportat la conținutul biletului la ordin reține că devin aplicabile dispozițiile art. 18 din Legea nr. 58/1934, potrivit cărora "Dacă o persoană a pierdut, prin orice întâmplare, posesiunea unei cambii, noul posesor care justifică dreptul său în modul arătat în alineatul precedent, nu este ținut să predea cambia, afară numai dacă a dobândit-o cu rea-credință, sau dacă a săvârșit o greșeală gravă în dobândirea ei"; din probatoriul administrat în cauză nereieșind că intimata posesoare a biletului la ordin, l-ar fi dobândit cu rea-credință, sau ar fi săvârșit o greșeală gravă în dobândirea ei, astfel încât nici această excepție nu este întemeiată și urmează să fie respinsă.
În ceea ce privește excepția personală referitoare la lipsa raportului fundamental care a determinat crearea sau circulația cambiei instanța urmează să o respingă pentru următoarele considerente:
Toate excepțiile personale derivă din raporturile juridice care intervin între părțile semnatare ale cambiei. Aceste raporturi constituie, de regulă, raportul fundamental al obligației cambiale abstracte.
Mai mult acestea pot fi dovedite numai prin acte scrise "de grabnică soluțiune", prin această formulare "acte scrise de grabnică soluțiune" înțelegându-se acele acte prin care excepția se dovedește completă, adică fără a mai fi necesară administrarea unor probe suplimentare, deosebite, care ar temporiza soluționarea procesului cambial.
Neplata la scadență a sumei prevăzută în titlu deschide posesorului acestuia dreptul la acțiunile directe sau la executarea nemijlocită a titlului.
Acțiunea cambială este directă sau de regres: directă contra acceptantului și avaliștilor săi; de regres contra oricărui alt obligat(art.47 din Legea nr.58/1934), iar conform art.107 din lege, emitentul unui bilet la ordin este ținut în același mod ca acceptantul unei cambii.
Pct. 265 din Norma Cadru nr. 6/1994 a Băncii Naționale a României, arată că pentru exercitarea acțiunii cambiale contra acceptantului nu este nevoie de îndeplinirea nici unei condiții de ordin cambial, cu excepția aceleia referitoare la prescripția cambială.
Așa cum este definit de pct. 490 din Norma Cadru nr. 6/1994, biletul la ordin este un titlu de credit, sub semnătură privată, care pune în legătură în procesul creării sale două persoane: subscriitorul sau emitentul și beneficiarul. Titlul este creat de subscriitor sau emitent în calitate de debitor, care se obligă să plătească o sumă de bani fixată, la un anumit termen sau la prezentare unei alte persoane, denumită beneficiar, care are calitatea de creditor.
B. tul la ordin este, pe deoparte, un titlu de credit complet și abstract ce creează o obligație autonomă și necondiționată.
Caracterul complet al biletului la ordin presupune că dreptul și obligația corelativă sunt cele cuprinse în înscris, fiind exclusă, în lipsa unei mențiuni esențiale, folosirea unor elemente exterioare.
Caracterul abstract presupune existența valabilă a drepturilor și obligațiilor rezultate din biletul la ordin, independent de cauza juridică ce le-a generat.
Astfel, convenția care a generat raporturile fundamentale intre girant si oponentă și, implicit, suma înscrisă în respectiva convenție nu prezintă relevanță sub aspectul dreptului beneficiarului de a solicita plata sumei din biletul la ordin și nici sub aspectul obligației emitentului de a plăti aceasta sumă.
Pe de altă parte, biletul la ordin este un titlu de credit ce conține un drept literal, în sensul că dreptul cuprins este determinat numai de conținutul scris al titlului, astfel că, orice condiționare a valabilității biletului la ordin de anumite condiții din raportul fundamental nu poate fi primită, biletul la ordin având o existență autonomă.
Dreptul și obligația corelativă din biletul la ordin sunt independente față de actul juridic care a ocazionat emiterea titlului de credit, astfel încât executarea silită a biletului la ordin poate privi doar suma menționată pe acesta.
De altfel, oponenta nu a dovedit prin acte scrise";de grabnică soluționare"; excepția personală invocată.
In final oponenta a susținut că biletul la ordin ar fi fost deturnat de la natura instituită de legiuitor aceea de instrument de plată și utilizat cu titlu de garanție, atât la emiterea sa, cât și ulterior la primul gir impunându-se anularea sa.
Motivele arătate mai sus de instanță cu privire la caracterele biletului la ordin justifică pe deplin netemeinicia acestui ultim motiv de anulare a biletului la ordin, acesta având rol de instrument de plată pentru suma menționată în cuprinsul său, prin semnarea biletului la ordin emitentul asumându-și obligația de plată a sumei prevăzute în cuprinsul acestuia și nu de garantare a îndeplinirii unei obligații dintr-un al raport obligațional.
Mai mult, nulitatea unui bilet la ordin nu poate interveni decât pentru motivele prevăzute de dispozițiile art. 2 din Legea nr. 58/1934, respectiv pentru neînscrierea unor mențiuni considerate de lege obligatorii, ceea ce în cauză nu s-a dovedit a fi incident, biletul la ordin supus analizei îndeplinit toate condițiile de formă cerute de lege.
Împotriva sentinței a declarat apel oponenta arătând următoarele:
Sub aspectul prescripției dreptului de a cere executarea silită, arătăm faptul că în speță biletul la ordin are ca dată a scadenței data de_, a fost refuzat la plată la aceeași dată, iar punerea acestuia în executare prin emiterea
somației cambiale a fost efectuată la data de_, comunicarea realizându-se la data de_ .
Nu numai executarea silită este pornită după împlinirea termenului de prescripție, dar chiar și cererea pentru învestirea biletului la ordin cu formulă executorie a fost introdusă după împlinirea termenului de prescripție, respectiv la data de_ .
Raportat la cele de mai sus, indiferent de care dintre termenele de prescripție speciale reglementate de dispozițiile art. 94 alin. 1 și 2 din Legea nr. 58/1934 ar fi incident în speță, dreptul la acțiunea cambială prevăzută de art. 47 din actul normativ de mai sus este prescris și prin urmare titlul cambial în speță nu mai poate avea valențe execuționale
Sub aspectul perimării executării silite, excepție prevăzută de art. 389 al. 1 C.Proc.Civ., considerăm că și acest incident procedural este aplicabil speței deduse judecății deoarece"dacă creditorul a lăsat să treacă 6 luni de la data îndeplinirii oricărui act de executare fără să fi urmat alte acte de urmărire, executarea se perima de drept și orice parte interesată poate cere desființarea ei".
Potrivit adresei de la dosarul cauzei, emisă de Camera Executorilor J. ecătorești Timișoara, executorul bancar Bărar R. a devenit executor judecătoresc începând cu data de 15 martie 2012. în această situație, acesta nu a mai săvârșit și nici nu mai putea săvârși acte de executare în dosarul de față deoarece și-a pierdut calitatea de executor bancar.
Pe de altă parte, nici nu se mai puteau săvârși acte de executare, pe de-o parte fiindcă executorul nu mai avea competență teritorială, aceasta restrângându-se la zona Curții de Apel Timișoara, iar pe de altă parte creditoarea nu putea continua executarea prin intermediul unui alt executor bancar, deoarece încheierea de încuviințare a executării silite împuternicește în mod intuitu personae executorul judecătoresc să procedeze la executare (art. 3731al. 1-3 C.Proc.Civ.).
Cu alte cuvinte, în această situație, creditorul trebuie să deschidă un nou dosar execuțional, să formuleze o nouă cerere de executare, să obțină o nouă încheiere de încuviințare a executării silite, pentru noul executor ales și să procedeze la o nouă executare. Pornind de la toate aceste considerente, apreciem că excepția perimării este pe deplin operantă și pe cale de consecință considerăm că trebuie primită.
Nu în ultimul rând, în speță este incidență și excepția lipsei de legitimare formală din partea posesorului - pct. 330 lit. b din Norma nr. 6/1994. Astfel, pe biletul la ordin apare un prim gir efectuat la data de_, în favoarea "I.
S. ", iar ulterior apare un al doilea gir efectuat la data de_ și în condițiile în care primul giratar a girat la rândul său biletul la ordin acesta nu mai are legitimarea formală de pune în executare titlul cambial. În speță lipsește un raport de drept fundamental care să-l justifice pe cel cambial, excepție personală reglementată de prevederile pct. 328 lit. a, raportat la pct.
321lit. b din Norma nr. 6/1994, respectiv art. 63 din Legea
Astfel, titlul cambial în speță a fost emis pentru garantarea executării unor raporturi comerciale ce urmau a se derula între PF R. Ș. și SC C. C&M S. .
Ulterior aceste raporturi nu s-au mai materializat, astfel încât suma pentru care a fost emis biletul la ordin este una nedatorată.
În condițiile în care beneficiarul cambiei nu mai avea dreptul la plata sumei pentru care a fost emis biletul la ordin nici giranții cărora le-a fost cedată cambia prin gir nu pot solicita plata acesteia.
Lipsa unei obligații valabile pentru care să fie solicitată plata prin intermediul titlului cambial, respectiv a raportului fundamental care să genereze obligația de plată prin intermediul titlului, lipsește de cauză solicitarea de plată atrăgând pe cale de consecință nulitatea instrumentului prin intermediul căruia se solicită plata nedatorată.
Analizând apelul prin prisma motivelor invocate, T. reține următoarele:
Potrivit art. 94 al. 2 din Legea nr. 58/1934 acțiunile posesorului împotriva giranților și împotriva trăgătorului se prescriu printr-un an socotit de la data protestului făcut în timp util sau de la data scadenței în caz de stipulațiune, fără cheltuieli.
Potrivit art. 405 ind. 2 al. 1 lit. b Cod procedură civilă cursul prescripției se întrerupe pe data depunerii cererii de executare, însoțită de titlul executoriu, chiar dacă a fost adresată unui organ de executare necompetent;
Or, având în vedere data scadenței titlului de valoare, respectiv_, la data depunerii cererii de executare, respectiv_ a operat întreruperea termenului de prescripție, aceste aspecte fiind reținute în mod corect de către prima instanță.
În ceea ce privește excepția perimării executării silite, în mod corect a reținut prima instanță că nu a existat o temporizare de 6 luni în cursul actelor de executare efectuate în cauză, motivele legate de necompetența executorului judecătoresc nefiind invocate și confirmate pe calea unei eventuale contestații la executare.
În ceea ce privește cel de-al treilea motiv invocat pe calea apelului, respectiv existența unui gir ulterior, nici acesta nu poate fi reținut, condițiile legale cu privire la acest eventual gir succesiv nefiind îndeplinite.
Pe de altă parte în ceea ce privesc apărările legate de lipsa raportului fundamental, instanța reține, conform jurisprudenței în materie, faptul că biletul la ordin este un titlu de valoare care încorporează un drept de creanță autonom, cu ruperea legăturii între acesta și raportul generator, odată ce acest titlu a fost legal emis.
Mai mult, atâta timp cât în prezenta cauză executarea are loc la cererea girantului, acestuia nu i se pot opune excepțiile procesuale vizând raporturile dintre emitent și beneficiar.
În acest sens, reținând pe de o parte netemeinicia motivelor invocate pe calea apelului, iar pe de altă parte nefiind identificate motive de anulare sau de schimbare a hotărârii primei instanțe, T. urmează a respinge apelul ca neîntemeiat.
PENTRU ACESTE MOTIVE, ÎN NUMELE LEGII DECIDE:
Respinge apelul declarat de oponentul P. R. Ș., cu sediul în B. S.
, str. R., nr. 35A, jud. M., împotriva sentinței civile nr. 10698 din_ a
ecătoriei B. M., jud. M. .
Cu recurs în 15 zile de la comunicare. Pronunțată în ședința publică de azi_ .
Președinte, J. ecător,
V. P. V. F.
G. ier,
H.
Red. F.V./Tred. A.H.
_ /5 ex.
J. ECĂTOR LA FOND DAN Ș.
| ← Decizia civilă nr. 79/2013. Opozitie la executare silită | Decizia civilă nr. 92/2013. Opozitie la executare silită → |
|---|
