Decizia civilă nr. 261/2013. Constatare nulitate act
| Comentarii |
|
DOSAR NR. _
R.
TRIBUNALUL SPECIALIZAT C.
Cod operator date cu caracter personal 11553
DECIZIA CIVILĂ nr. 261/2013
Ședința publică din data de 22 aprilie 2013 Instanța este constituită din:
PREȘEDINTE: D. H. JUDECĂTOR: M. C. B. JUDECĂTOR: C. C. GREFIER: N. N.
Pe rol fiind soluționarea recursului declarat de către recurenții M. C. și
M. N. S. împotriva sentinței civile nr. 4631/_ pronunțate de către Judecătoria Turda în dosarul nr._ în contradictoriu cu intimata S.C. V. R. S.A., cauza având ca obiect în primă instanță constatare nulitate act.
La apelul nominal se prezintă în apărarea intereselor intimatei, d-na avocat Vasii M., cu împuternicire avocațială depusă la dosar la acest termen de judecată, f. 10, lipsind recurenții.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei, constatându-se că a fost înregistrată la dosar, în data de 16 aprilie 2013, din partea intimatei, întâmpinare.
Tribunalul, în temeiul dispozițiilor art. 1591C.proc.civ. coroborat cu art. 2 pct.
3 C.proc.civ. invocă din oficiu și pune în discuția reprezentantei intimatei necompetența materială a instanței de recurs.
Reprezentanta intimatei apreciază că instanța specializată este competență în soluționarea prezentului recurs.
Tribunalul reține cauza în pronunțare asupra excepției.
T R I B U N A L U L,
Deliberând asupra recursului civil de față, constată următoarele:
Prin sentința civilă nr. 4631 /_ Judecătoria Turda a luat act ca parata SC
V. R. SA nu sustine cererea de suspendare a cauzei și a admis exceptia prematuritatii actiunii civile formulate de reclamantii M. C. si M. N. S. in contradictoriu cu parata SC V. R. SA avand ca obiect anulare act - pentru lipsa procedurii de conciliere - si a respins actiunea civila ca prematură.
Pentru a dispune în acest sens, prima instanță a reținut faptul că în drept, prevederile art. 7201C.pr.civ. dispun ca în procesele și cererile în materie comercială evaluabile în bani, înainte de introducerea cererii de chemare în judecată, reclamantul va încerca soluționarea litigiului prin conciliere directă cu cealaltă parte. Ca urmare, în scopul arătat la alin. 1 reclamantul va convoca partea adversă, comunicându-i în scris pretențiile sale și temeiul lor legal, precum și toate actele doveditoare pe care se sprijină acestea. Convocarea se va face prin scrisoare recomandată cu dovadă de primire, prin telegramă, telex, fax sau orice alt mijloc de comunicare care asigură transmiterea textului actului și confirmarea primirii acestuia. Convocarea se poate face și prin înmânarea înscrisurilor sub semnătură de primire. Data convocării pentru conciliere nu se va fixa mai devreme de 15 zile de la data primirii actelor comunicate potrivit alin. 2. Rezultatul concilierii se va consemna într-un înscris cu arătarea pretențiilor reciproce referitoare la obiectul litigiului și a punctului de vedere al fiecărei părți.
Înscrisul despre rezultatul concilierii ori, în cazul în care pârâtul nu a dat curs convocării prevăzute la alin. 2, dovada că de la data primirii acestei convocări au trecut 30 de zile se anexează la cererea de chemare în judecată.
Din dispozițiile art. 7201Cod.pr.civ. rezultă caracterul imperativ al acesteia, dar și momentul în care se realizează concilierea, respectiv înaintea introducerii
acțiunii. Încercarea de conciliere directă nu trebuie să fie una formală, ci efectivă, de natură să conducă la soluționarea unui diferend.
De altfel, art. 109 alin.2 Cod.pr.civ., stabileste expres ca " in cazurile anume prevazute de lege, sesizarea instantei competente se poate face numai dupa indeplinirea unei proceduri prealabile, in conditiile stabilite de acea lege", iar dovada indeplinirii procedurii prealabile trebuie anexata la cererea de chemare in judecata.
Întrucât petitul 2 din cererea de chemare în judecată promovată de reclamanti urmăresc obligarea pârâtei la restituirea sumelor încasate în temeiul clauzelor contractuale pretins abuzive, acestea fiind neîndoielnic "evaluabile in bani", iar art. 7201Cod.pr.civ consacră o procedura prealabila de conciliere directa obligatorie pentru procesele si cererile in materie comerciala evaluabile in bani, examinand materialul probator al cauzei, instanta a constatat ca această procedura nu a fost indeplinită în speță.
Prin urmare, în lipsa dovezii îndeplinirii procedurii prealabile, instanta a retinut ca reclamantii nu și-au îndeplinit obligatia de a comunica in scris celeilalte părti pretentiile sale și temeiul lor legal, precum si toate actele doveditoare pe care se sprijina acestea, potrivit dispozitiilor art. 7201 Cod.pr.civ.
Având în vedere caracterul imperativ al procedurii concilierii prevăzute de art. 7201Cod.pr.civ, observând și prevederile art. 109 alin. 2 Cod.pr. civ,, prima instanță, constatând neîndeplinirea procedurii imperativ prevăzută de lege înaintea formulării unei cereri în materie comercială, în temeiul art. 137 și 109 alin. 2 Cod pr. civ. a admis excepția prematurității formulării cererii de chemare în judecată, cu consecința respingerii acesteia ca prematură.
Împotriva acestei hotărâri au declarat recurs recurenții M. C. și M. N.
S. solicitând instanței admiterea recursului, casarea hotărârii atacate și trimiterea cauzei spre rejudecare
.
În motivare recurenții au arătat soluția primei instanțe este greșită întrucât cererea de chemare în judecată a fost formulată în temeiul art. 14 din Legea nr. 193/2000 care prevede că, consumatorii prejudiciați prin contracte încheiate cu încălcarea prevederilor prezentei legi au dreptul de a se adresa organelor judecătorești în conformitate cu prevederile Codului civil și ale Codului de procedură civilă"), la data de_ la Judecătoria Arad, când, în vigoare erau dispozițiile art. 7201Cod procedură civilă, potrivit cărora, "(1) In procesele și cererile dintre profesioniști evaluabile în bani și derivate din raporturi contractuale, înainte de introducerea cererii de chemare în judecată, reclamantul va încerca soluționarea litigiului fie prin mediere, fie prin conciliere directă cu cealaltă parte ".
Așadar, textul de lege antemenționat prevede cerința obligatorie a efectuării concilierii directe doar în litigiile dintre profesioniști, adică, în acele litigii în care ambele părți sunt profesioniști or, în cazul de față, doar una dintre părți este profesionist - respectiv banca.
În ceea ce privește calitatea de profesionist, Codul civil, modificat prin Legea nr. 287/_ republicată (în vigoare la data de_ ) statuează în cuprinsul dispozițiilor art. 3 al. 2 și 3 că sunt considerați profesioniști toți cei care exploatează o întreprindere. Constituie exploatarea unei întreprinderi exercitarea sistematică, de către una sau mai multe persoane, a unei activități organizate ce constă în producerea, administrarea ori înstrăinarea de bunuri sau în prestarea de servicii, indiferent dacă are sau nu un scop lucrativ. ",
Recurenții au mai arătat că față de acest text de lege, este evident că ei nu sunt profesioniști, în speță, fiind vorba de un litigiu ce se poartă între consumatori și un profesionist, calități definite de legea specială - Legea nr. 193/2000 - art. 2 potrivit căruia prin consumator se înțelege orice persoană fizică sau grup de persoane fizice constituite în asociații, care, în temeiul unui contract care intră sub incidența prezentei legi, acționează în scopuri din afara activității sale comerciale, industriale sau de producție, artizanale ori liberale. Prin profesionist se înțelege orice persoană fizică sau juridică autorizată, care, în temeiul unui contract care intră sub incidența prezentei legi, acționează în cadrul activității sale comerciale, industriale sau de
producție, artizanale ori liberale, precum și orice persoană care acționează în același scop în numele sau pe seama acesteia.
Ca urmare, nefiind vorba de un litigiu dintre profesioniști, în cauză nici nu era necesară efectuarea de către recurenți a procedurii concilierii prealabile cu banca.
In consecință, prima instanță, care a apreciat că era necesară această procedură prealabilă, a făcut o greșită aplicare a legii, motiv pentru care, în temeiul art. 304 pct. 9 coroborat cu art. 312 alin. 5 Cod procedură civilă, se solicită casarea hotărârii primei instanțe și trimiterea cauzei spre rejudecare.
Intimata SC V. R. SA a formulat întâmpinare, prin care a solicitat respingerea recursului, arătând că prin sentința civila nr. 6431/2012 a Judecătoriei Turda instanța de fond corect a reținut si motivat ca înaintea înregistrării cererii de chemare în judecată, reclamantul va încerca soluționarea litigiului prin conciliere directă cu cealaltă parte, iar înscrisul despre rezultatul concilierii sau dovada convocării se anexează la cererea de chemare în judecată. Din dispozițiile art. 7201c.proc. civ. rezulta caracterul imperativ si momentul in care se realizează concilierea, respectiv inaintea introducerii acțiunii, iar concilierea trebuie sa fie una efectiva care sa conducă la soluționarea unui diferend, si nu una formala.
Or, recurenții nu au parcurs aceasta procedura deși caracterul imperativ al dispozițiilor art. 7201C.proc. civ. si art. 109 alin.2 C.proc. civ. îi obligau la îndeplinirea acesteia. Recurenții au solicitat in petitul 2 din cererea de chemare in judecata restituirea unor sume de bani, cererea fiind evaluabilă în bani.
Intimata mai arată că nu pot fi reținute criticile recurenților pe aspectul ca instanța ar fi făcut o aplicare greșita a legii, aceasta interpretând in mod greșit art. 7201c.proc. civ.,in viziunea recurenților fiind obligați la procedura prealabila a concilierii directe sau mediere, doar profesioniștii.
O asemenea teorie nu are nici o susținere, intrucat art. 720" c.proc. civ într- adevăr menționează ca "in procesele si cererile dintre profesioniști evaluabile in bani
...", acesta prepoziție "dintre,, nu urmează adverbului restrictiv "numai,,. Daca legea ar fi menționat ca " litigiile numai dintre profesioniști", atunci intradevar aceasta procedura trebuia sa fie urmata doar de profesioniști, când ambele parti erau profesioniști.
Ori dispozițiile sunt clare, când se are de a face cu litigii cu profesioniștii, indiferent ca ambele parti sau numai o parte este profesionist, trebuie parcursa procedura prealabila.
Mai mult din analogia art. 7201C.proc. civ cu art.3 alin. L cod civil reiese intenția legiuitorului, astfel ca "dispozițiile se aplica raporturilor dintre profesioniști, precum si raporturile dintre aceștia si orice alte subiecte de drept civil,,.
Faptul ca legiuitorul a prevăzut in art. 7201c.proc. civ termenul de
"profesioniști" la plural si nu la singular nu da dreptul la interpretarea in sensul ca procedura prealabila este obligatoie doar daca ambele parti sunt profesioniști. Daca s- ar fi dorit o restrângere in sensul acesta, legiuitorul ar fi menționat "numai dintre profesioniști,,. Atât in codul civil, cat si codul de procedura civila când se face vorbire cu privire la profesioniști, aceștia sunt priviți la plural si nu singular (art. 3 -r aporturile dintre profesioniști, precum si raporturile dintre aceștia si orice alte subiecte de drept civil; alin.2- sunt considerați profesioniști...; art. 7201 c.proc. civ. -
...dintre profesioniști....).
Analizând cu prioritate excepția necompetenței materiale a Tribunalului Specializat
C. invocată din oficiu, instanța urmează a o admite pentru următoarele argumente:
Potrivit art. 1591alin. 4 C.p.c. la prima zi de înfățișare, judecătorul este obligat, din oficiu, să verifice și să stabilească dacă instanța sesizată este competentă general, material și teritorial să judece pricina, consemnând în cuprinsul încheierii de ședință temeiurile de drept pentru care constată competența instanței sesizate.
În temeiul art. 2 pct. 3 din C.p.c. tribunalul soluționează ca instanță de recurs recursurile declarate împotriva hotărârilor pronunțate de judecătorii în primă instanță.
Obiectul acțiunii deduse judecății în fața judecătoriei îl reprezintă constatarea nulității absolute a clauzelor abuzive inserate în contractul de credit nr. 0138074
încheiat la data de_ și nr. 0138838 din_ încheiat între reclamanții M.
C. și M. N. S., în calitate de împrumutați și pârâta VOLKSBNAK ROAMANIA SA, în calitate de bancă; totodată, se solicită restituirea sumei de 6309,55 CHF și a dobânzii legale aferente.
Acțiunea a fost înregistrată inițial pe rolul Judecătoriei Arad la data de 04 mai 2012, ulterior fiind declinată spre competentă soluționare Judecătoriei Turda.
Astfel, o acțiune în pretenții derivată dintr-un contract de credit bancar are natură civilă, fiind de competența Secției Civile a Tribunalului C., iar nu de competența instanței specializate.
Pentru litigiile ivite ulterior intrării în vigoare a noului Cod civil, și implicit a abrogării Codului Comercial( inclusiv a art. 56 C.com.), respectiv, ulterior datei de 01 octombrie 2011, cum este și cazul în speța dedusă judecății, toate litigiile izvorâte din relațiile dintre profesioniști, precum și dintre profesioniști și neprofesioniști au natură civilă, cu excepția situațiilor în care legea specială stipulează contrariul.
O asemenea interpretare rezultă fără îndoială din dispozițiile legale de mai
jos.
Astfel, art. 36 alin. 3 al Legii 304/2004 privind organizarea judiciară, astfel
cum a fost modificat de art. 215 al Legii 71/2011 prevede că în cadrul tribunalelor funcționează secții sau, după caz, complete specializate pentru cauze civile, cauze penale, cauze cu minori și de familie, cauze de contencios administrativ și fiscal, cauze privind conflicte de muncă și asigurări sociale, socie tăț i comerc iale, regis trul
comerțulu i, insolvență, concurență neloială
sau pentru alte materii, precum și, în raport cu natura și numărul cauzelor, secții maritime și fluviale."
Așadar, este evident din economia textului legal faptul că tribunalul specializat nu poate soluționa decât în acele materii expres stabilite de legiuitor în competența sa: societăți comerciale, registrul comerțului, insolvență, concurență neloială, dar cu certitudine nu în materia cauzelor pur civile, izvorâte din pretenții de drept comun.
De asemenea, art. 227 din Legea nr. 71/2011 prevede în mod expres faptul că instanțele specializate( foste Tribunale Comerciale/ secții comerciale în cadrul tribunalelor) urmează a soluționa doar acele litigii date de lege în mod expres în competența de primă instanță a Tribunalelor Comerciale:
˝Dacă legea specială prevede că anumite cauze sunt de competența tribunalelor comerciale ori, după caz, de competența secțiilor comerciale ale tribunalelor sau curților de apel, după intrarea în vigoare a Codului civil, competența de judecată revine tribunalelor specializate sau, după caz, secțiilor civile ale tribunalelor, reorganizate potrivit art. 228, respectiv secțiilor civile reorganizate conform art. 225.˝
Întrucât pretențiile formulate pe recurenții M. C. și M. N. S. nu sunt date de o lege specială în competența instanței specializate, nici ca instanță de fond și nici ca instanță de control judiciar, se constată că în mod legal recursul trebuie trimis spre competentă soluționare Secției Civile a Tribunalului C. .
Față de considerentele expuse, în temeiul art. 36 alin. 3 din Legea nr. 304/2004 coroborat cu art. 227 din Legea nr. 71/2011 raportat la art. 158 alin. 3
C.p.c. tribunalul va admite excepția necompetenței materiale a Tribunalului Specializat C. invocată din oficiu, și în consecință, va dispune declinarea competenței de soluționare a recursului declarat de recurenții M. C. și M. N. S. împotriva sentinței civile nr. 4631/_ pronunțate de Judecătoria Turda în favoarea Tribunalului C., Secția Civilă.
PENTRU ACESTE MOTIVE, ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E:
Admite excepția necompetenței materiale de soluționare a recursului a Tribunalului Specializat C. și, în consecință:
Declină competența de soluționare a recursului declarat de recurenții M. C. și M. N. S. împotriva sentinței civile nr. 4631/_ pronunțate de Judecătoria Turda în favoarea Tribunalului C., Secția Civilă.
Pronunțată în ședință publică din data de 22 aprilie 2013.
PREȘEDINTE, | JUDECĂTOR, | JUDECĂTOR, | GREFIER, | ||||
D. | H. C. | C. | M. C. | B. | N. | N. |
Red.DH/tehnored.LU 2 ex./_
Judecător fond: Cristina Pop, Judecătoria Turda
| ← Sentința civilă nr. 1369/2013. Constatare nulitate act | Încheierea civilă nr. 2901/2013. Constatare nulitate act → |
|---|
