Decizia civilă nr. 27/2013. Contestație la executare silită
Comentarii |
|
R O M Â N I A
TRIBUNALUL B. -NĂSĂUD
SECȚIA A II-A CIVILĂ, DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
Dosar nr. _
DECIZIA CIVILĂ Nr. 27/2013
Ședința publică din 23 Ianuarie 2013 Tribunalul format din:
PREȘEDINTE: U. I.
JUDECĂTOR: C. V. JUDECĂTOR: P. I.
GREFIER: P. R. A.
S-a luat în examinare recursul declarat de recurentele SC. D. B. G. S. și SC. R. L. I. SA, împotriva sentinței civile nr. 11036 din_, pronunțată de Judecătoria Bistrița în dosarul nr._, având ca obiect contestație la executare.
Dezbaterile pe fondul cauzei au avut loc în ședința publică de la data de 09 ianuarie 2013, fiind consemnate în încheierea de ședință de la acea dată, când instanța, având nevoie de timp pentru a delibera a amânat pronunțarea la data de 16 ianuarie 2013, respectiv 23 ianuarie 2013, când a hotărât următoarele:
Deliberând constată că :
T R I B U N A L U L
Prin sentința civilă nr. 11036 din_, pronunțată de Judecătoria Bistrița în dosarul nr._, s-a admis, în parte contestația la executare, formulată de contestatoarea S.C. D. B. G. S.R.L., în contradictoriu cu intimata S.C. R. L.
I. S.A., și în consecință s-a dispus constatarea nulității absolute parțiale a titlului executoriu, contract de leasing financiar nr. CLF 84365/_, respectiv a clauzei privind obligația de plată a daunelor interese reprezentând cuantumul valoric al redevențelor rămase de plată și a valorii reziduale înscrise în contract, prevăzută la punctul 3.5, teza finală, din condițiile generale ale contractului.
S-au anulat, în parte, actele de executare efectuate împotriva contestatoarei, în dosarul de executare numărul 276/2011 al BEJ Andronesi V. n și Andronesi D. a
M., în ceea ce privește suma de 4.244,77 lei, reprezentând rest de plată daune interese conform clauzei prevăzute mai sus.
A fost obligată intimata să plătească contestatoarei suma de 390 lei cu titlu de cheltuieli de judecată.
Pentru a pronunța această hotărâre, instanța de fond în baza probelor administrate a reținut următoarele:
Între intimata SC R. L. I. SA și S.C. EUROMOTORS S. a fost încheiat contractul de leasing financiar nr. CLF 84365/_ . Prin actul adițional la acest contract nr. 3/_ contestatoarea SC D. B. G. S.R.L., în calitate de cesionar, a preluat bunul obiect al contractului, subrogându-se în drepturile și obligațiile cedentei SC EUROMOTORS S. .
Prin acest contractul de leasing, intimatul, în calitate de finanțator, a transmis contestatoarei, în calitate de utilizator, dreptul de folosință asupra unui autovehicul marca Opel Zafira Enjoy, în schimbul redevențelor lunare stabilite în contract.
Întrucât utilizatorul nu a achitat ratele de leasing o perioadă mai mare de 60 de zile, s-a procedat la rezilierea contractului, în temeiul art. 3.5 din Condițiile generale ale contractului de leasing, la data de_ . Ca urmare a rezilierii contractului, la data de_, contestatoarea a procedat la restituirea autovehiculului încheindu-se cu această ocazie un proces verbal de predare-primire. Ulterior preluării autovehiculului, intimata a procedat la evaluarea și valorificarea acestuia prin vânzare, prețul obținut fiind de 19.461 lei.
Potrivit prevederilor art. 399 Cod de procedură civilă, contestația la executare poate fi formulată "împotriva executării silite precum și împotriva oricărui act de executare";. În cazul în care executarea silită se face în temeiul unui titlu executoriu care nu este emis de o instanță judecătorească, se pot invoca în contestația la executare apărări de fond împotriva titlului executoriu, dacă legea nu prevede în acest scop o altă cale de atac.
În speță, titlul executoriu este reprezentat de contractul de leasing financiar CLF 84365/_ care în conformitate cu prevederile art. 8 din OG 51/1997 constituie titlu executoriu.
Astfel, în cauză titlu executoriu fiind un contract, în care debitorul și-a angajat voința negociindu-și poziția, legea nu prevede o cale specială de atac, analiza fondului titlului putând fi efectuată și în cadrul contestației la executare, instanța urmând a analiza toate elementele de fond și de formă ale contractului de leasing.
Analizând clauzele contractului de leasing, instanța constată că la art. 3.5 din Condițiile generale ale contractului de leasing (parte integrantă din contractul de leasing) este stipulată clauza conform căreia "în cazul în care întârzierea în efectuarea plăților redevențelor scadente este mai mare de 60 de zile calendaristice, calculate de la data scadenței efective, și dacă nu se convine altfel locatorul poate rezilia contractul de leasing financiar fără somație, notificare sau altă formalitate prevăzută de lege. Utilizatorul este obligat să restituie necondiționat obiectul contractual, să plătească redevențele scadente și neachitate, penalitățile înregistrate până la acea dată și daunele interese. Daunele interese cuprind cuantumul valoric al redevențelor rămase de plată și a valorii reziduale înscrise în contract.
Prin această din urmă prevedere contractuală, părțile au înțeles să evalueze eventualele despăgubiri prin acordul lor de voință, determinând anticipat prejudiciul suferit de creditor ca urmare a neexecutării contractului de către debitor. O astfel de clauză reprezintă o clauză penală în sensul art. 1066 Codul civil de la 1864 (în vigoare la data încheierii contractului) fiind definită ca acea clauză "prin care o persoană, spre a da asigurare pentru executarea unei obligații, se leagă a da un lucru în caz de neexecutare din parte-i";.
Clauza penală este o convenție accesorie prin care părțile determină anticipat echivalentul prejudiciului suferit de creditor ca urmare a neexecutării sau executării cu întârziere sau necorespunzătoare a obligației asumate de către debitor. Fiind un contract, clauza penală trebuie să îndeplinească toate condițiile de validitate ale oricărei convenții, în principiu, instanța de judecată neputând să reducă sau să-i mărească cuantumul ei, având posibilitatea de a micșora cuantumul clauzei penale,
proporțional cu ce s-a achitat în caz de neexecutare parțială a obligațiilor de către debitor, conform dispozițiilor art. 1070 Cod civil, însă instanța este obligată să verifice principiul reglementat de art. 5 Cod civil.
În ceea ce privește clauza penală stipulată în contract, instanța constată că prin aceasta s-a urmărit, în caz de reziliere a contractului, obținerea de către finanțator atât a obiectului obligației principale (a autovehiculului) cât și a daunelor interese (a plății în întregime a ratelor de leasing și a valorii reziduale). Ori, o astfel de clauză contravine prevederilor art. 1069 cod civil unde se dispune la alin. 2 că "nu poate dar creditorul cere deodată și penalitatea și obiectul obligației principale, afară dacă penalitatea nu s-a stipulat pentru simpla întârziere a executării";.
Această dispoziție este o dispoziție imperativă (prohibitivă) prevăzută pentru ocrotirea intereselor părților contractante împotriva abuzurilor celeilalte părți și pentru respectarea echilibrului contractual. Astfel, instanța apreciază că stipularea unei astfel de clauze într-un contract este sancționată cu nulitatea absolută - fiind o clauză abuzivă.
Este real că, în cauză, fiind în prezența unui litigiu între profesioniști, nu sunt aplicabile prevederile Legii 193/2000 privind clauzele abuzive din contractele încheiate între comercianți și consumatori, însă este de notorietate că contractele de leasing sunt contracte de adeziune, clauzele acestora nefiind negociate direct de părți, astfel încât se impune verificarea echilibrului contractual, prin prisma garanțiilor prevăzute de dreptul comun care rămân aplicabile și în litigiile dintre profesioniști.
Stipularea în contract a unei clauze de acest fel, urmărește obligarea utilizatorului la cumpărarea bunului obiect al contractului de leasing, ceea ce schimbă însăși natura contractului de leasing, ce reprezintă, potrivit art. 1 alin. 1 din OG 51/1997 "acel contract prin care o parte, denumită locator/finanțator, transmite pentru o perioadă determinată dreptul de folosință asupra unui bun, al cărui proprietar este, celeilalte părți, denumită locatar/utilizator, la solicitarea acesteia, contra unei plăți periodice, denumită rată de leasing, iar la sfârșitul perioadei de leasing locatorul/finanțatorul se obligă să respecte dreptul de opțiune al locatarului/utilizatorului de a cumpăra bunul, de a prelungi contractul de leasing fără a schimba natura leasingului ori de a înceta raporturile contractuale. Locatarul/utilizatorul poate opta pentru cumpărarea bunului înainte de sfârșitul perioadei de leasing, dar nu mai devreme de 12 luni, dacă părțile convin astfel și dacă achită toate obligațiile asumate prin contract";. Conform acestei prevederi legale cumpărarea bunului, obiect al contractului de leasing, este un drept al utilizatorului iar nu o obligație, acesta având posibilitatea la sfârșitul perioadei de leasing, de a cumpăra bunul, de a prelungi contractul de leasing fără a schimba natura leasingului ori de a înceta raporturile contractuale - astfel încât, nu se poate stipula în contractul de leasing o clauză prin care utilizatorul să fie obligat să cumpere bunul.
Pe de altă parte, scopul unei clauze penale este acela de a repara prejudiciul suferit de partea care și-a executat obligațiile contractuale, din culpa neexecutării obligațiilor celeilalte părți, aceasta fiind datorată numai dacă sunt întrunite condițiile acordării de despăgubiri (fără a se mai face dovada întinderii prejudiciului de către creditor). Ori, în cazul de față nu se poate reține existența unui prejudiciului produs creditoarei (condiție a răspunderii contractuale), întrucât, urmare a rezilierii contractului de leasing, este îndreptățită a primi plata ratelor datorate până la acea
dată (echivalentul utilizării) și restituirea bunului, obiect a contractului. Astfel, dacă pe perioada în care a utilizat bunul, utilizatorul a achitat ratele de leasing datorate, nu se poate reține că s-a produs un prejudiciu finanțatorului, prin faptul ca nu s-a cumpărat bunul, acesta fiind restituit finanțatorului (în cazul de față fiind deja vândut altei persoane).
Pentru argumentele înfățișate instanța a constatat nulitatea absolută parțială a contractului de leasing nr. CLF 84365/_, respectiv a clauzei prevăzute la pct.
3.5 alin. final din Secțiunea 3 la Condițiile generale ale contractului de leasing, prin care se dispune că daunele interese cuprind cuantumul valoric al redevențelor rămase de plată și a valorii reziduale înscrise în contract.
În ceea ce privește cererea contestatoarei de anulare a executării silite efectuate în dosarul execuțional nr. 276/2011 al S.C.P.E.J. "Andronesi D. și Andronesi D. a M. ";, aceasta a fost admisă doar în parte și doar în ceea ce privește sumele executate în baza clauzei penale lovită de nulitate.
Astfel, instanța a constatat că prin cererea de executare silită creditorul urmăritor a solicitat executarea sumei de 21.631 lei reprezentând redevențe scadente și neachitate și penalitățile înregistrate până la acea dată; iar din suma de 23.705,77 lei, reprezentând contravaloarea redevențelor rămase de achitat până la finalul contractului inclusiv valoarea reziduală (calculată potrivit pct. 3.5 alin.3) a fost scăzută suma de 19.461 lei, reprezentând valoarea de vânzare a bunului obiect al contractului - astfel încât, doar suma de 4.244,77 lei, din suma executată reprezintă daune - interese, conform clauzei penale.
Aceste susțineri nu au fost contestate de către contestatoare și nu s-a solicitat administrarea de probe pentru susținerea altei situații de fapt sau altei proveniențe a sumelor.
Prin somația emisă la data de_ în dosarul de executare 276/2011, contestatoarea a fost somată să achite suma de 29.366,82 lei, din care suma de 3.491,05 lei reprezintă cheltuieli de executare, rezultând astfel că sumele executate au fost calculate conform susținerilor intimatei (din cererea de executare) .
Pentru considerentele de fapt expuse mai sus, contestația la executare a fost apreciată că fiind întemeiată doar în parte, respectiv cu privire la suma de 4.244,77 lei reprezentând contravaloarea clauzei penale (calculată conform art. 3.5 alin. 3 din Condițiile generale a contractului de leasing), și s-a anulat executarea silită și formele de executare cu privire la această sumă.
Cu privire la cheltuielile de judecată, instanța a reținut că, contestatoarea a solicitat obligarea pârâtei la plata cheltuielilor efectuate cu taxa judiciară de timbru, timbru judiciar și onorariu de avocat, cuantumul acestora fiind de 2.694 lei, conform chitanțelor aflate la filele 9 și 68 din dosar. Având în vedere că cererea de chemare în judecată a fost admisă doar în parte, respectiv în proporție de 15%, în aceeași proporție a fost admisă și cererea de obligare a intimatei la plata cheltuielilor de judecată, iar intimata a fost obligată, în temeiul art. 276 Cod de procedură civilă să-i plătească contestatoarei suma de 390 lei, cu acest titlu.
Împotriva acestei hotărâri a formulat recurs, în termen legal, contestatoarea SC
D. B. G. S., care a solicitat admiterea recursului, rejudecarea cauzei pe fond, modificarea în parte a sentinței recurate în sensul reducerii sumei ce face obiectul executării silite, așa cum a solicitat la instanța de fond.
De asemenea, în cauză a declarat recurs în termen legal și intimata SC R.
I. SA care a solicitat modificarea sentinței atacate în sensul respingerii în totalitate a contestației la executare formulată de contestatoare, cu motivarea, în esență, că în mod nejustificat au fost admise în parte forme de executare silită în dosar exec.nr. 276/20ll al BEJ Andronesi V. n D. și Andronesi D. a M., pentru suma de 4.244,77 lei, reprezentând rest de plată, constând în daune interese și în mod nelegal a fost anulată clauza contractului de la art.3.5 din Condițiile Generale al Contractului de leasing financiar nr. 84.365/27.l0.2006, ca fiind clauză abuzivă.
S-a arătat în motivarea recursului că hotărârea instanței de fond este lipsită de temei legal ori a fost dată cu încălcarea sau aplicarea greșită a legii - motiv de recurs prev.de art. 304 pct.9 C.pr.civ, cu precizarea că instanța de fond a aplicat în mod eronat disp.Legii nr.l93/2000 privind clauzele abuzive din contractele încheiate între comercianți și consumatori, întrucât acest act normativ definește "consumatorii";, ca fiind doar persoanele fizice iar, pe de altă parte, clauza penală cuprinsă în art.3.5 din Condițiile generale nu este abuzivă, fiind negociată cu societatea beneficiară a contractului de leasing și acceptată de către aceasta.
De asemenea, s-a mai susținut că hotărârea atacată rezultă dintr-o interpretare greșită a actului juridic dedus judecății, instanța de fond schimbând natura ori înțelesul lămurit și vădit neîndoielnic al acestuia - motiv de recurs prev.de art.304 pct.8 C.pr.civ, făcând trimitere la forța juridică a contractului de leasing financiar, încheiat în baza dispozițiilor OG nr.5l/l997 și concluzionând că are față de utilizator o creanță certă, lichidă și exigibilă pentru care s-a solicitat executarea silită în baza contractului de leasing care constituie titlul executoriu, potrivit legii.
Recursul declarat de contestatoare SC D. B. G. S. urmează să fie anulat ca netimbrat, potrivit dispozițiilor art.l și 20 alin.l și 3 din L.nr.l46/2007 privind taxele judiciare de timbru, cu modificările ulterioare, reținându-se că deși i sa pus în vedere recurentei, în mod expres, să plătească taxa judiciară de timbru de 97 lei datorată în recurs și timbru judiciar de 0,30 lei, sub sancțiunea anulării recursului ca netimbrat (f.33 și 39), aceasta nu a înțeles să achite taxele de timbru datorate.
Recurenta SC R. L. I. SA, devenită SC RSL L. I. SA a achitat taxele de timbru datorate în recurs (f.35-36) însă recursul acesteia se va respinge ca nefondat pentru considerentele ce se vor arăta în continuare.
Tribunalul constată că instanța de fond a făcut o examinare pertinentă și judicioasă a clauzelor contractului de leasing încheiat între părți cu nr. 84365/27.l0.2006 și în mod justificat a apreciat ca fiind abuzivă și împovărătoare clauza penală, potrivit căreia, părțile au determinat anticipat prejudiciul ce se va cauza ca urmare a neexecutării contractului de către debitor.
Instanța de fond a reținut că în cauză nu sunt aplicabile prev.L.nr.l93/200l privind clauzele abuzive din contractele încheiate între comercianți și consumatori, însă a apreciat că fiind de notorietatea contractelor de leasing, care sunt contracte de adeziune, iar clauzele acestora nefiind negociate direct de părți, se impune verificarea echilibrului contractul prin prisma garanțiilor prevăzute de dreptul comun, care rămân aplicabile și în litigiile dintre profesioniști.
In speță, s-a considerat că nu se poate reține existența unui prejudiciu produs creditoarei, ca o condiție a răspunderii contractuale întrucât, urmare a rezilierii contractului de leasing, societatea de leasing este îndreptățită să primească plata ratelor datorate până la acea dată (echivalentul utilizării), și restituirea bunului, obiect
al contractului. In cauză, s-a reținut și faptul că autoturismul, obiect al contractului de leasing, a fost deja vândut unui terț.
In practica judiciară, s-a statuat că chiar dacă în contractul de leasing a fost inclusă clauza penală și că potrivit art.969 alin.l C.civ, convențiile legal făcute au putere de lege între părțile contractante (în cauză sunt aplicabile disp.Codului civil de la l864), raporturilor juridice născută anterior datei de 0l.l0.20ll, când a intrat în vigoare Noul Cod civil), însă trebuie avute în vedere și prev.art.970 alin.2 C.civ, conform cu care, convențiile "obligă nu numai la ceea ce este expres într-însele, dar la toate urmările ce echitatea, obiceiul sau legea dă obligației după natura sa";.
Având în vedere că această clauză nu a fost negociată între părți, contractul fiind unul de adeziune și că prin primirea bunului și a sumelor restante până la data încetării contractului, la care se pot calcula penalități sau dobânzi, creditoarea este despăgubită integral și nu ar fi echitabil ca debitoarea să fie obligată și la plata restul ratelor de leasing până la sfârșitul contractului, cu titlu de daune interese, o asemenea sarcină fiind excesiv de oneroasă și provocând un dezechilibru semnificativ între prestațiile părților din contractul de leasing.
Față de aceste considerente, tribunalul apreciază că instanța de fond a pronunțat o sentință temeinică și legală, făcând o aplicare corectă a dispozițiilor legale în materie și o interpretare justă a actului juridic dedus judecății, astfel că în temeiul art. 3l2 alin.l C.pr.civ, se va respinge ca nefondat recursul declarat de intimata R. L.
SA devenită, prin schimbarea denumirii, SC RSL L. I. SA, așa cum s-a solicitat prin adresa depusă la dosar (f.35).
PENTRU ACESTE MOTIVE IN NUMELE LEGII
D E C I D E
Anulează ca netimbrat recursul declarat de contestatoarea SC D. B. G. S.
, cu sediul în B., str.N. D. nr.4, parter, jud.B. -Năsăud, Nr.ORC J_, CUI RO l58l6725, împotriva sentinței civile nr. ll036 din l2.l2.20l2 pronunțată de Judecătoria Bistrița în dosar civil nr.6552/l90/201l.
Respinge ca nefondat recursul declarat împotriva aceleiași sentințe civile de către intimata SC R. LEASIGN I. SA, devenită, prin schimbarea denumirii, SC RSL L. I. SA, cu sediul social în B., str.Matei Basarab nr.20, sector 3, Nr.ORC J40/ll902/l998, CUI ll277520.
Decizia este irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică din data de 23 ianuarie 20l3.
PREȘEDINTE, | JUDECĂTORI, | GREFIER, | ||||
I. U. | V. | C. | I. P. | R. | A. | P. |
Red/dact | ||
UI/CR/2 ex. | ||
Jud.fond: M. _ | I. | F. a |
← Decizia civilă nr. 602/2013. Contestație la executare silită | Decizia civilă nr. 664/2013. Contestație la executare silită → |
---|