Decizia civilă nr. 283/2013. Contestație la executare silită
| Comentarii |
|
R.
T. UL SPECIALIZAT C. Dosar nr. _
Cod operator date cu caracter personal 11553
DECIZIA CIVILĂ NR.283
Ședința publică din data 29 aprilie 2013 Instanța este constituită din: PREȘEDINTE - F. M.
JUDECĂTOR - D. D. JUDECĂTOR - N. K. GREFIER - A. V.
S-a luat în examinare recursul formulat de recurenta C. E. B. (R. ) SA, în contradictoriu cu intimatul K. M. I., împotriva sentinței civile nr. 20623/24 octombrie 2012, pronunțată de Judecătoria Cluj-Napoca în dosarul nr._, având ca obiect contestație la executare.
La apelul nominal făcut în cauză se prezintă reprezentanta recurentei, doamna avocat Rițiu A. în substituirea avocatului titular Cimpoieru Ilie, cu delegație de substituire la acest termen de judecată și reprezentantul intimatului K. M. I., domnul avocat Pui Septimiu.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei, constatându-se că recurenta a depus la dosar la data de 28 martie 2013 dovada achitării diferenței de timbru judiciar în valoare 2,5 lei.
De asemenea se constată că intimatul a depus la dosar întâmpinare, la data de 23 aprilie 2013.
Reprezentanta recurentei solicită amânarea pronunțării pentru ca avocatul titular să poată să contureze eventualele critici în interiorul concluziilor scrise.
Cu privire la solicitarea făcută de reprezentanta recurentei, reprezentantul intimatei arată că lasă la aprecierea instanței soluționarea acestei cereri. Depune la dosar chitanța prin care face dovada achitării de către intimat a onorariului avocațial.
Constatând că nu mai sunt de formulat cereri în probațiune sau de invocat excepții, instanța acordă cuvântul pentru dezbaterea pe fond a recursului.
Reprezentanta recurentei solicită admiterea recursului și modificarea sentinței atacate în sensul respingerii excepției perimării executării și respingerii contestației la executare ca fiind tardiv formulată, iar în subsidiar, raportat la dispozițiile art.312 alin.5 Cod procedură civilă solicită casarea sentinței atacate și trimiterea cauzei spre rejudecare instanței de fond, având în vedere că instanța de fond nu a soluționat cauza pe fondul acesteia, ci a soluționat cu prioritate excepțiile invocate. În ceea ce privește modalitatea în care instanța de fond a soluționat excepția tardivității contestației la executare formulate împotriva executării silite însăși, recurenta a înțeles să o critice, având în vedere faptul că instanța de fond s-a raportat la momentul la care a fost emisă ultima somație de executare în dosarul de executare și care a avut loc în luna iunie 2012, însă contestatorul a avut cunoștință despre executarea silită și despre acte anterioare de executare silită anterior, respectiv din luna iunie 2011. Consideră că instanța de fond ar fi trebuit să observe că se contestă executarea însăși și nu doar somația
emisă în data de_, astfel că termenul în care putea fi formulată contestația la executare începe să curgă de la data când contestatorul a luat la cunoștință de primul act de executare. Raportat la data la care contestatorul a luat cunoștință de executarea silită, rezultă că introducerea unei contestații la executare prin care se contestă executarea silită însăși în anul 2012, s-a făcut cu încălcarea termenului legal prevăzut de art.401 alin.1 lit.c din Codul de procedură civilă. Prin urmare, recurenta apreciază că instanța de fond, în mod eronat a respins excepția tardivității contestației, astfel că se impune admiterea acesteia și respingerea contestației la executare ca tardiv formulată.
În ceea ce privește excepția perimării, reprezentanta recurentei apreciază că în mod greșit instanța de fond a admis-o, având în vedere faptul că nu a dat prioritate și nu a studiat conținutul art.390 punct 1 Cod procedură civilă, potrivit cărora "dispozițiile art.387 și 389 Cod procedură civilă nu se aplică în cazurile când legea încuviințează executarea fără somație";. Prin urmare, dispozițiile art.389 din codul de procedură civilă invocate de instanța de fond nu sunt aplicabile executării silite efectuate prin poprire, astfel că soluția instanței de fond de admitere a excepției perimării executării silite a fost dată cu aplicarea greșită a legii.
În subsidiar, solicită admiterea recursului, casarea sentinței atacate și trimiterea cauzei spre rejudecare, având în vedere că instanța de fond nu a soluționat cauza pe fondul acesteia, ci a soluționat cu prioritate excepțiile invocate.
Reprezentantul intimatei solicită respingerea recursului ca fiind nefondat și menținerea ca legală și temeinică a sentinței recurate, în sensul admiterii excepției perimării executării silite invocate și a constatării perimării executării silite începute în dosarul execuțional nr.80/2012 al executorului judecătoresc Petrule V. e Constantin și anulării întregii executări silite din acest dosar, pentru motivele invocate în întâmpinare, pe care o susține în instanță. Solicită obligarea recurentei la plata cheltuielilor de judecată, conform chitanței pe care a depus-o la dosar.
Consideră că sentința pronunțată de instanța de fond este legală și temeinică, fiind pronunțată cu respectarea tuturor normelor juridice procedurale incidente, după o apreciere temeinică a probelor din dosar.
Se referă punctual la criticile pe care recurenta le aduce sentinței atacate.
În ceea ce privește excepția tardivității, aceasta a fost respinsă în mod corect de prima instanță. Se conturează o teză potrivit căreia, din momentul în care intimata a luat cunoștință despre existența unei executări silite, avea la dispoziție un termen de 15 zile pentru a se formaliza și a depune contestație la executare. Ca urmare a acestei interpretări, împotriva somației de executare emisă la data de_ și comunicată la data de _
intimatul nu putea să se formalizeze și să depună o contestație la executare. În acest sens, face apel la dispozițiile art.399 Cod procedură civilă, potrivit cărora " împotriva executării silite, precum și împotriva oricărui act de executare se poate face contestație de către cei interesați sau vătămați prin executare";. Prin urmare, legea procesuală conferă posibilitatea de a formula contestație la executare împotriva executării silite, precum și împotriva oricărui act de executare.
Cu privire la interpretarea presupus eronată a excepției perimării executării, arată că este fără echivoc că în perioada_ -_ în dosarul execuțional nu s-au efectuat acte de executare silite. Față de această situație, care nu a fost contestată de către recurentă nici prin motivele de
recurs și văzând prevederile art.389 Cod procedură civilă, potrivit cărora, dacă creditorul a lăsat să treacă 6 luni de la data îndeplinirii oricărui act de executare, fără să fi urmat alte acte de urmărire, executarea se perimă de drept și orice parte interesată poate cere desființarea ei, este evident că efectele perimării se produc de drept, instanța doar luând act de această perimare.
Instanța, în baza actelor de la dosar, reține cauza în pronunțare.
T R I B U N A L U L,
Prin sentința civilă nr. 20.623/_ pronunțată în dosarul civil nr._ al Judecătoriei C. -N., a fost respinsă excepția tardivității formulării contestației la executare, excepție invocată de intimata C. E.
B. (R. ) S.A., a fost admisă excepția perimării executării silite, excepție invocată de contestatorul K. M. I., s-a constatat perimată executarea silită începută în dosar execuțional nr.80/2012 al executorului Petrule V. e Constantin, s-a dispus anularea executării silite începute în dosar execuțional nr.80/2012 al executorului Petrule V. e Constantin și a fost obligată intimata la plata cheltuielilor de judecată în cuantum de 194,3 Ron.
Pentru a pronunța această hotărâre, prima instanță a reținut că excepția tardivității invocată de către intimată este nefondată și a respins-o ca atare, raportat la data comunicării somației din_ și data trimiterii prin poștă a cererii deduse judecății.
Pe fondul cauzei, s-a reținut că, contestatorul K. M. I. a semnat, în calitate de garant personal, contractul de credit Prompt IMM nr. 6/_ și actele adiționale la Contract, garantând linia de credit acordată de Bancă debitorului S.C. FRIGOLINE S.R.L. în sumă de 100.000 lei.
Întrucât debitorul principal nu și-a respectat obligațiile asumate prin contract, banca a notificat debitorul și a declarat exigibil anticipat creditul acordat, solicitând executarea silită a garantului personal K. M. I. prin cererea de executare silită formulată în data de_ către Corpul Executorilor Bancari. Prin Dispoziția nr. 159/_ emisă de Corpul Executorilor Bancari s-a dispus începerea executării silite a debitorului K.
M. I., încredințându-se executarea silită executorului bancar V. e Constantin Petrule, pe rolul acestuia înregistrându-se dosarul nr. 43/CJ/2010.Ca urmare a încuviințării executării silite, executorul bancar a dispus înființarea popririi asupra conturilor debitorului prin adresa emisă în data de_ .
O nouă cerere de înființare a popririi a fost emisă de executorul bancar în data de_, iar în data de_ executorul bancar a transmis o somație debitorului K. M. I., somație comunicată în data_, așa cum rezultă din dovada de comunicare anexată. În baza art. 5 alin. 3 din Legea nr. 287/2011, dosarul de executare nr. 43/CJ/2010 a fost predat Biroului Executorului Judecătoresc Petrule V. e Constantin în vederea continuării executării silite, dosarul primind numărul de înregistrare 80/2012.
În dată de_, BEJ Petrule V. e Constantin a emis o nouă somație de plată, somație ce a fost comunicată debitorului în data de_, conform dovezii de comunicare anexate, contestată în cauză. Dosarul de executare silită nr. 43/CJ/2010 a primit numărul 80/2012 ca urmare a schimbării formei de exercitare a profesiei domnului executor (din executor bancar a devenit executor judecătoresc), fiind vorba de același dosar de executare silită.
Conform dispozițiilor art. 5 alin. 4 din Legea nr. 287/2011 actele de executare îndeplinite de executorii bancari înainte de numirea ca executori judecătorești rămân valabile.
A reținut prima instanță că din dosarul execuțional comunicat în copie certificată nu reiese că în intervalul_ -_, executorul bancar sau judecătoresc a mai întreprins vreun act de executare silită, ceea ce face să activeze excepția perimării invocată de contestator în notele de ședință depuse la dosar, excepție care s-a considerat că este întemeiată și a fost admisă. CĂ urmare a admiterii excepției, s-a dispus anularea executării silite începute în dosar execuțional nr.80/2012 al executorului Petrule V. e Constantin, în baza art. 399 și urm. Cod procedură civilă.
In temeiul art. 274 C. proc. civ., intimata a fosti obligată la plata cheltuielilor de judecată în cuantum de 194,3 Ron, reprezentând taxa judiciară de timbru în valoare de 194 Ron, timbru judiciar în cuantum de 0,3 Ron.
Împotriva acestei hotărâri a declarat recurs intimata C. E. B. (R.
) S.A., solicitând admiterea recursului și casarea sentinței recurate cu consecința respingerii în întregime a contestației la executare, iar în subsidiar, față de dispozițiile. art. 312 alin. 5 din C.pr.civ., casarea hotărârii și trimiterea spre rejudecare în fond, cu obligarea intimatului la plata cheltuielilor de judecata.
A arătat recurenta că în mod greșit prima instanță a respins excepția tardivității formulării contestației la executare și că nu s-a dat relevanță faptului că intimatul contestator K. M. I. a luat cunoștință de executarea silită în data de_, astfel încât termenul limită de formulare a contestației era_ . Instanța de fond a reținut în mod corect că dosarul de executare silită nr. 43/CJ/2010 a primit numărul 80/2012 ca urmare a schimbării formei de exercitare a profesiei executorului, fiind vorba de același dosar de executare silită. De asemenea, instanța de fond a reținut în mod corect că debitorul a luat cunoștință de executare încă din data de_, ca urmare a transmiterii somației de către executorul bancar, așa cum reiese din dovada de comunicare aflată la dosar. Cu toate acestea, instanța a interpretat greșit dispozițiile legale și a respins excepția tardivității ca nefondată raportat la data comunicării somației din_ (filele 7 și 8 din dosar) și data trimiterii prin poștă a cererii deduse judecății (fila 12).
S-a arătat că, în mod greșit prima instanță a făcut aplicarea dispozițiilor art. 401 alin. 1 lit. a din Codul de procedură civilă, deși în cauză erau aplicabile dispozițiile art. 401 alin. 1 lit. c. C.pr.civ.. și că ar fi trebuit să observe că se contestă executarea însăși și nu doar somația emisă în dala de_, astfel că termenul în care putea fi formulată contestația la executare începe să curgă de la data când contestatorul a luat cunoștință de primul act de executare. Raportat la data la care contestatorul a luat cunoștință de executarea silită (_ ), rezultă că introducerea unei contestații la executare prin care se contestă executarea silită însăși în anul 2012 s-a făcut cu încălcarea termenului legal prevăzut de art. 401 alin. 1 lit. c C.pr.civ.. Prin urmare, față de considerentele expuse, instanța de fond in mod eronat a respins excepția tardivității contestației, astfel că se impune admiterea acesteia si respingerea contestației la executare ca tardiv formulata.
A mai arătat contestatoarea că instanța a admis în mod greșit excepția perimării executării. Astfel, s-a reținut că din dosarul execuțional nu reiese că în intervalul_ -_ executorul bancar sau judecătoresc ar mai fi întreprins vreun act de executare, considerând că ar fi aplicabile dispozițiile art. 389 din Codul de procedură civilă. Instanța ar fi trebuit să observe,
studiind actele dosarului de executare depus în copie certificată, că executarea silită s-a efectuat exclusiv prin poprire, astfel că devin incidente următoarele dispozițiile art. 454 alin. 1 și art. 390 alin. 1 C.pr.civ. și dispozițiile art. 387 și 389 C.pr.civ. nu se aplică în cazurile când legea
încuviințează executarea fără somație.
Aceeași recurentă a arătat că singurul motiv invocat de către contestator a fost faptul că nu i s-a comunicat titlul executoriu în temeiul căruia s-a început executarea silită, invocând în acest sens prevederile art.
387 alin. 1 din C.pr.civ.. Într-adevăr, conform art. 387 alin. 1 C.pr.civ., executarea poate începe numai după ce se comunică debitorului o somație, în afară de cazurile în care legea prevede altfel. Un astfel de caz este cel prevăzut de art. art. 390 alin. 1 din C.pr.civ.. Or, în dosarul nr. 43/CJ/2010 (în prezent 80/2012), executarea silită a fost începută prin poprire, astfel încât sunt incidente dispozițiile art. 454 alin. 1 C.pr.civ., care prevăd că poprirea se înființează fără somație. Prin urmare, în cazul executării silite prin poprire nu sunt aplicabile dispozițiile art. 387 alin. 1 C.pr.civ. invocate de contestatorul intimat, nefiind necesară transmiterea unei somații debitorului.
De altfel, contestatorul nu a precizat care este prejudiciul care i s-a produs prin necomunicarea titlului executoriu, acesta având cunoștință atât de existența contractului de credit, cât și de existența actelor adiționale pe care le-a semnat, atât în calitate de garant personal, cât și în calitate de reprezentant al împrumutatului principal. Oricum, motivul invocat de petent poate cel mult să fie privit ca o neregularitate a somației emisă de executorul
judecătoresc în_, fără însă să afecteze în vreun tel executarea silită în sine.
Pentru toate aceste considerente, recurenta a solicitat admiterea recursului și modificarea sentinței atacate în sensul respingerii excepției perimării executării și respingerii contestației la executare ca tardiv formulată, iar în subsidiar, față de dispozițiile. art. 312 alin. 5 din C.pr.civ., casarea hotărârii și trimiterea spre rejudecare în fond, cu obligarea intimatului la plata cheltuielilor de judecata.
Prin întâmpinarea depusă, intimatul a solicitat respingerea recursului ca fiind nefundat, arătând că Sentința civila nr. 20623/_ pronunțată de Judecătoria Cluj-Napoca este legala (si temeinica) fiind dată cu respectarea tuturor normelor juridice procedurale incidente, după o aprecierea temeinica a probelor din dosar si o analiza minuțioasa a solicitărilor părților, transpunându-se intr-o radiografie fidela a stării de fapt existente.
A arătat intimatul că, în mod corect prima instanță a respins excepția tardivității invocata de către intimata-recurenta și că nu se poate invoca și justifica nici un fel de formalism excesiv. De altfel, chiar dispozițiile art. 399 C.pr.civ. prevăd un termen în care se poate formula contestație la executare.
Apoi, Somația de executare nr. 2/43/CJ/2010 a fost emisa (nu comunicata) la data de_ și, după cum reiese din actele de la dosarul cauzei, fata de momentul comunicării, contestația la executare este depusa in termenul legal de 15 zile.
În ceea ce privește interpretarea presupus eronată a excepției perimării executării, intimatul a arătat că este fara echivoc ca in perioada_ -_
, in dosarul execuțional nu s-au efectuat acte de executare silita. Aceasta fiind situația (necontestata de către recurenta nici prin motivele de recurs) si față de prevederile art. 389 C.pr.civ., este evident ca efectele perimării se produc de jure, instanța doar "luând act" de aceasta perimare.
Daca s-ar accepta afirmațiile din recurs conform cărora: "executarea silita s-a efectuat exclusiv prin poprire", ar însemna să se infirme probațiunea de la dosarul cauzei. Aceasta pentru ca, de ex. in Somația nr. 2/43/CJ/2010 se prevede: "in cazul in care, in termenul menționat, nu achitați in integralitate suma ce o datorați, vom proceda la executarea silita asupra bunurilor mobile, corporale si necorporale, din averea dvs." Executarea silita nu s-a făcut si nu urma sa se facă in dosarul execuțional exclusiv prin poprire, fapt pe deplin dovedit prin somația anterior menționată.
Intimatul a mai arătat că cererea sa a avut la bază nu doar un singur motiv, respectiv cel legat de necomunicarea titlului executoriu, motiv care a fost pe deplin dovedit, emiterea somației făcându-se cu nerespectarea respectarea formelor legale. In materia executării silite, legea impune un
formalism accentuat. Marea majoritate a dispozițiilor legale sunt imperative, ceea ce atrage nulitatea absoluta a actelor de executare realizate fără observarea formelor legale. Nu se poate pune problema dovedirii unui anumit prejudiciu produs prin necomunicarea titlului executoriu, cum susține recurenta. Conștienta de realitatea neregularității existente, recurenta încearcă sa condiționeze efectele nulității absolute, insă nulitatea absoluta nu se poate acoperi.
In concluzie, intimatul a solicita respingerea în întregime a recursului promovat de către recurenta C. E. B. R. S.A. și menținerea Sentinței civile nr. 20623/_ pronunțata de Judecătoria Clui-N., cu obligarea recurentei la plata cheltuielilor de judecata ocazionate cu prezenta cale de atac.
Analizând hotărârea atacată prin prisma motivelor de recurs invocate și a susținerilor intimatului din întâmpinare, cu luarea în considerare a prevederilor art. 304, 3041și 312 C.pr.civ., tribunalul reține următoarele:
Primul motiv de recurs care vizează soluționarea greșită a excepției tardivității contestației la executare este nefondat. T. ul reține că în mod corect prima instanță a observat că somația aflată în copie la fila 8 din dosar a fost emisă in data de_, insă i-a fost comunicată intimatului contestator în data_ și, având in vedere dispozițiile art. 401 C.pr.civ., raportat la data depunerii contestației la executare,_, a respins excepția invocată de recurentă.
ContraR susținerilor recurentei, tribunalul reține că în cauză sunt incidente art. 410 lit. a) C.pr.civ., întrucât intimatul contestator a contestat actul de executare comunicat in data de_ și subsecvent acestui motiv a formulat apărări cu privire la nerespectarea altor dispoziții legale in materia executării silite, tinzând să anihileze însăși executarea silită.
Sunt nefondate și criticile referitoare la admiterea excepției perimării, in mod corect observând prima instanță că în perioada_ -_ executorul bancar/judecătoresc nu a mai întreprins nici un act de executare silită.
În materia executării silite, dacă creditorul a lăsat să treacă mai mult de 6 luni de la data îndeplinirii oricărui act de executare, fără a fi urmat și alte acte de urmărire, executarea se primă de drept.
T. ul reține că recurenta nu a contestat faptul că în perioada_ -_ executorul bancar/judecătoresc nu a efectuat nici un act de executare, contestând doar incidența dispozițiilor art. 389 C.pr.civ., în opinia sa fiind aplicabile dispozițiile art. 390 C.pr.civ.. Susținerile recurentei sunt vădit nefondate, însăși somația emisă in data de_ fiind o dovadă in acest sens. Este real că anterior emiterii aceste somații, s-a încercat executarea silită doar prin poprire, însă executorul judecătoresc, la cererea creditorului, recurenta
din prezenta cauză, a înțeles să urmeze altă modalitate de executare, astfel că a fost emisă somația aflată în copie la fila 8 din dosarul primei instanțe.
În ceea ce privește criticile recurentei referitoare la motivele invocate de intimatul contestator in contestația formulată, în mod corect nu au fost analizate de către prima instanță ca urmare a admiterii excepției perimării, aceasta fiind un fine de neprimire.
Fata de toate aceste considerente de fapt si de drept, tribunalul va respinge ca fiind vădit neîntemeiat recursul declarat de către recurenta C. E.
B. (R. ) S.A. împotriva sentinței civile nr. 20.623/24 octombrie 2012 pronunțată în dosarul nr. 15._, de către Judecătoria Cluj-Napoca.
În temeiul art. 274 C.pr.civ. va obliga recurenta C. E. B. (R. ) să plătească intimatului K. M. I. suma de 1504,70 lei cu titlu de cheltuieli de judecată în recurs (1500 lei onorariu avocațial și 4,70 lei timbru
judiciar stabilit suplimentar de instanța de recurs pentru judecata în primă instanță).
PENTRU ACESTE M. IVE ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E :
Respinge, ca nefondat, recursul formulat de recurenta C. E. B. (R. ) SA, în contradictoriu cu intimatul K. M. I., împotriva sentinței civile nr. 20623/24 octombrie 2012, pronunțată de Judecătoria Cluj-Napoca în dosarul nr._, pe care o menține în întregime.
Obligă recurenta C. E. B. (R. ) să plătească intimatului K.
M. I. suma de 1504,70 lei cu titlu de cheltuieli de judecată în recurs (1500 lei onorariu avocațial și 4,70 lei timbru judiciar stabilit suplimentar de instanța de recurs pentru judecata în primă instanță).
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică din data de 29 aprilie 2013.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR, GREFIER,
F. M. D. D. N. K. A. V.
Transferată la Tribunalul Sălaj semnează prim grefierul instanței,
Red./Dact/N.K. 2 ex./_
Judecător fond: S. I. Judecătoria C. N.
| ← Decizia civilă nr. 631/2013. Contestație la executare silită | Decizia civilă nr. 327/2013. Contestație la executare silită → |
|---|
