Decizia civilă nr. 286/2013. Contestație la executare silită
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
T. UL SPECIALIZAT C. Dosar nr. _
Cod operator date cu caracter personal 11553
DECIZIA CIVILĂ nr. 286/2013
Ședința publică din data 29 aprilie 2013 Instanța este constituită din: PREȘEDINTE: F. M.
JUDECĂTOR: D. D. JUDECĂTOR: N. K. GREFIER: A. V.
S-a luat în examinare recursul formulat de contestatoarea P. E. C., în contradictoriu cu intimata SC B. R. SA MEMBRĂ A G. N. B. OF G., împotriva sentinței civile nr. 2016/1 februarie 2013, pronunțată de Judecătoria Cluj-Napoca în dosarul nr._, cauza având ca obiect în primă instanță contestație la executare.
La apelul nominal făcut în cauză se prezintă recurenta P. E. C., lipsind reprezentantul intimatei.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei, constatându-se că recurenta a depus la dosar chitanța prin care face dovada achitării taxei judiciare de timbru în sumă de 97 lei și timbru judiciar în valoare de 5 lei .
De asemenea, se constată că intimata a depus la dosar întâmpinare, prin fax, la data de 29 aprilie 2013.
Un exemplar al întâmpinării se comunică recurentei, care nu solicită acordarea unui nou termen de judecată pentru studiul acestui înscris.
Constatând că nu mai sunt formulate cereri în probațiune sau excepții, instanța acordă recurentei cuvântul pentru dezbaterea recursului.
Recurenta susține recursul așa cum a fost formulat în scris, solicitând admiterea acestuia, casarea hotărârii atacate și, pe cale de consecință trimiterea cauzei spre rejudecare instanței de fond, considerând că, în mod greșit, aceasta a apreciat că recurenta reclamantă nu și-a justificat legitimitatea procesuală activă în promovarea contestației la executare și că, în hotărârea dată în cauză este vorba despre o interpretare greșită a prevederilor art. 399 C.proc.civ. De asemenea, recurenta solicită și obligarea intimatei la plata cheltuielilor de judecată.
Instanța rămâne în pronunțare asupra recursului.
T R I B U N A L U L :
Deliberând asupra cauzei civile de față:
Prin sentința civilă nr. 2016/1 februarie 2013 pronunțată în dosarul nr._, Judecătoria Cluj-Napoca a dispus judecarea separată a capătului de cerere principal având ca obiect contestație la titlu formulată de către contestatoarea P. E. C. în contradictoriu cu intimata B. R. SA MEMBRĂ A G. N. B. OF G. și a dispus formarea unui nou dosar în acest sens.
De asemenea a admis excepția lipsei calității procesuale active a contestatoarei cu privire la contestația la executare propriu-zisă, excepție invocată de către intimată prin întâmpinare.
A respins cererea având ca obiect contestație la executare propriu-zisă formulată de contestatoarea P. E. C. în contradictoriu cu intimata B. R. SA MEMBRĂ A G. N. B. OF G., ca fiind formulată de către o persoană lipsită de calitate procesuală activă.
A respins cererea contestatoarei cu privire la cheltuielile de judecată, ca neîntemeiată.
Pentru a dispune în acest sens, prima instanță a reținut faptul că potrivit art. 137 C.proc.civ. "instanța se va pronunța mai întâi asupra excepțiilor de procedură și asupra celor de fond care fac de prisos, în totul sau în parte, cercetarea în fond a pricinii.";
A mai reținut că excepția lipsei calității procesuale este o excepție de fond, absolută și peremptorie. Calitatea procesuală activă este o condiție de a fi parte în procesul civil, precum și o condiție de exercițiu a acțiunii civile. Conform art. 399 C.proc.civ., împotriva executării silite, precum și împotriva oricărui act de executare, se poate face contestație de către cei interesați sau vătămați prin executare. De asemenea, dacă nu s-a utilizat procedura prevăzută de art. 2811, se poate face contestație și în cazul în care sunt necesare lămuriri cu privire la înțelesul, întinderea sau aplicarea titlului executoriu, precum și în cazul în care organul de executare refuză să înceapă executarea silită ori să îndeplinească un act de executare în condițiile prevăzute de lege.
Din coroborarea înscrisurilor dosarului execuțional nr. 559/2012 al SCPEJ Boloș și Partenerii (f. 16-538), prima instanță a reținut că bunul asupra căruia s-a pornit executarea, respectiv imobilul din C. -N., str. I. B. D., nr. 68, jud. C., este bun propriu al numitului P. L. (f. 63-65, respectiv extras CF nr. 2. C. -N., f. 527-529).
În consecință, prima instanță a apreciat că contestatoarea nu și-a justificat legitimarea procesuală raportat la dispozițiile art. 399 alin. 1 C.proc.civ. A apreciat că simplele susțineri ale contestatoarei în sensul că imobilul este locuință de familie, respectiv că pretinde un drept de proprietate asupra cotei de ½ parte din construcția situată în C. -N., str. I. B. D., nr. 68, județul C. în cadrul dosarului nr._ * al Judecătoriei C. -N. nu sunt în măsură să facă dovada calității sale procesuale active.
Astfel, prima instanță a admis excepția lipsei calității procesuale active a contestatoarei cu privire la contestația la executare propriu-zisă invocată de către intimată prin întâmpinare și a respins cererea având ca obiect contestație la executare propriu-zisă formulată de contestatoarea P. E. C. în contradictoriu cu intimata B. R. SA MEMBRĂ A G. N. B. OF G.
, ca fiind formulată de către o persoană lipsită de calitate procesuală activă.
Cu privire la cheltuielile de judecată, în temeiul art. 274 alin. C.roc.civ., prima instanță a respins cererea contestatoarei cu privire la cheltuielile de judecată, ca neîntemeiată.
În consecință, instanța a dispus judecarea separată a capătului de cerere principal având ca obiect contestație la titlu formulată de către contestatoarea P.
E. C., în contradictoriu cu intimata B. R. SA MEMBRĂ A G. N.
OF G. și formarea unui nou dosar în acest sens.
Împotriva acestei hotărâri a declarat recurs recurenta P. E. C., solicitând admiterea recursului, casarea hotărârii atacate și, pe cale de consecință, trimiterea cauzei spre rejudecare instanței care a pronunțat hotărârea casată.
În motivarea recursului, recurenta a arătat că a formulat contestația în calitate de persoană interesată, având în vedere prevederile art. 399 alin. 1 C.proc.civ.: "împotriva executării silite, precum și împotriva oricărui act de
executare se poate face contestație de către cei interesați sau vătămați prin executare.";
De asemenea, recurenta a susținut că și-a întemeiat demersul procesual pe un interes legitim raportat la faptul că, pe de o parte, are domiciliul la adresa respectivă și, mai ales, la faptul că imobilul supus executării silite este declarat ca locuință a familiei. Prin urmare, a concluzionat că calitatea sa procesuală derivă din acest interes legitim pe care îl are, iar pe de altă parte își revendică cota de ½ parte din construcția ce intră în componența imobilului supus executării silite în dosarul nr._ ce se află pe rolul Judecătoriei C. -N., cu termen de judecată la data de 18 martie 2013.
Pentru toate aceste considerente, a considerat că instanța de fond în mod greșit a apreciat că nu și-a justificat legitimitatea procesuală activă în promovarea contestației la executare și că în hotărârea dată în cauză este vorba despre o interpretare greșită a prevederilor art. 399 C.proc.civ.
În drept, a invocat art. 304, pct. 8 și 9, art. 3041raportate la art. 312 C.proc.civ.
Recursul a fost legal timbrat.
Recurenta nu a solicitat administrarea de probe noi în recurs.
Intimata SC B. R. S.A., membră a G. N. B. Of G., prin întâmpinarea depusă la 29 aprilie 2013, a solicitat respingerea recursului și menținerea sentinței recurate ca fiind temeinică și legală.
În motivarea apărărilor sale, intimata a arătat că în speță sunt încălcate prevederile art. 306 C.proc.civ., care prevede că recursul este nul dacă nu a fost motivat în termenul legal, coroborat cu art. 303 C.proc.civ., care prevede că recursul se va motiva prin însăși cererea de recurs sau înăuntrul termenului de recurs. Termenul pentru depunerea motivelor se socotește de la comunicarea hotărârii, chiar dacă recursul s-a făcut mai înainte, iar art. 304 C.proc.civ., prevede că modificarea sau casarea unor hotărâri se poate cere numai pentru motive de nelegalitate.
Intimata a solicitat să se constate faptul că recursul declarat este de fapt o reiterare a acțiunii din fond și faptul că simpla nemulțumire a uneia dintre părțile aflate în litigiu față de hotărârea pronunțată nu este suficientă pentru modificarea/casarea acesteia.
Astfel, a apreciat că motivele invocate prin cererea de recurs nu pot face obiectul analizei instanței de recurs, având în vedere că partea a avut la dispoziție o judecată în fond.
În consecință, intimata a solicitat anularea recursului ca nemotivat în termen, având în vedere că nu se arată în fapt și în drept motivele de nelegalitate a sentinței atacate.
Pe fondul cauzei, a arătat că a invocat în dosarul de fond excepția lipsei procesuale active a contestatoarei P. E., întrucât a început executarea silita asupra unui imobil proprietatea d-lui P. L., ca bun propriu. Contestatoarea nu este proprietară a imobilului urmărit și nici coproprietar devălmaș. Sarcina reala imobiliară constând în ipoteca în favoarea sa asupra imobilului urmărit a fost constituită în anul 2005, pe baza unui contract de ipotecă autentic, cu modificările ulterioare. Executarea silită asupra imobilului s-a pornit ca urmare a formulării cererii de executare nr. 476/20 mai 2011 de către ea către Corpul executorilor bancari, în data de 20 mai 2011, anterior intrării în vigoare a noului Cod civil.
Intimata a mai arătat că notarea în cartea funciară a imobilului ca locuință de familie s-a făcut ulterior atât datei constituirii ipotecii, cât și începerii urmăririi silite a imobilului. A arătat că recurenta este un simplu titular al unui drept de a locui în imobil, în calitatea sa de soție neproprietară a
proprietarului imobilului, iar faptul că locuiește în imobilul executat silit în această calitate și că a notat în cartea funciară mențiunea de locuință de familie nu legitimează calitatea procesuală activă a contestatoarei pentru a putea contesta executarea silită, respectiv a cere suspendarea acesteia, întemeiată pe dispozițiile art. 399, alin. 3 C.proc.civ.
A mai arătat că notarea efectuată în cartea funciară este una "pro causa";, fără relevanța dată de noul C.civ., cât timp ipoteca s-a născut sub imperiul Codului civil Cuza, iar executarea silită a fost pornită înainte de notarea în cartea funciară.
A apreciat, de asemenea, că instanța de fond în mod legal și întemeiat, pe baza înscrisurilor existente la dosarul de fond (f. 63-65, respectiv extrasul CF și
f. 527-529), a constatat că imobilul situat în C. -N., str. I. B. D., nr. 68, jud. C. este bun propriu al numitului P. L. .
Intimata a mai arătat că recurenta are calitatea de terț față de raportul juridic dintre creditoarea B. R. SA și debitoarea SC Trinomus Distribution SRL, pe de o parte, și față de raportul de garantare încheiat între ea și P. L., ca proprietar și debitor ipotecar, pe de altă parte, și nu a făcut dovada că prin actele de executare întocmite a fost vătămată.
Totodată, intimata a mai arătat că interesul promovării atât a contestației cât și a recursului de către P. E. este doar tergiversarea executării silite, în condițiile in care contestatoarea nu are nici un drept asupra imobilului executat silit ci doar tinde la obținerea unei părți din imobilul executat silit. Mai mult decât atât, executarea silită începută de intimată privește imobilul al cărui unic proprietar este și în prezent debitorul P. L., contestatoarea neavând niciun drept de proprietate asupra acestui imobil urmărit silit.
A solicitat judecarea recursului și în lipsa reprezentantului său la dezbateri.
În drept, a invocat art. 115, art. 242 C.proc.civ.
Nici intimata nu a solicitat administrarea de probe noi în recurs.
Analizând recursul prin prisma motivelor invocate de recurentă, a apărărilor invocate de intimată, precum și prin prisma dispozițiilor art. 304, art. 3041și art. 312 C.proc.civ. din 1865, tribunalul reține următoarele:
Verificând cu prioritate incidența excepției nulității recursului, invocată de intimată prin raportare la art. 306 și art. 303 C.proc.civ., tribunalul reține că în speță nu se poate aprecia că recursul este nemotivat. În acest sens, tribunalul reține că recurenta a arătat în mod neechivoc criticile aduse hotărârii pronunțate de prima instanță, apreciind că a justificat calitatea sa procesuală activă prin faptul că are calitatea de soție a debitorului urmărit, iar imobilul executat silit are calitatea de locuință comună, respectiv apreciind că formularea unei acțiuni pentru constatarea calității de bun comun a imobilului urmărit îi
conferă calitatea de persoană interesată în exercitarea contestației la executare. Mai mult, deși în conformitate cu art. 3041C.proc.civ. recurenta nu era limitată la motivele de recurs prevăzute de art. 304 C.proc.civ., în motivarea în drept a recursului a indicat cazurile de nelegalitate prevăzute de art. 304, pct. 8 și 9 C.proc.civ. ca fiind incidente în speță. În consecință, tribunalul reține că recursul a fost motivat de recurentă, nefiind incidentă în speță excepția nulității recursului prevăzută de art. 306 raportat la art. 303 C.proc.civ.
Analizând fundamentele argumentelor recurentei în sensul nelegalității și netemeiniciei hotărârii pronunțate de instanța de fond, însă, tribunalul reține că nu poate primi argumentele avansate de recurentă în acest sens.
Aplicând principiul tempus regit actum, tribunalul reține că, așa cum rezultă din extrasul CF pentru informare nr. 2. C. -N. (provenită din conversia de pe hârtie a CF nr. 16466 C. -N. ), imobilul executat silit, bun
propriu al debitorului urmărit P. L., a fost ipotecat de către acesta din urmă succesiv în favoarea intimatei în anii 2005, 2006 și 2007 și 2008, sub imperiul vechiului cod civil din 1864, înainte de introducerea la 30 iulie 2010 de către contestatoare a acțiunii ce face obiectul dosarului nr._ și înainte de declararea la 18 octombrie 2011 a acestui imobil drept locuință a familiei, sub
imperiul noului Cod civil. Ca atare, relațiile specifice raporturilor juridice ipotecare dintre debitorul urmărit P. L. și intimată s-au născut în mod valabil înainte de declararea imobilului ipotecat drept locuință de familie în sensul art. 321-322 din noul Cod civil, iar contestatoarea este terț deplin față de aceste raporturi juridice ipotecare. În consecință. declararea imobilului executat silit drept locuință a familiei la data de 18 octombrie 2011 nu are nicio consecință asupra drepturilor terților valabil constituite anterior declarării ca atare a imobilului, iar contestatoarea nu se poate prevala de art. 322 alin. 1 din noul Cod civil pentru a își justifica o eventuală calitate procesuală activă în cadrul prezentei contestații la executare, deoarece o asemenea interpretare a prevederilor art. 322 alin. 1 din noul Cod civil ar avea semnificația aplicării retroactive a noului Cod civil.
Astfel, drepturile de ipotecă ale intimatei asupra imobilului bun propriu al debitorului urmărit P. L. s-au născut valabil anterior declarării de către recurentă a acestui imobil drept locuință a familiei. Pretinsul drept al recurentei de a nu fi afectată de contractele de ipotecă încheiate de soțul său, debitorul urmărit, prin care acesta a dispus de drepturile asupra locuinței familiei, încheind acte prin care ar fi afectată folosința acesteia este un drept material care s-a născut odată cu declararea imobilului în cauză drept locuință a familiei, a devenit opozabil terților (deci și intimatei) doar de la data notării sale în CF și produce efectele juridice doar pentru viitor, de la data notării sale în CF. Acest drept al contestatoarei nu vizează, însă, în prezenta speță, un imobil liber de sarcini, ci, dimpotrivă, recurenta contestatoare a declarat drept locuință a familiei un bun imobil grevat de patru ipoteci, înscrise sub C 1-4 în CF nr. 2.
-N. (provenită din conversia de pe hârtie a CF nr. 16466 C. -N. ), asumându-și această stare juridică a imobilului, cu toate consecințele sale, inclusiv posibilitatea de a se porni executarea silită de către creditoarea ipotecară, raport juridic față de care, așa cum s-a arătat mai sus, contestatoarea a fost și rămâne un terț deplin.
În consecință, contestatoarea nu se poate prevala, în plan procesual, de dreptul său prevăzut de art. 322 alin. 1 din noul Cod civil împotriva intimatei, deoarece, fiind un terț deplin față de raporturile juridice de drept material rezultate din grevarea bunului, dreptul său material nu se suprapune temporal cu drepturile materiale ale creditoarei urmăritoare intimate, care sunt exercitate în plan procesual direct în dosarul execuțional nr. 476/20 mai 2011 al Corpului executorilor bancari ai intimatei.
În speță nu sunt aplicabile nici prevederile art. 5 alin. 2 din Legea nr. 71/2011 referitoare la aplicabilitatea noului Cod civil în ceea ce privește situațiile juridice născute anterior intrării în vigoare a acestuia, derivate din starea și capacitatea persoanelor, din căsătorie, filiație, adopție și obligația legală de întreținere, din raporturile de proprietate, inclusiv regimul general al bunurilor, și din raporturile de vecinătate, dacă aceste situații juridice subzistă după intrarea în vigoare a Codului civil, deoarece situația juridică a bunului executat silit - grevarea sa cu ipoteci de către proprietarul său (bun propriu) P.
L. - a intervenit anterior intrării în vigoare a noului Cod civil, iar executarea silită a acestui imobil nu presupune ca debitorul urmărit să încheie ulterior intrării în vigoare a noului Cod civil a vreunor acte de dispoziție care să afecteze drepturile recunoscute de art. 322 alin. 1 din noul Cod civil contestatoarei,
pentru a îi permite acesteia să acționeze în apărarea drepturilor sale, ca persoană interesată, în condițiile prevăzute de art. 399 C.proc.civ. din 1865. În alți termeni, contestatoarei recurente îi este recunoscut de către lege (noul Cod civil) doar dreptul de a fi apărată pentru viitor (după declararea imobilului ca locuință a familiei) de acte prin care proprietarul exclusiv al acestui bun ar aduce atingere folosinței imobilului ca locuință de familie, nu și pentru trecut. Pentru trecut, așa cum a reținut și prima instanță, contestatoarea recurentă nu poate opune un asemenea drept intimatei, fiind astfel lipsită de calitatea procesuală activă necesară exercitării prezentei contestații la executare.
În ceea ce privește pretinsul interes al contestatoarei derivat din introducerea pe rolul Judecătoriei C. -N. a cererii nr._ * tribunalul reține că nici această susținere a recurentei nu poate fi primită, deoarece recurenta se află în situația de a tinde la obținerea unui drept real asupra
imobilului executat silit, fără a se bucura în prezent de vreun drept real asupra imobilului respectiv, fapt care, deși conferă interesului afirmat de recurentă de calitatea de a fi născut, îl lipsește de calitatea de a fi actual. În consecință, tribunalul reține că recurenta nu a dovedit calitatea sa procesuală nici din perspectiva calității sale de titulară a acțiunii înregistrate sub nr._ * pe rolul Judecătoriei C. -N. .
Pentru toate considerentele mai sus expuse, în temeiul art. 1169 C.civ. din 1864, coroborat cu art. 129 alin. 1 C.proc.civ. din 1865 și cu art. 312 alin. 1 teza a II-a C.proc.civ. din 1865, tribunalul va respinge, ca nefondat, recursul formulat de recurenta P. E. C., în contradictoriu cu intimata SC
B. R. SA MEMBRĂ A G. N. B. OF G., împotriva sentinței civile nr. 2016/1 februarie 2013, pronunțată de Judecătoria Cluj-Napoca în dosarul nr._, pe care o va menține în întregime.
PENTRU ACESTE M. IVE ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E:
Respinge, ca nefondat, recursul formulat de recurenta P. | E. | C., în |
contradictoriu cu intimata SC B. R. SA MEMBRĂ A G. | N. | B. OF |
G., împotriva sentinței civile nr. 2016/1 februarie 2013, pronunțată de Judecătoria Cluj-Napoca în dosarul nr._, pe care o menține în întregime.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, azi, 29 aprilie 2013.
PREȘEDINTE, | JUDECĂTORI, | GREFIER, | ||
F. M. D. | D. | N. | K. A. V. În CM, semnează | Transferată la altă instanță |
președintele instanței | semnează primul grefier |
Thred./FIM/2 ex./21.12.13 Judecător fond: d-na R. M. P. Judecătoria Cluj-Napoca
| ← Decizia civilă nr. 426/2013. Contestație la executare silită | Decizia civilă nr. 577/2013. Contestație la executare silită → |
|---|
