Decizia civilă nr. 292/2013. Acțiune în pretenții comerciale
Comentarii |
|
R.
T. UL SPECIALIZAT C. DOSAR NR. _
Cod operator de date cu caracter personal 11553
DECIZIA CIVILĂ nr. 292/R/2013
Ședința publică din data de 13 mai 2013 Instanța este constituită din :
PREȘEDINTE - V. L. O. JUDECĂTOR - S. I. JUDECATOR - C. G.
GREFIER - S. M.
Pe rol fiind soluționarea recursului formulat de recurenta S.C. G. A. S.
, în contradictoriu cu intimații S.C. G. R. A. R. S. și G. N. DS
, împotriva sentinței civile nr. 17118/2012 pronunțată la_ în dosarul nr._ de către Judecătoria Cluj-Napoca, având ca obiect pretenții.
La apelul nominal se prezintă reprezentanta recurentei, d-na consilier juridic
A. Potoret, cu delegație depusă la dosar și în reprezentarea intereselor intimatului
G. N. DS, d-na avocat C. Margareta Stan, cu împuternicire avocațială depusă la fila 24 dosar, lipsind reprezentantul intimatei S.C. G. R. A. R. S.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei, după care se constată că s-au înregistrat la dosar, următoarele: la data de 7 mai 2013, din partea intimatului G. N. DS, întâmpinare și la data de 8 mai 2013, din partea intimatei S.C. G. R. A. R.
, întâmpinare.
Reprezentanta recurentei depune la dosar dovada achitării taxei judiciare de timbru în cuantum de 872,32 lei și timbre judiciare în cuantum de 0,3 lei, aferente recursului.
ul comunică reprezentantei recurentei câte un exemplar din întâmpinările formulate de către intimați.
Părțile arată că nu au alte cereri de formulat în probațiune sau excepții de invocat.
Nefiind alte cereri sau excepții de invocat și constatând că prezenta cauză se află în stare de judecată, tribunalul acordă cuvântul asupra recursului.
Reprezentanta recurentei solicită admiterea recursului, modificarea sentinței atacate, în sensul casării acesteia și respingerea acțiunii formulate de SC G. ROIMÂNIA A. A R. SA. Susține că instanța de fond a interpretat greșit prevederile art. 22 pct. 2 din Ordinul CSA nr. 3108/2004.
Art. 22 pct. 2 din ordinul mai sus menționat prevede că "asiguratorul RCA nu acorda despăgubiri pentru: pagube produse bunurilor aparținând persoanelor fizice sau juridice, dacă au fost provocate de un autovehicul asigurat RCA ce se află în proprietatea ori este utilizat de aceeași persoană fizică și juridică și este condus de un prepus al aceleiași persoane juridice ori de o altă persoană pentru care răspunde persoana fizică sau persoana juridică";. Instanța de fond în mod greșit a interpretat prev. art. 22 pct. 2 din Ordinul CSA nr. 3108/2004 în sensul că pentru aplicabilitatea acestuia este necesar ca ambele autoturisme să se afle în proprietatea aceleiași persoane. În speță, atât autoturismul păgubit cât și autoturismul vinovat sunt în posesia domnului Tunyodi Sandor. În ceea ce privește mențiunea instanței de
fond că în cauză nu este îndeplinită condiția prepușeniei arată că această condiție nici nu trebuie să fie îndeplinită în speță întrucât art.22 pct. 2 din Ordinul CSA nr. 3108/2004, prevede că este necesară îndeplinirea acesteia în cazul în care autoturismul vinovat de producerea accidentului este condus de prepus al aceleași persoane juridice. Nu solicită cheltuieli de judecată.
Reprezentanta intimatului G. N. DS, solicită respingerea recursului ca fiind nefondat și menținerea în tot a sentinței civile nr. 17118/_ pronunțată de către Judecătoria C. - N. ca fiind temeinică și legală, cu obligarea recurentei la plata cheltuielilor de judecată. Apreciază că criticile aduse sentinței civile nr. 17118/_ sunt nefondate, instanța de fond apreciind în mod legal că în cauză nu sunt incidente prev. art. 22 pct. 2 din Ordinul CSA nr. 3108/2004. Textul de lege mai sus menționat, impune în mod imperativ întrunirea cumulativă a celor două condiții
, respectiv: pagubele să fie produse bunurilor aparținând persoanelor fizice sau juridice de un autovehicul asigurat RCA ce se află în proprietate ori este utilizat de aceeași persoană fizică sau juridica, așadar autovehiculele implicate în evenimentul rutier să fie în proprietatea aceleiași persoane și autovehiculul să fie condus de prepus al aceleiași persoane juridice ori de o altă persoană pentru care răspunde persoana fizică sau persoana juridică. În cauză nu sunt întrunite condițiile de prepușenie, respectiv între intimat și TUNYOGI IOSIF ȘANDOR nu există un raport de prepușenie, acesta nu răspunde pentru intimat, între aceștia nu există nici un raport de obligații în temeiul căruia să intervină o astfel de răspundere. Conform motivelor de recurs, recurenta nu aduce critici cu privire la calitatea procesuală a intimatului în cauză, solicitând modificarea sentinței în sensul respingerii acțiunii față de recurentă. Totodată, prin nerecurarea hotărârii de către intimata - reclamanta SC G. R. A. A R. SA, rezultă că aceasta a achiesat la reținerile și interpretarea instanței cu privire la calitatea procesuală a intimatului G. N. D.
de intervenient forțat.
ul reține cauza spre soluționare.
T. UL,
Deliberând asupra recursului de față, constată următoarele:
Prin sentința civilă nr. 17118/2012 pronunțată la_ în dosarul nr._ de către Judecătoria Cluj-Napoca, a fost admisă cererea inițială precizată cu privire la cuantumul pretențiilor formulată de reclamanta SC A. - R. Ardaf SA, in prezent SC G. R. A. R. SA în contradictoriu cu pârâta pârâtei S.C. G.
A. S. fostă S.C. BT A. T. S. și intervenientul forțat G. N. D. SORJNEL, fiind obligată pârâta S.C. G. A. S. fostă S.C. BT A. T. S. la plata sumei de 28.141.80 lei, în favoarea reclamantei cu titlu de despăgubiri neachitate in dosarul de regres administrativ A 581 SM/2006; penalități de întârziere calculate conform dispozițiilor art. 45 al normelor de aplicare a Ordinului CSA nr. 3108/2004 emis de Comisia de Supraveghere a A. lor, de 0,1% pe zi, pana la data achitării integrale a debitului. De asemenea, s-a respins ca neîntemeiată precizarea de acțiune din data de_ a reclamantei față de pârâtul G. N. DS, fiind obligată pârâta S.C. G. A. S. fostă S.C. BT A. T. S. la plata cheltuielilor de judecată în cuantum de 1388 Ron, reprezentând taxa judiciară de timbru în valoare de 108 Ron, timbru judiciar în cuantum de 5 Ron și onorariu expert de 1275 lei în favoarea reclamantei, respectiv 3000 lei onorariu avocațial în favoarea intervenientului forțat G. N. DS .
Pentru a dispune în acest sens, prima instanță a reținut faptul că in data de _
, a avut loc un accident de circulație in care a fost implicat autoturismul cu nr. de înmatriculare_ condus de dl. G. N. D. -S. in urma căruia a fost avariat autoturismul cu nr. de înmatriculare SM 2362/07.08 aparținând asiguratului casco, SC P&K GE. RAL LEASING SRL. Conform procesului-verbal de contravenție încheiat cu acel prilej, seria M nr.2., a fost reținuta culpa exclusiva in producerea accidentului a d-lui G. N. D. -S. autoturismul condus de acesta fiind asigurat RCA la societatea BT A. T. SA cu polița RCA seria AV nr. 03. . După efectuarea plații despăgubirii către asiguratul casco al reclamantei, in temeiul dispozițiilor art. 22 din legea 136/1995, ea s-a subrogat in drepturile persoanei păgubite fiind îndreptățită sa recupereze de la asigurătorul de răspundere civila auto prejudiciul creat prin fapta delictuala a asiguratului acestuia, convocând in acest sens societatea parata S.C. BT A. T. S. la concilierea directa a pretențiilor de despăgubire, solicitându-i totodată plata sumei de 38.276 lei, conform documentelor justificative. Parata nu a achitat suma pretinsa, motivând - prin adresa nr. 21166/_
, in temeiul prevederilor art. 22. pct. 2 din Ordinul CSA 3108/2004- ca acest caz s-ar circumscrie unei daune in avutul propriu, sancționată de articolul menționat cu respingerea solicitării de despăgubire, deoarece proprietarul autoturismului_ - este Tunyogi Sandor, iar utilizatorul "păgubit" tot Tunyogi Sandor.
Art 22, al. 1, pct. 2"prevede că "Asigurătorii RCA nu acordă despăgubiri pentru:...2. pagubele produse bunurilor aparținând persoanelor fizice sau persoanelor juridice, dacă au fost provocate de un autovehicul asigurat RCA ce se află în proprietate ori este utilizat de aceeași persoană fizică sau juridică și este condus de un prepus al aceleiași persoane juridice ori de o altă persoană pentru care răspunde persoana fizică sau persoana juridică." In speță însă, in mod eronat parata - SC BT A. refuză sa achite despăgubirile solicitate pe acest temei, pentru ca nu sunt îndeplinite nici una din condițiile de răspundere pentru fapta altei persoane: auto vinovat de producerea incidentului_ era condus la data evenimentului de
G. N. DS născut la data de_, de profesie semnalist la EM-TURT, iar proprietar al auto vinovat este TYNYOGI IOZSEF SANDOR născut la_ . Pentru a fi incidente dispozițiile legale mai sus redate, textul de lege impune în mod imperativ întrunirea cumulativă a celor două condiții respectiv: pagubele să fie produse bunurilor aparținând persoanelor fizice sau juridice de un autovehicul asigurat RCA ce se află în proprietate ori este utilizat de aceeași persoană fizică sau juridică, așadar autovehiculele implicate în evenimentul rutier să fie în proprietatea aceleiași persoane; autovehiculul să fie condus de un prepus al aceleiași persoane juridice ori de o altă persoană pentru care răspunde persoana fizică sau persoana juridică.
În cazul dedus judecății, autovehiculele implicate în evenimentul rutier nu sunt în proprietatea aceleiași persoane respectiv autovehiculul avariat cu numărul de înmatriculare SM -2362 este proprietatea S.C. P&K GE. RAL LEASING S.R.L., numitul Tunyogi Iozsef Sandor fiind utilizatorul autovehiculului în baza Contractului de leasing nr. 92/_ și nu proprietarul acestuia, iar autovehiculul cu numărul de înmatriculare_ care a provocat evenimentul rutier este proprietatea numitului Tunyogi Iozsef Sandor. Evident că folosința sau posesia nu echivalează cu proprietatea astfel că confuzia comisă intenționat sau nu de pârâtă nu poate fi acceptată.
În temeiul OG nr.51/1997 privind operațiunile de leasing si societățile de leasing, utilizatorul deține bunul care face obiectul contractului de leasing cu drept de folosință și nu cu drept de proprietate, bunul aflându-se în proprietatea societății
de leasing, societate care în cauză este beneficiarul despăgubirilor cuvenite din asigurare. În cauză nu este îndeplinită nici a doua condiție impusă de textul normativ menționat- art. 22 pct.2 din Ordinul CSA nr. 3108/2004- raportul de prepușenie, respectiv între intervenientul forțat și Tunyogi Iosif Sandor nu există un raport de prepușenie, acesta din urmă nu răspunde pentru primul, pentru simplul motiv că între ei nu există nici un raport de obligații care să activeze o astfel de răspundere. În acest context, se poate stabili cu certitudine că în cauză sunt întrunite condițiile răspunderii asigurătorului RCA, pentru prejudiciul cauzat terței persoane prejudiciate - S.C. P&K GE. RAL LEASING S.R.L., obligația de plată revenind pârâtei, S.C. GROUP AMA A. SA. fostă S.C. BT A. T. SA. în calitate de asigurător RCA a autovehiculului cu numărul de înmatriculare_ care a produs evenimentul rutier.
Conform dispozițiilor art. 45 al normelor de aplicare ale Ordinului CSA nr. 3108/2004 emis de Comisia de Supraveghere a A. lor, societatea de asigurare era obligata sa îi achite suma solicitata in termen de 20 zile de la data depunerii actelor justificative si întrucât acest termen a expirat la data de_, începând cu data de_, a procedat si la calculul penalităților de întârziere, in cuantum de 0,1%/zi întârziere in conformitate cu prevederile art. 45, al. 3 din aceleași dispoziții normative. Deoarece în cauză nu sunt incidente prevederile art22 pct.2 din Ordinul CSA nr.3108/2004, asigurătorul RCA S.C G. A. SA.(fostă S.C. BT A. T. SA.) este obligat să acorde despăgubirile solicitate de reclamantă, iar în aceste condiții potrivit art. 54 din Legea nr.136/1995, calitatea procesuală a lui G. N. D.
S. este de intervenient forțat și nu de pârât. In cazul răspunderii civile auto, plata făcută de asigurător are ca efect stingerea creanței, așa încât prin obligarea pârâtei
S.C. G. A. S. la plata despăgubirilor solicitate de reclamantă, în sarcina acestuia.
Având în vedere că potrivit precizării de acțiune, reclamanta a solicitat obligarea la plata de despăgubiri numai în situația în care instanța ar aprecia ca fiind întemeiată apărarea formulată de S.C. BT A. T. S. în prezent S.C. G. A.
S. care își întemeiază refuzul de plată al despăgubirilor în baza prevederilor art.22 pct.2 din Ordinul CSA nr. 3108/2004, ceea ce nu este cazul, conform celor de mai sus, se impune menținerea în cauză a calității de intervenient forțat a lui în conformitate cu dispozițiile art.54 din Legea nr.136/1995 și respingerea ca neîntemeiate a pretențiilor reclamantei față de G. N. DS formulate prin precizarea de acțiune din data de_, obligația de plată a despăgubirilor solicitate de reclamantă subzistând în sarcina pârâtei S.C G. A. SA.
Împotriva acestei hotărâri a declarat recurs recurenta G. A. SA solicitând modificarea sentinței menționate, in sensul respingerii acțiunii formulate de SC G. R. A. R. SA.
În motivare recurenta a arătat că instanța de fond a interpretat greșit prevederile art. 22 pct. 2 din Ordinul CSA nr. 3108/2004. G. A. SA (fosta Ardaf SA) i-a solicitat achitarea despăgubirilor pentru autoturismul marca VW Transporter cu numărul de inmatriculare SM-2362 ce a fost avariat de autoturismul marca Mercedes cu numărul de inmatriculare_, asigurat RCA la societatea noastră prin polița 3. . Ordinul CSA nr. 3108/2004 la art. 22 a prevăzut cazurile in care asigurătorul RCA nu acorda despăgubiri in baza polițelor RCA emise. In evenimentul rutier din data de_ au fost implicate autoturismul marca Mercedes, aflat in proprietatea domnului Tunyodi Sandor si autoturismul marca VW Transporter al cărui utilizator este domnul Tunyodi Sandor.
Art. 22 pct. 2 din Ordinul CSA nr. 3108/2004 prevede ca Asigurătorul RCA nu acorda despăgubiri pentru pagubele produse bunurilor aparținând persoanelor fizice sau juridice (in cazul nostru paguba a fost suferita de utilizatorul Tunyodi Sandor) daca au fost provocate de un autovehicul asigurat RCA ce se afla in proprietatea ori este utilizat de aceeași persoana fizica sau juridica (in cazul nostru autoturismul vinovat de producerea evenimentului se afla in proprietatea domnului Tunyodi Sandor). Instanța de fond in mod greșit a interpretat prevederile art. 22 pct. 2 din Ordinul CSA nr. 3108/2004 in sensul ca pentru aplicabilitatea acestuia este necesar ca ambele autoturisme sa se afle in proprietatea aceleași persoane. Este total greșita aceasta interpretare intrucat in textul invocat s-a folosit verbul "a aparține" pentru autoturismul păgubit, in timp ce pentru autoturismul vinovat s-a folosit termenul de "aflat in proprietate". Verbul "a aparține" conform dicționarului limbii romane este sinonim cu a fi al cuiva in virtutea unui drept, a fi in posesiunea, in proprietatea cuiva, a tine de cineva sau ceva. In consecința acest drept in virtutea căruia este deținut bunul poate fi si un drept de folosința, nu numai un drept de proprietate, cum a apreciat instanța de fond.
Recurenta a mai arătat că în speță situația este următoarea: autoturismul păgubit aparține, este in posesia domnului Tunyodi Sandor, autoturismul vinovat este in proprietatea domnului Tunyodi Sandor. Prin introducerea acestui articol s-a urmărit ca nici o persoana sa nu poată sa-si provoace o dauna in avutul propriu. Acest lucru s-ar intampla prin admiterea acțiunii formulate de SC G. A. SA, intrucat domnul Tunyodi Sandor deține autoturismul păgubit in baza unui contract de leasing, are un drept de folosința asupra acestuia, plătește ratele la contractul de leasing iar la sfârșitul perioadei de leasing putea opta pentru păstrarea autoturismului. Insa in urma evenimentului rutier paguba suferita de auto marca VW Transporter se încadrează in categoria daunelor totale, astfel incat domnul Tunyodi Sandor a rămas fara autoturismul la care a achitat rate si a pierdut posibilitatea păstrării lui in momentul finalizării leasingului.
Un aspect de care instanța de fond nu a ținut cont in sentința pronunțata este ca evenimentul rutier a avut loc in data de_, iar a doua zi, in data de_, societatea de leasing a transferat autoturismul de pe autilizatorul Tunyodi Sandor pe Sas N. Garofita cu toate ca autoturismul era declarat dauna totala si inca nu a fost avizata si constatata dauna la asigurătorul casco. Faptul ca prevederile art. 22 pct. 2 din Ordinul CSA nr. 3108/2004 sunt aplicabile in cauza rezulta si din avizele date de către angajații SC Ardaf SA pe dosarul de dauna, unde atât domnul Buric M. el cat si consilierul juridic au vizat dosarul cu mențiunea regres impotriva vinovatului de producerea accidentului si nu impotriva G. A. SA (fosta BT A. SA) cu toate ca la dosar exista polița RCA emisa de societatea noastră. In ceea ce privește mențiunea instanței de fond ca in cauza nu este indeplinita condiția prepuseniei, s-a arătat ca aceasta condiție nici nu trebuie sa fie indeplinita in cauza, intrucat art. 22 pct. 2 din Ordinul CSA nr. 3108/2004 prevede ca este necesara indeplinirea aceteia in cazul in care autoturismul vinovat de producerea accidentului "este condus de un prepus al aceleași persoane juridice". În speță autoturismul vinovat de producerea accidentului nu este in proprietatea unei persoane juridice, ci in proprietatea unei persoane fizice, astfel incat aceasta condiție nu trebuie si nu poate fi indeplinita.
Intimatul G. N. DS, prin întâmpinare a solicitat respingerea recursului și menținerea sentinței instanței de fond, arătând că criticile aduse acesteia sunt nefondate.
Astfel, în data de_ a avut loc un eveniment rutier în urma căruia autovehiculul cu numărul de înmatriculare_, condus de el, proprietatea
numitului Tunyogi Iosif Sondor, a acroșat autovehiculul cu numărul de înmatriculare SM 2362 proprietatea S.C. P&K GE. RAL LEASING S.R.L, condus de către Sfitlic Ana. Prin cererea de chemare în judecată promovată de intimata- reclamanta S.C. G. R. A. R. SA, în raport cu dispozițiile art.54 din Legea nr.136/1995 a fost citat în cauză în calitate de intervenient forțat. Ulterior, raportat la apărările invocate în cauză de recurenta S.C. G. A. S. (fostă SC. BT
A. T. SA.), intimata - reclamanta a formulat, la data de_, o precizare de acțiune prin care solicită introducerea sa în cauză în calitate de pârât, invocând în acest sens răspunderea civilă delictuală. Evenimentul rutier produs fiind un risc asigurat, asigurătorul RCA, în speță recurenta S.C. G. A. SA., este obligat potrivit art.49 din Legea 136/1995 și Ordinul CSA nr.3108/_ să acorde despăgubiri pentru prejudiciile de care asiguratul răspunde, în baza legii, față de terțe persoane păgubite prin accidente de autovehicule.
Susținerile recurentei că în cauză s-a făcut o interpretare greșită a dispozițiilor art. 22 pct.2 din Ordinul CSA nr.3108/2004 sunt nefondate, prima instanță apreciind în mod corect că acestea nu sunt incidente prezentei cauze. Pentru a fi incidente dispozițiile legale arătate mai sus, textul de lege impune în mod imperativ întrunirea cumulativă a celor două condiții, respectiv: pagubele să fie produse bunurilor aparținând persoanelor fizice sau juridice de un autovehicul asigurat RCA ce se află în proprietate ori este utilizat de aceeași persoană fizică sau juridică, așadar autovehiculele implicate in evenimentul rutier să fie în proprietatea aceleiași persoane; autovehiculul să fie condus de un prepus al aceleiași persoane juridice ori de o altă persoană pentru care răspunde persoana fizică sau persoana juridică.
Susținerea recurentei că în cauză nu trebuie îndeplinită condiția pro contravine dispozițiilor art. 22pct.2 din Ordinul CSA nr. 3108/2004. În cazul dedus judecății, referitor la prima condiție, autovehiculele implicate în evenimentul rutier nu aparțin în proprietatea aceleiași persoane respectiv autovehiculul avariat cu numărul de înmatriculare SM -2362 este proprietatea S.C. P&K GE. RAL LEASING S.R.L., numitul Tunyogi Iozsef Sandor fiind utilizatorul autovehiculului în baza Contractului de leasing nr.392/_ și nu proprietarul acestuia, iar autovehiculul cu numărul de înmatriculare_ care a provocat evenimentul rutier este proprietatea numitului Tunyogi Iozsef Sandor. Textul de lege are în vedere prin verbul " a aparține " proprietatea bunului și nu folosința acestuia, așa cum in mod greșit interpretează recurenta. Evident că folosința sau posesia unui bun nu echivalează cu proprietatea.
Conform Ordonanței nr.51/1997 privind operațiunile de leasing și societățile de leasing, utilizatorul deține bunul care face obiectul contractului de leasing cu drept de folosință și nu cu drept de proprietate, bunul aflându-se în proprietatea societății de leasing, societate care în cauză este beneficiarul despăgubirilor cuvenite din asigurare. Actul adițional nr.2/_ la Contractului de leasing nr.392/_ în baza căruia devine utilizator Sas N. Garofița nu afectează instrumentarea dosarului de daună și despăgubirea pentru vehiculul avariat deoarece și în urma încheierii actului adițional, vehiculul Volksvagen cu SM 2362, rămâne tot proprietatea S.C. P&K GE. RAL LEASING S.R.L și în consecință această societate este beneficiara despăgubirilor aferente daunei. Cu privire la cea de a doua condiție prevăzută de art. 22 pct.2 din Ordinul CSA nr. 3108/2004, în cauză nu sunt întrunite condițiile raportului de prepușenie, respectiv între intimat și Tunyogi losif Sondor nu există un raport de prepușenie, acesta nu răspunde pentru intimat, între ei nu există nici un raport de obligații în temeiul căruia să intervină o astfel de răspundere. Față de cele de mai sus este temeinică și legală hotărârea primei instanțe de respingere ca
neîntemeiată a precizării de acțiune, din data de_, formulată de intimata- reclamantă S.C. G. R. A. R. SA și menținerea față de intimat, în raport cu prevederile art.54 din Legea nr.136/1995 a calității de intervenient forțat.
Conform motivelor de recurs, recurenta nu aduce critici calității sale procesuale in cauză, solicitând modificarea sentinței în sensul respingerii acțiunii față de recurenta-pârătâ. Totodată, prin nerecurarea hotărârii de către intimata - reclamantă, S.C G. R. A. R. SA, rezultă că aceasta a achiesat la reținerile și interpretarea instanței cu privire la calitatea mea procesuală intervenient forțat. De asemenea, în cauză sunt întrunite condițiile răspunderii civile auto pentru prejudiciul cauzat terței persoane prejudiciate - S.C. P&K GE. RAL LEASING S.R.L., obligația de plată revenind recurentei-pârăte, în calitate de asigurător RCA a autovehiculului cu numărul de înmatriculare_ care a produs evenimentul rutier, astfel cum în mod corect a apreciat și instanța de fond.
Intimata S.C. G. R. A. R. S., prin întâmpinare, a solicitat respingerea recursului arătând că susținerea recurentei ca prevederile art. 22 alin.l pct.2 din Ordinul CSA nr. 3108/2004 sunt aplicabile datorita avizelor intimatei - reclamante date pe dosarul de dauna nr. A581SM/2006, deschis pe CASCO cu regres împotriva vinovatului de producerea accidentului si nu împotriva G. A. SA nu este întemeiata, in condițiile in care exista un al doilea aviz al Oficiului juridic prin consilierul juridic A. G. din data de_, ulterior primului aviz din data de_, care stabilește ca regresul sa se facă împotriva BT A. . Pentru a fi incidente dispozițiile art. 22 alin.l pct.2 din Ordinul CSA nr. 3108 / 2004, textul de lege impune imperativ întrunirea cumulativa a celor doua condiții: pagubele sa fie produse bunurilor aparținând persoanelor fizice sau juridice de un autovehicul asigurat RCA ce sa afla in proprietate ori este utilizat de aceeași persoana fizica sau juridica, respectiv autovehiculul sa fie condus de un prepus al aceleiași persoane juridice ori de alta persoana pentru care răspunde persoana fizica sau persoana juridica.
Intimata a mai arătat că în cazul dedus judecații, autovehiculele implicate in evenimentul rutier din data de_ nu sunt in proprietatea aceleiași persoane: autovehiculul avariat cu nr. de înmatriculare SM-2362 se afla in proprietatea S.C. P&K GE. RAL LEASING S.R.L., fata de care Tunyogi Ioszef Sandor este numai utilizator in baza contractului de leasing nr. 92/_, iar autovehiculul cu nr. de înmatriculare_ condus de G. N. D. Sorinei care a provocat accidentul este proprietatea numitului Tunyogi Ioszef Sandor. Folosința sau posesia nu echivalează cu proprietatea, iar în cauza nu este îndeplinita cumulativ cea de a doua condiție impusa de art. 22 alin.l pct.2 din Ordinul CSA nr. 3108/2004: existenta raportului de prepusenie intre numiții Tunyogi Ioszef Sandor si G. N. D. Sorinei, respectiv lipsa raspunerii primului pentru cel de-al doilea, pentru faptul ca intre ei nu exista nici un raport de obligații care sa activeze o astfel de răspundere. Fata de considerentele de mai sus intimata susține ca este angajata răspunderea recurentei
S.C. G. A. S. in calitate de Asigurător RCA pentru autovehiculul cu nr. de inmatriculare_ condus de G. N. D. Sorinei, vinovat de producerea daunei autovehiculului cu nr. de inmatriculare SM-2362.
Analizând hotărârea atacată prin prisma motivelor de recurs invocate și a prevederilor art. 304, 3041și 312 Cod proc.civ., tribunalul reține următoarele:
Prin recursul ce face obiectul dosarului de fată, recurenta S.C. G. A. S. a invocat gresita interpretare si aplicare de către prima instantă a dispozitiilor art. 22 alin. 1 pct. 2 din Ordinul CSA nr. 3108/2004, potrivit cărora ";asigurătorul RCA nu acordă despăgubiri pentru_ pagubele produse bunurilor aparținând persoanelor
fizice sau persoanelor juridice, dacă au fost provocate de un autovehicul asigurat RCA ce se află în proprietate ori este utilizat de aceeași persoană fizică sau juridică și este condus de un prepus al aceleiași persoane juridice ori de o altă persoană pentru care răspunde persoana fizică sau persoana juridică";.
Astfel, în fapt, obiectul dosarului de fond l-a constituit răspunderea recurentei, în calitate de asigurător RCA, pentru pagubele produse autovehiculului SM 2362/07.08 aflat în proprietatea numitei S.C. P&K GE. RAL LEASING S.R.L. si având ca utilizator, în baza contractului de leasing nr. 392/_, pe numitul Tunyogi Jozsef Sandor, pagube ce au fost provocate prin accidentul rutier din_, de autoturismul cu numărul de înmatriculare_ condus de intimatul G. N. D.
S. si aflat în proprietatea numitului Tunyogi Jozsef Sandor.
Or, fată de dispozitiile exprese, imperative si de strictă interpretare si aplicare ale art. 22 alin. 1 pct. 2 din Ordinul CSA nr. 3108/2004, tribunalul retine că interpretarea si aplicarea legii la situatia de fapt mai sus mentionată, a fost corect realizată de prima instantă.
Astfel, retine că dispozitiile art. 22 alin. 1 pct. 2 din Ordinul CSA nr. 3108/2004 prevăd două conditii a căror întrunire cumulativă, iar nu alternativă, înlătură obligatia asigurătorului RCA de a acorda despăgubiri. Astfel, în primul rând este necesar ca pagubele să fie produse bunurilor apartinând aceleiasi persoane fizice sau juridice cu cea care detine în proprietate sau este utilizatorul autovehiculului care a produs paguba. În al doilea rând, este necesar ca autovehiculul care a produs paguba să fie condus de un prepus al aceleiași persoane juridice ori de o altă persoană pentru care răspunde persoana fizică sau persoana juridică.
Nici una dintre aceste două conditii nu este întrunită în cauză. Astfel, autoturismul avariat nu apartine persoanei fizice în proprietatea căreia se află autoturismul care a produs paguba, în spetă fiind vorba despre numitul Tunyogi Jozsef Sandor. Faptul că acesta din urmă avea calitatea de utilizator al autoturismului avariat, în baza contractului de leasing încheiat cu proprietarul acelui autovehicul, nu poate fi interpretat în sensul că acel autovehicul i-ar apartine, întrucât în sens juridic bunurile apartin persoanei care are dreptul de proprietate asupra acestora, doar acestea având dreptul de a dispune de acestea. Nu poate fi primită în acest sens sustinerea recurentei potrivit căreia termenul ";a apartine"; ar trebui să fie interpretat în sens larg, întrucât norma legală în cauză este o normă imperativă de exceptie, astfel că aceasta este de strictă interpretare. Astfel, din punct de vedere al terminologiei juridice, nu se poate vorbi despre apartententa unui bun decât în raport de proprietarul său.
Totodată, la data producerii accidentului, autovehiculul condus de persoana care a creat paguba si în sarcina căreia sunt întrunite conditiile răspunderii civile delictuale, intimatul G. N. DS, nu era condus de un prepus al proprietarului autoturismului avariat, adică al numitei S.C. P&K GE. RAL LEASING
S.R.L. si nici de o persoană fizică pentru care să poată răspunde proprietarul autoturismului avariat.
Nu sunt întrunite asadar în spetă conditiile cumulative ale prevederilor art. 22 alin. 1 pct. 2 din Ordinul CSA nr. 3108/2004.
Nu prezintă relevantă sub acest aspect împrejurarea că a doua zi după producerea accidentului, numitul Tunyogi Jozsef Sandor transferat beneficiul contractului de leasing pe numele unei alte persoane, cu acordul acesteia si al cocontractantului din contractul de leasing, întrucât conduita de drept material a părtilor nu poate influenta interpretarea legii. Pentru acelasi considerent, nu prezintă relevantă nici faptul că intimata S.C. G. R. A. R. S. nu ar fi stiut initial
împotriva cărei persoane să se îndrepte pentru obtinerea despăgubirilor, câtă vreme aceasta nu a renuntat în mod expres la dreptul său de a se îndrepta împotriva recurentei.
Pentru considerentele arătate, tribunalul, în temeiul art. 312 alin. 1 teza a II-a Cod proc.civ., va respinge, ca neîntemeiat, recursul declarat de recurenta S.C. G.
A. S., în contradictoriu cu intimații S.C. G. R. A. R. S. și G. N.
DS, împotriva sentinței civile nr. 17118/2012 pronunțată la_ în dosarul nr._ de către Judecătoria Cluj-Napoca, pe care o va menține în întregime.
Față de prevederile art. 274 alin.1 Cod proc.civ., potrivit cărora "partea care cade în pretenții va fi obligată, la cerere, să plătească cheltuieli de judecată";, întrucât recurenta nu a avut câștig de cauză, fiind în culpă procesuală, tribunalul va obliga recurenta la plata către intimată a sumei de 3000 lei, cu titlu de cheltuieli de judecată, reprezentând onorariu avocatial conform facturii nr. 46/_ si chitantei nr. 28/_
.
PENTRU ACESTE M. IVE ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge, ca neîntemeiat, recursul declarat de recurenta S.C. G. A. S., în contradictoriu cu intimații S.C. G. R. A. R. S. și G. N. DS, împotriva sentinței civile nr. 17118/2012 pronunțată la_ în dosarul nr._ de către Judecătoria Cluj-Napoca, pe care o menține în întregime.
Obligă recurenta la plata către intimată a sumei de 3000 lei, cu titlu de cheltuieli de judecată.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică azi,_ .
PREȘEDINTE | JUDECĂTORI | GREFIER | ||
V. | L. O. | S. | I. C. G. S. M. În concediu de odihnă În concediu de odihnă | În concediu de odihnă |
semnează loctiitor presedinte semnează loctiitor presedinte | semnează grefier sef |
Red./O.V.L./Dact./U.L.;O.V.L. 2ex./_
Judecător fond: S. I. Judecătoria Cluj-Napoca
← Decizia civilă nr. 1172/2013. Acțiune în pretenții comerciale | Decizia civilă nr. 48/2013. Acțiune în pretenții comerciale → |
---|