Decizia civilă nr. 304/2013. Contestație la executare silită
| Comentarii |
|
R O M Â N I A
TRIBUNALUL MARAMUREȘ
SECȚIA A II-A CIVILĂ DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
Dosar nr._ /a2
4204
DECIZIA CIVILĂ Nr. 304/R
Ședința publică din 22 Martie 2013 Instanța constituită din: PREȘEDINTE M. H.
J. ecător M. P.
J. ecător V. I.
G. ier A. H.
Pe rol fiind soluționarea recursului formulat de recurenta-intimată R.
SA cu sediul în B. M., str. T. V., nr. 34, jud. M., împotriva încheierii din data de_ a Judecătoriei B. M., în contradictoriu cu intimații-contestatori P. M. M., P. I. V., având ca obiect contestație la executare.
Dezbaterea pe fond a cauzei a avut loc la data de_, pronunțarea în cauză s-a amânat pentru data de_, când în urma deliberării s-a pronunțat decizia de mai jos.
T.
Deliberând asupra recursului, constată următoarele:
Prin încheierea din data de_ pronunțată de Judecătoria Baia Mare în dosarul nr._ s-a admis cererea de suspendare a executării formulată de către contestatorii P. M. M. și P. I. V. în contradictoriu cu intimata R. I. SA și s-a dispus suspendarea executării silite în dosarul execuțional nr. 554/2011.
Prima instanță motivează astfel dispozițiile de suspendare. "Se reține faptul că prin contestația la executare contestatorii au arătat că suma pentru care s-a început executarea silită nu reprezintă o creanță certă, lichidă și exigibilă, suma a fost achitată de o altă persoană și nu se mai datorează.
Față de cerința ca titlul executoriu să fie adus la îndeplinire într-un termen cât mai scurt, în vederea realizării drepturilor creditorilor, rezultă că măsura suspendării silite are un caracter excepțional, putând fi acordată în acele situații în care debitorul face dovadă că, prin continuarea acesteia, i s-ar crea grave prejudicii.
Față de motivele invocate de contestatori, fără a intra pe fondul litigiului se constată că în prezenta cauză a fost dovedită urgența ce să justifice suspendarea executării silite, contestatorii putând fi prejudiciați prin
continuarea executării silite, până la clarificarea raporturilor juridice dintre părți.
În consecință, cererea de suspendare a executării silite este întemeiată și va fi admisă.";
Intimata a formulat recurs prin care a solicitat modificarea în tot a încheierii și respingerea cererii de suspendare a executării silite.
Încheierea de suspendare a executării este criticată sub următoarele aspecte:
Caracterul contradictoriu al motivării având în vedere dezideratele "de jure"; afirmate în preambulul considerentelor în care se arată că măsura suspendării are un caracter excepțional și cerința ca titlu executoriu să fie adus la îndeplinire în termen cât mai scurt. Contrar acestor deziderate ale legii, pe care prima instanță le reține în preambul, în motivarea măsurii suspendării primei instanțe reține că în cauză a fost dovedită urgența care să justifice suspendarea executării silite și să recunoască prevalența dezideratelor subiective ale debitorilor.
Tot ca o chestiune de contrarietate, recurenta susține că în această cauză s- a dispus, pe cale de ordonanță președințială, suspendarea provizorie fără a exista o cerere de suspendare pe fond.
Pe de altă parte se reține în considerente că "s-a arătat";, (nu dovedit sub niciun aspect) că debitul ar fi fost achitat de către o altă persoană. S-a dat astfel credibilitate unor afirmații fără ca la o minimă "atingere"; să existe o dovadă și nu doar o simplă afirmație nesusținută de alte probe (de orice natură).
De asemenea, nu s-a făcut dovada "ca prin continuarea acesteia, i s-ar crea grave prejudicii";, ba mai mult, în contestație de această dată nu sunt nici măcar afirmate, cu atât mai puțin dovedite aceste aprecieri ale instanței, aprecieri care poate pleacă de la prezumția simplă că orice executare prejudiciază grav debitorul.
Recurenta mai susține că măsura suspendării executării este o măsură excepțională care poate fi dispusă numai în următoarele condiții, care nu au fost justificate nici de către prima instanță și nici de către contestatori :
existența unui prejudiciu, ce trebuie dovedit, în mod nemijlocit, chiar dacă vorbim doar de unul previzibil. În speță, prejudiciului nu i-a fost afirmată nici identiatea;
să se dovedească că acesta ar fi greu de reparat sau chiar imposibil:
vădita nelegalitate a executării.
Măsura suspendării este nelegală și neechitabilă în raport de fondul litigiului dintre părți, în condițiile în care contestatorii nu au restituit nicio sumă din împrumutul de care au beneficiat.
Recursul nu a fost motivat în drept. T. a analizat criticile conform art.
304 pct. 7, 9 și art. 3041Cod procedură civilă.
Intimați-contestatori P. M. M. și P. I. V. au solicitat respingerea recursului ca nefondat poziție procesuală dezvoltată prin concluzii scrise depuse la filele 22-24. În esență, se susține că prejudiciul creat în mod evident prin continuarea executării silite ar fi fost vânzarea la licitație a imobilului proprietatea contestatorilor pentru o sumă a cărei origine nu era lămurită în raport de contestatori, prejudiciul creat fiind clar în contextul în
care însăși somația de executare precizează vânzarea la licitație a bunului în cazul neachitării sumei. În dosarul execuțional depus la instanța fondului se
poate constata că nu există un act/document din care să rezulte natura certă determinată în raport de alte sume a sumei ce tinde a fi executată. Mai exact, nu s-a putut identifica eventual un grafic din care să rezulte o rambursare parțială spre exemplu și apoi evidențierea eventual a unor diferențe dintr-un anumit credit datorat.
În recurs s-a administrat proba cu înscrisuri.
Analizând recursul prin prisma motivelor pe care se întemeiază T. constată următoarele:
Sub aspectul criticilor de ordin procesual aduse încheierii recurate, T. reține că sunt nefondate.
Excede cadrului procesual verificarea legalității încheierii civile din data de_ pronunțată de Judecătoria Baia Mare în dosarul nr. 14._ (filele 13-14 dosar de fond) prin care s-a dispus suspendarea provizorie a executării silite până la soluționarea cererii de suspendare cu privire la care s-a pronunțat încheierea recurată.
Recursul nu are ca obiect încheierea pronunțată în temeiul art. 403 alin. 4 Cod procedură civilă, care este oricum irevocabilă și nu are autoritate sau putere de lucru judecat în prezenta cauză.
Nu este întemeiat nici motivul de recurs prevăzut de art. 304 pct. 7 Cod de procedură civilă. Prima instanță nu reține argumente contradictorii în considerentele încheierii ci, după expunerea premiselor avute în vedere de legiuitor la reglementarea art. 403 alin. 1-3 Cod procedură civilă, constată care sunt elementele de fapt care justifică admiterea cererii.
Dacă prima instanță a apreciat sau nu corect aceste împrejurări urmează a se stabili la verificarea motivelor de recurs prevăzute de art. 304 pct. 9 Cod procedură civilă.
Recurenta-intimată a mai invocat nemotivarea încheierii cu privire la justificarea "urgenței";. Nici sub acest aspect nu este incident motivul de recurs prevăzut de art. 304 pct. 7 și nici cel prevăzut de art. 304 pct. 9 Cod procedură civilă întrucât chiar dacă prima instanță nu dezvoltă care sunt argumentele pentru care este întemeiată cererea de suspendare și nu face trimitere expresă la probele administrate în cauză, motivarea este suficientă pentru a se deduce raționamentul primei instanțe și care sunt motivele care au determinat măsura suspendării.
Această omisiune, în ceea ce privește conținutul motivării, va fi suplinită în recurs, T. apreciind că măsura dispusă este legală și temeinică potrivit art. 403 alin. 1-3 Cod procedură civilă pentru considerentele care urmează a fi expuse în cele ce urmează.
Chiar dacă intimații-contestatori au precizat motivele pentru care au solicitat suspendarea executării printr-o cerere adițională înregistrată ulterior formulării contestației (filele 99-100 din dosarul de fond), rezultă din această cerere că se contestă caracterul cert, lichid și exigibil al creanței pentru a cărei realizare a început executarea silită.
În concret, se contestă suma pentru care a început executarea silită, invocându-se caracterul ei incert în raport de valoarea mai mare de 150.000 stipulată în înscrisul intitulat contract de credit nr. 1. depus ca titlu
executoriu, dar și de efectele pe care le-ar avea cu privire la plata creanței un al doilea înscris intitulat "tranzacție"; din data de_ încheiat de recurenta- intimată cu o terță persoană.
Analiza relevanței probatorii a acestor înscrisuri și a condițiilor în care puteau fi invocate pe cale contestației la executare constituie chestiuni care privesc fondul judecății și nu pot fi antamate la soluționarea cererii de suspendare a executării.
Este adevărat că în fața primei instanțe contestatorii nu au invocat în mod explicit prejudiciul pe care l-ar fi suportat prin continuarea executării silite, ci au detaliat criticile de nelegalitate aduse executării silite. Nici prima instanță nu a manifestat rol activ în acest sens, fără a pune în discuția părților această chestiune.
T. apreciază că niciuna dintre omisiuni nu afectează legalitatea încheierii întrucât art. 403 alin. 1 Cod procedură civilă nu stabilește care sunt condițiile în care măsura suspendării poate fi dispusă, ci o lasă la aprecierea judecătorului raportat la circumstanțele cauzei. Conținutul sumar al reglementării nu poate fi, prin urmare, imputat părților și nici nu le poate prejudicia în condițiile în care această omisiune nu a fost invocată în fața instanței de fond. Art. 403 Cod procedură civilă nu trimite nici la reglementarea ordonaței președințiale și nu există niciun argument legal pentru a-i reține incidența în cauză.
T. apreciază că dată fiind forma de executare imobiliară în care se desfășoară procedura execuțională prin încheierea formelor specifice cu privire la imobilul cu destinația de locuință aflată în proprietatea contestorilor, precum și motivele care fundamenteză contestația la executare, expuse anterior pentru verificarea cărora s-a încuviințat în primă instanță efectuarea unei expertize tehnice judiciare în specialitatea contabilitate, suspendarea executării silite este oportună potrivit art. 403 alin. 1 Cod procedură civilă și de natură a preîntâmpina litigii ulterioare, în cazul finalizării procedurii, în principal în temeiul principiului fundamental al securității raporturilor juridice consacrat în jurisprudența CEDO.
Pentru aceste considerente în temeiul art. 312 alin. 1 Cod procedură civilă
va respinge ca nefondat recursul iar în temeiul art. 316 coroborat cu art. 298 și art. 274 Cod procedură civilă și va obliga pe recurenta-intimată să plătească intimaților-contestatori cheltuieli de judecată în cuantum de 1.000 lei reprezentând onorariul avocațial achitat conform chitanței depuse la dosar.
PENTRU ACESTE MOTIVE, ÎN NUMELE LEGII DECIDE:
Respinge ca nefundat recursul formulat de către recurenta-intimată R.
I. SA, împotriva măsurii de suspendare a executării silite dispusă prin încheierea din data de_ pronunțată de Judecătoria Baia Mare în dosarul nr._ /a2.
Obligă pe recurenta-intimată să plătească intimaților-contestatori cheltuieli de judecată în cuantum de 1.000 lei.
IREVOCABILĂ.
Pronunțată în ședință publică, azi, 22 Martie 2013.
Președinte,
J. ecător,
J. ecător,
M. H.
M.
P.
V.
I.
G. ier,
H.
Red. M.H. /_
T.red. I.C.E.A/_ /2 ex.
| ← Decizia civilă nr. 392/2013. Contestație la executare silită | Decizia civilă nr. 104/2013. Contestație la executare silită → |
|---|
