Decizia civilă nr. 331/2013. Întoarcere executare silită
| Comentarii |
|
Dosar nr. _
R O M Â N I A
TRIBUNALUL MARAMUREȘ
SECȚIA A II-A CIVILĂ DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
cod operator 4204
DECIZIA CIVILĂ Nr. 331/R
Ședința publică din 29 Martie 2013 Instanța constituită din: PREȘEDINTE M. H.
J. ecător C. G.
J. ecător M. P.
G. ier A. H.
Pe rol fiind soluționarea recursurilor declarate de recurenta- reclamantă SC
P. P. S., cu sediul în B. M., B-dul. B., nr. 42, jud. M., și de recurenta - pârâtă SC T. S. împotriva sentinței civile nr. 3926/_ pronunțată de Judecătoria Baia Mare, jud. M., în contradictoriu cu intimatul - pârât K.
R., având ca obiect întoarcere executare.
Dezbaterea pe fond a cauzei a avut loc la data de_, pronunțarea în cauză s-a amânat pentru data de_ și_, iar în urma deliberării s-a pronunțat decizia de mai jos.
T.
Deliberând asupra recursului de față, constată următoarele:
Prin Sentința civilă nr. 3926/_ pronunțată în dosarul cu nr._ al
Judecătoriei B. M. a fost admisă excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtului K. R., s-a respins ca fiind formulată împotriva unei persoane fără calitate procesuală pasivă cererea formulată de reclamanta SC P. P. S. cu sediul în B. M. b-dul B. nr. 42, jud. M., în contradictoriu cu pârâtul K.
R. domiciliat în B. M. b-dul B. nr. 2/28, jud. M., a fost obligată reclamanta SC P. P. S. să plătească pârâtului K. R. suma de 2480 lei cu titlu de cheltuieli de judecată, a fost admisă în parte cererea formulată de reclamanta SC P. P. S. cu sediul în B. M. b-dul B. nr. 42, jud. M., în contradictoriu cu pârâta SC T. S. cu sediul în B. M. str. F. nr. 3/90 jud.
M., s-a dispus întoarcerea executării silite prin restabilirea situației anterioare în sensul restituirii sumei de 21.000 euro și 4643 lei, precum și restituirea bunurilor mobile indicate în procesele-verbale din data de_, respectiv în data de_ de executorul judecătoresc M. i Marius în dosarul
execuțional nr. 357/2011, s-a respins capătul de cerere privind întoarcerea executării silite privind suma de 25000 euro, a fost obligată pârâta SC T. S. să plătească reclamantei suma de 10018,64 lei cu titlu de cheltuieli de judecată, au fost respinse celelalte pretenții privind cheltuielile de judecată.
În considerentele sentinței se reținea că la data de 7 martie 2011 prin Sentința civilă nr. 881 pronunțată de Tribunalul Maramureș în dosarul nr._ a fost admisă în parte cererea formulată de SC T. S. împotriva pârâtelor SC P.
S. și SC P. P. S. . Potrivit respectivei sentințe pârâtele au fost obligate la plata sumei de 7137 euro/lună cu titlu de despăgubiri începând cu data de_ până la data de_ data pronunțării sentinței (f.201-202).
La data de_ la Executorul judecătoresc M. i Marius a fost înregistrată cererea de executare silită a Sentinței civile arătate mai sus (f. 200).
Cererea de executare a fost încuviințată la data de 12 aprilie 2011 potrivit Încheierii civile nr. 3520 din dosarul nr._ a Judecătoriei B. M. .
Pentru societățile comerciale SC P. S. și SC P. P. S. s-a achitat pârâtei SC T. S., suma de 46.000 euro și s-a dispus înființarea popririi asupra disponibilităților bănești ale reclamantei SC P. P. S. . De asemenea s-a dispus și sechestrarea bunurilor indicate în procesul-verbal nr. 357/2011.
Potrivit dosarului execuțional depus la filele 109-202 ultimul act de executare întocmit în dosarul execuțional nr. 357/2011 este raportul de evaluare comunicat SC P. S. la data de_ (f.112).
La data de_, Curtea de Apel C. a admis apelul declarat de SC P.
P. S. și SC P. S. pe care a schimbat-o în parte în sensul respingerii cererii privind obligarea pârâtelor la plata despăgubirilor.
Analizând Sentința T. ui M. și Decizia pronunțată în apel de Curtea de Apel C., se constată că în sarcina reclamantei din prezenta cauză nu mai sunt alte obligații, obligația de plată a sumei de 7.137 euro/lună fiind singura obligație ce rezulta din respectiva Sentință.
În prezenta cauză au fost invocate un număr de 2 excepții de procedură, respectiv excepția necompetenței materiale a Judecătoriei B. M., excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtului K. R. .
La termenul din data de 29 martie 2012, instanța a luat act de renunțarea pârâtei SC T. S. la excepția necompetenței materiale a Judecătoriei B. M., astfel că în prezenta cauză urmează a se pronunța cu prioritate, potrivit art. 137 C.proc.civ., asupra excepției lipsei calității procesuale pasive a pârâtului K. R.
.
Instanța consideră întemeiată această excepție pentru motivele ce vor fi arătate mai jos.
Se constată că raportul juridic obligațional s-a desfășurat între reclamanta din prezenta cauză, respectiv SC P. P. S. și SC T. S. . Executarea silită a
avut ca și părți aceste două societăți comerciale. Faptul că prin procesele verbale întocmite de executorul judecătoresc s-a numit în calitate de custode reprezentantul pârâtei nu-i conferă acestuia calitate procesuală pasivă.
Susținerea reclamantei potrivit căreia a chemat în judecată și pe acest pârât pentru opozabilitate nu va fi reținute, deoarece custodele nu acționează în nume propriu, ci în calitate de mandatar al părților acesta având anumite obligații speciale ce decurg din calitatea pe care o deține. În prezenta cauză custodele nu a fost chemat în judecată pentru fapte săvârșite cu ocazia îndeplinirii obligațiilor ce- i reveneau în calitate de custode și astfel să fie justificată calitatea sa procesuală, ci doar pentru "opozabilitate";.
Având în vedere cele de mai sus, instanța constată că nu există identitate între persoana chemată în judecată de reclamant și presupusa persoană față de care reclamantul ar avea anumite pretenții deduse judecății și care ar urma să presteze anumite obligații în ipoteza în care acțiunea ar fi admisă.
Urmare a admiterii excepției, cererea de chemare în judecată față de acest pârât va fi respinsă ca fiind formulată împotriva unei persoane fără calitate procesuală pasivă.
Potrivit art. 274 C.proc.civ., instanța va obliga reclamanta la plata cheltuielilor de judecată solicitate de acest pârât, în sumă de 2480 lei, conform chitanței nr. 33/_ .
În ceea ce privește fondul cauzei instanța reține că potrivit art. 4041C.proc.civ., "În toate cazurile în care se desființează titlul executoriu sau însăși executarea silită, cel interesat are dreptul la întoarcerea executării, prin restabilirea situației anterioare acesteia. Bunurile asupra cărora s-a făcut executarea se vor restitui celui îndreptățit.";
În prezenta cauză se constată că executarea silită s-a realizat în baza Sentinței civile nr. 881/_ a T. ui M., Sentință care constituie titlu executoriu potrivit prevederilor art. 7208C.proc.civ. Acest titlu executoriu a fost desființat potrivit dispozițiilor din Decizia nr. 190/_ a Curții de Apel C., ambele hotărâri fiind pronunțate în Dosarul nr._ .
Din acest punct de vedere se constată că este îndeplinită prevederea din cuprinsul art. 4041C.proc.civ., privind desființarea ulterioară a titlului executoriu pus în executare.
Sub acest aspect, instanța consideră neîntemeiată apărarea pârâtei care a susținut că nu se poate pune în executare întoarcerea executării deoarece titlul executoriu nu a fost desființat irevocabil, ci împotriva Deciziei Curții de Apel s-a formulat recurs la Înalta Curte de Casație și Justiție.
Pârâta a pus în executare o hotărâre judecătorească ce nu era definitivă sau irevocabilă, prevalându-se de dispozițiile procedurale care-i conferă acesteia caracteristica de titlu executoriu. Sub acest aspect instanța consideră că pârâta și-
a asumat riscul ca titlul executoriu să fie ulterior desființat și astfel să fie obligată la întoarcerea executării silite.
Faptul că în prezenta cauză se discută întoarcerea executării silite în condițiile în care litigiul dintre părți nu a fost soluționat irevocabil nu are nici o importanță. În măsura în care Decizia Curții de Apel va fi modificată reclamanta a fi obligată să suporte din nou aceste consecințe, respectiv ca împotriva acesteia să se reia procedura de executare silită.
Reținând cele de mai sus, se constată că cererea formulată, privind întoarcerea executării silite nu este inadmisibilă și nici prematură sub acest aspect.
Instanța reține că reclamanta a făcut dovada că a achitat parțial debitul restant. Din chitanțele depuse la filele 17-22 se constată că majoritatea plăților efectuate prin aceste chitanțe s-au realizat de către SC P. P. S. . În cuprinsul chitanței nr. 849/_ se menționează că plata a fost realizată de Florian Teofil, suma achitată fiind de 25.000 euro pentru stingerea debitului aferent dosarului execuțional nr. 357/2011.
În cuprinsul Sentinței civile nr. 881/_ a T. ui M. se constată că pârâtele SC P. P. S. și P. S. au fost obligate în solidar la plata unei sume de bani.
Din actele depuse la dosarul cauzei nu rezultă dacă numitul Florian Teofil a făcut plata sumei de 25000 euro în contul SC P. P. S. -reclamanta din prezenta cauză sau în contul obligației ce-i incumba SC P. S. . Din acest punct de vedere se consideră că nu se poate dispune întoarcerea executării silite pentru această sumă deoarece reclamanta SC P. P. S. nu a făcut dovada achitării acestei sume de către Florian Teofil în numele său.
Având în vedere cele de mai sus, instanța urmează să dispună întoarcerea executării silite pentru sumele de bani, doar pentru suma de 21.000 euro plătiți de reclamantă cu intenția de a stinge obligația ce-i revenea potrivit titlului executoriu și a sumei de 4643 lei achitată cu același titlu.
În ceea ce privește procesele verbale de sechestru se consideră că și aceste măsuri de indisponibilizare a bunurilor urmează a fi dispusă măsura întoarcerii executării silite, deoarece nu mai există nici un temei pentru a se păstra aceste măsuri. Titlul executoriu în baza căruia au fost întocmite aceste procese verbale de sechestru au fost desființate, astfel că întoarcerea executării silite va fi realizată și sub acest aspect.
Având în vedere cele de mai sus, instanța va dispune și restituirea bunurilor menționate în procesele verbale de sechestru din data de_, respectiv_ în dosarul execuțional nr. 357/2011.
Reclamanta a solicitat obligarea pârâtei la plata cheltuielilor de judecată. În prezenta cauză a fost achitată taxa judiciară de timbru de 10013,64 lei a fost depus timbrul judiciar de 5 lei. De asemenea s-a solicitat obligarea pârâtei la plata onorariului avocațial în cuantum de 8000 lei.
În ceea ce privește taxa judiciară de timbru și timbrul judiciar, instanța va admite cererea de acordare a cheltuielilor de judecată, constatând că sunt îndeplinite prevederile art. 274 C.proc.civ.
Nu vor fi acordate cheltuielile reprezentând onorariul avocațial. La dosarul cauzei a fost depus Ordinul de plată nr. 102/_ (f.235). În cuprinsul acestui ordin de plată se face referire la factura n. 408, însă nu rezultă care este legătura cu asistența acordată în prezentul dosar. În lipsa facturii din care să rezulte în mod expres că suma achitată a reprezentat contravaloarea serviciilor prestate de apărător în prezenta cauză, iar nu pentru alte cauze, instanța consideră că aceste cheltuieli de judecată nu pot fi acordate, astfel că, nefiind îndeplinite prevederile art. 274 C.proc.civ., această solicitare va fi respinsă.
Împotriva sentinței au declarat recurs ambele părți
.
Reclamanta SC P. P. S. a solicitat modificarea în parte a sentinței atacate în sensul admiterii capătului de cerere privind întoarcerea executării silite privind suma de 25.000 euro și a pretențiilor privind cheltuielile de judecată reprezentând onorariul avocațial.
În cuprinsul motivelor de recurs se arată că prima instanță a respins capătul de cerere de întoarcere a executării silite privind suma de 25.000 euro cu aplicarea greșită a legii și fără a-și fundamenta soluția pe un temei legal concret, fiind astfel incident motivul de recurs prevăzut de art. 304 pct. 9 Cod procedură civilă.
O primă critică adusă sentinței recurate o reprezintă pronunțarea acesteia cu încălcarea principiului rolului activ al judecătorului și a principiului contradictorialității.
Se susține că instanța de fond a "ridicat"; pentru prima dată problema existenței unor nelămuriri cu privire la plata făcută de Florian Teofil direct în considerentele sentinței recurate. La niciunul din termenele de judecată instanța nu a pus în discuția părților îndoielile avute cu privire la plata astfel efectuată, îndoieli care în viziunea instanței rezultă din lipsa unor probe. Mai mult decât atât, instanța nici nu a acordat posibilitatea părților de a oferi lămuriri cu privire la plata făcută de către administratorul recurentei dl. Florian Teofil. Se arată că instanța a respins acest capăt de cerere ca nedovedit contrar obligației sale de a manifesta un rol activ în soluționarea pricinii și de a stărui în aflarea adevărului prin toate mijloacele procesuale aflate la îndemână.
Se menționează că nepunerea în discuția părților a nelămuririlor instanței reprezintă o gravă încălcare atât a principiului contradictorialității cât și a principiului rolului activ al judecătorului, astfel încât judecătorul avea la îndemână posibilitatea de a repune pe rol cauza pentru a pune în discuția părților și această chestiune și pentru a obține lămuririle necesare. Atunci când necesitatea lămuririi unor elemente "s-a constatat după încheierea dezbaterilor, atât în virtutea rolului activ, dar mai ales pentru respectarea principiului contradictorialității, instanța este obligată să repună pricina pe rol, pentru a da
posibilitatea părților să-și exprime punctul de vedere asupra problemei pusă în discuție de judecător";.
Se concluzionează că dacă instanța și-ar fi respectat obligația de a stărui în aflarea adevărului, reclamanta ar fi avut posibilitatea de a aduce precizări cu privire la aspectul sesizat de instanță din oficiu,respectiv putea fi clarificat aspectul că plata sumei de 25.000 euro a fost făcută de administratorul reclamantei în numele și pentru reclamantă, aceasta din urmă mandatându-l pe F. Teofil pentru a efectua plata de 25.000 euro în contul debitului existent în dosarul execuțional nr. 357/2011.
Recurenta reține că incidența motivului de recurs prevăzut de art. 304 pct. 9 C.proc.civ. este cu atât mai evidentă cu cât obligația reclamantei care a făcut obiectul executării silite este una solidară. Această obligație se caracterizează prin faptul că ea nu se mai divide între subiectele raportului juridic obligațional. Prin cererea de întoarcere a executării silite promovată, reclamanta recurentă a cerut restituirea unei obligații stabilite în solidar prin Sentința civilă nr. 881/2011 a T. ui M. . Având în vedere faptul că ceea ce se restituie este una și aceeași obligație, aceasta nu avea cum să își schimbe natura solidară și deci reclamanta era îndreptățită să solicite restituirea întregii sume. În baza acestei solidarități orice sumă restituită reclamantei îl eliberează pe debitor, urmând ca reclamanta să fi împărțit sumele obținute cu SC P. S. în măsura în care astfel de sume i s- ar fi cuvenit acesteia din urmă. De altfel, prin hotărârea dată, instanța de fond recunoaște existența solidarității însă în mod eronat omite să îi dea eficiență juridică acesteia, pronunțând soluția de respingere a capătului de cerere privind suma de 25.000 euro fără a lua în considerare natura solidară a obligației.
Se susține că toate actele de executare silită din dosarul execuțional nr. 357/2011 au fost efectuate în raport de reclamanta recurentă, societatea SC P.
S. neavând nicio contribuție în achitarea debitului aferent dosarul execuțional menționat. Se susține că în dosarului execuțional, reclamanta a efectuat o serie de plăți voluntare către Cabinet Independent executor J. ecătoresc M. i Marius I., plăți constatate prin chitanțele nr. 852/_, 853/_, 855/_, 856/_, 859/_, 860/_ și 862/_ .
În ceea ce privește respingerea cererii privind plata cheltuielilor de judecată reprezentând onorariu de avocat motivat de faptul că nu s-a depus la dosar factura fiscală, se susține că aceasta este neîntemeiată deoarece factura face doar dovada exigibilității unei plăți, nu și a efectuării acesteia, fiind suficientă depunerea ordinului de plată.
Pârâta SC T. S. a solicitat modificarea sentinței în sensul respingerii cererii de chemare în judecată formulată de SC P. P. S. .
În cuprinsul cererii de recurs se arată că instanța de fond a aplicat greșit prevederile legale, sens în care în mod eronat a respins excepția prematurității cererii de chemare în judecată, și aceasta în condițiile în care potrivit dispozițiilor art. 404 ind. 1 și art. 404 ind. 2 alin. 3 Cod procedură civilă cel îndreptățit a cere întoarcerea executării silite și restabilirea situației anterioare executării, poate
solicita aceasta doar după obținerea unei hotărâri irevocabile prin care să se fi desființat titlul executoriu.
Această interpretare este în concordanță și cu practica judecătorească a Înaltei Curți de Casație și Justiție, care reține că "cererea prin care se solicită întoarcerea executării este o cerere ce ține de faza procesuală a executării, subsecventă fazei procesuale de soluționare irevocabilă a fondului litigiului";.
În speță, dreptul de a cere întoarcerea executării silite nu este justificat până la soluționarea irevocabilă a litigiului de fond.
La filele 97 - 99 din dosar, intervenienta SC P. S. a depus o cerere de intervenție în interesul recurentei - reclamante SC P. P. S. solicitând admiterea recursului formulat de aceasta și în consecință modificarea în parte a sentinței atacate în sensul dispunerii întoarcerii executării silite în ceea ce privește suma de 25.000 euro.
În susținerea cererii de intervenție se arată că intervenientă a fost obligată în solidar cu recurenta - reclamantă SC P. P. S., prin sentința civilă nr. 881/_ a T. ui M., la plata sumei de 7.137 euro/lună cu titlu de despăgubiri către SC Terlo S., în dosar execuțional nr. 357/2011 intervenienta nu a achitat nici o sumă de bani recurentei - pârâte SC T. S. . Se susține că în cadrul procedurii execuționale reclamanta SC P. P. S. a făcut o serie de plăți voluntare în sumă totală de 46.000 euro. Printre plățile efectuate se afla și o plată efectuată de către reprezentantul societății SC P. P. S. dl. Florian Teofil, în cuantum de 25.000 euro, pentru această societate. Intervenienta nu l-a mandatat pe dl. Florian Teofil să efectueze plăți în acest dosar execuțional pentru și în numele ei.
La data de_, instanța de recurs s-a pronunțat asupra admisibilității în principiu a cererii de intervenție.
Examinând cererile de recurs și cererea de intervenție precum și hotărârea recurată sub toate aspectele potrivit dispozițiilor art. 304 ind. 1 Cod procedură civilă, instanța reține următoarele:
Potrivit dispozițiilor art. 129 alin. 5 C.pr.civ. "J. ecătorii au îndatorirea să stăruie, prin toate mijloacele legale, pentru a preveni orice greșeală privind aflarea adevărului în cauză, pe baza stabilirii faptelor și prin aplicarea corectă a legii, în scopul pronunțării unei hotărâri temeinice și legale. Ei vor putea ordona administrarea probelor pe care le consideră necesare, chiar dacă părțile se împotrivesc";.
În situația de față, problema existenței unor nelămuriri cu privire la plata sumei de 25.000 s-a regăsit pentru prima dată în considerentele sentinței recurate, nefiind pusă în discuția părților pentru ca acestea eventual să aducă lămuririle necesare, situație în care se poate interpreta faptul că prima instanță nu a manifestat un rol activ în soluționarea pricinii, respectiv nu a stăruit suficient în aflarea adevărului prin toate mijloacele procesuale aflate la dispoziția sa.
Pe de altă parte, potrivit dispozițiilor art. 305 din Codul de procedură civilă, în recurs este admisibilă proba cu înscrisuri.
Din cuprinsul facturii nr. 16/_, depusă în recurs, reiese că recurenta SC P. P. S. l-a împuternicit pe d-nul Florian Teofil, ca în numele acestei societăți și pentru această societate să depună suma de 25.000 Euro la Biroul Executorului J. ecătoresc M. i Marius, în dosarul de executare nr. 357/2011, suma susmenționată reprezentând parte din obligațiile de plată față de SC T. S. potrivit Sentinței civile nr. 881/2011.
Potrivit chitanței nr. 0000849/_ aflată la fila 17 din dosarul primei instanțe, suma de 25.000 Euro reprezintă parte din creanța din dosar execuțional nr. 357/2011 stabilită în favoarea creditoarei SC T. S. iar, potrivit susținerilor intervenientei SC P. S., societate obligată în solidar cu recurenta - reclamantă SC P. P. S. prin Sentința civilă nr. 881/_ la plata unor sume cu titlu de despăgubiri în favoarea SC T. S., aceasta nu a făcut nicio plată în cadrul dosarului execuțional nr. 357/2011 toate plățile fiind efectuate de către SC P. P.
S., inclusiv prin reprezentantul acesteia dl. Florian Teofil.
În condițiile în care administratorul societății recurente SC P. P. S. a fost mandatat de aceasta pentru a efectua plata sumei de 25.000 Euro în contul debitului existent în dosarul execuțional nr. 357/2011 este pe deplin justificată cererea acestei recurente privind întoarcerea executării silite prin restabilirea situației anterioare în sensul restituirii și a sumei de 25.000 Euro.
În ceea ce privește respingerea cererii privind obligarea pârâtei SC T. S. la plata sumei de 8.000 lei cu titlu de cheltuieli de judecată reprezentând onorariu de avocat, reținem că aceasta în mod neîntemeiat a fost respinsă pentru nedepunerea la dosarul cauzei a facturii fiscale, în condițiile în care factura face doar dovada exigibilității unei plăți nu și a efectuării acesteia, la fila 235 din dosarul primei instanțe depunându-se Ordinul de plată nr. 102/_ care face dovada plății sumei de 8.000 lei, în recurs fiind depusă în justificarea cheltuielilor solicitate și factura nr. 408/_ (fila 14).
Solicitarea recurentei - pârâte SC T. S. de a se da eficiență dispozițiilor art. 274 alin. 3 Cod procedură civilă, respectiv de a se proceda la reducerea onorariului avocațial stabilit la nivelul sumei de 8.000 lei, va fi respinsă raportat la valoarea pricinii și munca îndeplinită de avocat, în susținerea acestei solicitări nefiind aduse argumente suficiente.
În ceea ce privește recursul declarat de recurent - pârâtă SC T. S., reținem că prin Decizia nr. 5979/04.10.201, Înalta Curte de Casație și Justiție a respins recursul declarat de SC T. S. împotriva Deciziei nr. 190/_ pronunțată de Curtea de Apel C., situație în care dreptul SC P. P. S. de a cere întoarcerea executării silite este pe deplin justificat, în prezent, litigiul de fond fiind soluționat irevocabil.
Pentru considerentele sus menționate în baza art. 304 ind. 1 coroborat cu art. 304 pct. 9 Cod procedură civilă recursul declarat de reclamanta SC P. P.
S. precum și cererea de intervenție în interesul recurentei - reclamante, cerere promovată de intervenienta SC P. S. vor fi admise potrivit dispozitivului iar recursul declarat de recurenta - pârâtă SC T. S. va fi respins.
În baza art. 274 Cod procedură civilă intimata SC T. S. va fi obligată să plătească recurentei SC P. P. S. suma de 1.896 lei cu titlu de cheltuieli de judecată în recurs reprezentând 1.891 lei taxă judiciară de timbru și 5 lei timbru judiciar.
Solicitarea intervenientei SC P. S. privind obligarea intimatei SC T. S. la plata cheltuielilor de judecată în recurs în sumă de 1.896 lei reprezentând taxă judiciară de timbru și timbru judiciar va fi respinsă în condițiile în care terțul care intervine va suporta cheltuielile propriei cereri de intervenție indiferent dacă hotărârea s-a pronunțat ori nu în favoarea părții pentru care a intervenit, astfel încât intervenția voluntară accesorie nu trebuie să aibă drept consecință sporirea cheltuielilor de judecată pe care le va suporta partea ce va cădea în pretenții.
PENTRU ACESTE MOTIVE, ÎN NUMELE LEGII DECIDE:
În baza art. 304 ind. 1 Cod procedură civilă,
Admite recursul declarat de reclamanta SC P. P. S., cu sediul în B. M.
, Bd. B., nr. 42, jud. M., împotriva sentinței civile nr. 3926/_ și admite cererea de intervenție în interesul recurentei-reclamante SC P. P. S. promovată de intervenienta SC P. S., cu sediul în B. M., Bd. B., nr. 42, jud. M., modifică în parte Sentința civilă nr. 3926/_, în temeiul art. 312 Cod procedură civilă, în sensul că:
Admite cererea formulată de reclamanta SC P. P. S., cu sediul în B.
M., Bd. B., nr. 42, jud. M., în contradictoriu cu pârâta SC T. S., cu sediul în B. M., str. F., nr. 3/90, jud. M. .
Dispune întoarcerea executării silite prin restabilirea situației anterioare în sensul restituirii și a sumei de 25.000 Euro.
Obligă pârâta SC T. S. să plătească reclamantei SC P. P. S. suma de 8000 lei cu titlu de cheltuieli de judecată reprezentând onorariu avocațial.
Menține restul dispozițiilor sentinței recurate.
Respinge recursul declarat de intimata SC T. S., cu sediul în B. M., str.
F., nr. 3/90, jud. M., împotriva Sentinței civile nr. 3926/_ .
Obligă intimata SC T. S. să plătească recurentei SC P. P. S. suma de 1896 lei cu titlu de cheltuieli de judecată în recurs.
Respinge cererea intervenientei SC P. S. privind obligarea intimatei SC
S. la plata cheltuielilor de judecată. IREVOCABILĂ.
Pronunțată în ședință publică, azi,_ .
Președinte,
J. ecător,
J. ecător,
M. H.
M.
P.
C.
G.
G. ier,
H.
Red. M.P. / _
Tred. A.O/_ / ex.2
J. ECĂTOR LA FOND M. B. P.
| ← Decizia civilă nr. 810/2013. Întoarcere executare silită | Decizia civilă nr. 429/2013. Întoarcere executare silită → |
|---|
