Decizia civilă nr. 77/2013. Întoarcere executare silită
Comentarii |
|
ROMÂNIA
T. UL SPECIALIZAT C. DOSAR NR. _
Cod operator date cu caracter personal 11553
DECIZIA CIVILĂ NR. 77/A/2013
Ședința publică din data de 16 septembrie 2013 Instanța este constituită din: PREȘEDINTE: V. L. O.
JUDECĂTOR: I. P. GREFIER: A. ZAH
Pe rol fiind examinarea apelului declarat de către apelantul C. B. -R. împotriva sentinței civile nr. 15421/2012 pronunțată de către Judecătoria Cluj- Napoca la data de_ în dosarul nr._, privind și pe intimata B. G. E
S. G. SA, având ca obiect în prima instanță întoarcerea executării silite.
La apelul nominal se prezintă reprezentantul apelantului, domnul av. G. - Florin Tătaru, lipsind intimata.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei, constatându-se că la dosar s-a transmis de către intimată, la data de 13 septembrie 2013, prin fax, întâmpinare.
Reprezentantul apelantului învederează instanței că procedura de citare a părții pe care o reprezintă a fost îndeplinită prin afișare și susține că apelantul nu a primit această citație, motiv pentru care acesta nu a avut cunoștință de obligațiile stabilite de către instanță în sarcina sa privind achitarea unei taxe judiciare de timbru în cuantum de 2.170,5 lei și timbru judiciar în valoare de 0,15 lei.
Instanța, deliberând, pune în discuția părții prezente în instanță lăsarea cauzei la a doua strigare pentru ora 11,00, având în vedere faptul că potrivit dovezii de îndeplinire a procedurii de citare cu apelantul aflată la fila 13, procedura de citare apare ca fiind legal îndeplinită cu acesta, iar mențiunile agentului procedural fac dovada până la momentul înscrierii în fals.
Reprezentantul apelantului arată că după ce a constatat obligația stabilită de către instanță în sarcina clientului pe care-l reprezintă, a discutat cu acesta, iar apelantul i-a comunicat faptul că este plecat din localitate, astfel încât nu poate îndeplini obligația stabilită de către instanță până la ora 11,00. Față de aceste aspecte, solicită un nou termen de judecată în vederea îndeplinirii obligației stabilite în sarcina clientului pe care-l reprezint, arătând că în speță dorește să formuleze de reexaminare a taxei judiciare de timbru, având în vedere faptul că instanța de fond a soluționat cauza pe excepție, astfel încât apreciază că în speță este vorba despre o taxa judiciară de timbru fixă și nu una raportat la valoarea litigiului.
Instanța, deliberând, respinge ca neîntemeiată cererea de amânare formulată de către apelant prin reprezentant, întrucât acesta nu a făcut dovada existenței unor motive temeinice în susținerea cererii de amânare. Totodată instanța, din oficiu, invocă și pune în discuție excepția nelegalei timbrări a apelului.
Reprezentantul apelantului, având în vedere modalitatea în care s-a realizat procedura de citare cu apelantul și raportat la prevederile vechiului de procedură civilă, apreciază că excepția invocată din oficiu este întemeiată însă susține că în ipoteza în care clientul pe care-l reprezintă ar fi avut cunoștință de obligațiile stabilite în sarcina sa, acesta ar fi formulat o cerere de reexaminare a taxei judiciare de timbru. Învederează instanței că și în ipoteza în care cererea sa de amânare ar fi fost admisă, apelantul ar fi formulat o astfel de cerere. Totodată consideră că în mod nefiresc atât modalitatea de comunicare a hotărârii pronunțate de către instanța de fond, cât și modalitatea de comunicare a citația emisă de către instanță pentru acest termen de judecată clientului pe care-l reprezintă s-a realizat prin afișare, cea ce-l îndeamnă pe apelant să formuleze plângere penală împotriva persoanelor vinovate, cu atât mai mult cu cât clientul pe care-l reprezintă locuiește efectiv la adresa indicată prin apel. De asemenea apreciază că era firesc ca instanța să admită cererea de amânare pentru a-i da posibilitate apelantului să achite taxa judiciară de timbru stabilită în sarcina sa, raportat la împrejurarea invocată.
Instanța, cu privire la excepția nelegalei timbrări a apelului invocată din oficiu, reține cauza în pronunțare.
T R I B U N A L U L,
Prin sentința civilă nr. 15421/2012, pronunțată în data de_ în dosarul nr._ al Judecătoriei C. -N., a fost admisă excepția lipsei calității procesuale a pârâtei SC B. -G. S. G. SA și respinsă cererea formulată de către reclamantul C. B. R. în contradictoriu cu pârâta, ca fiind formulată împotriva unei persoane fără calitate procesuală pasivă.
Pentru a pronunța această hotărâre, instanța de fond a reținut că prin decizia civilă nr. 90/2006 pronunțată în dosarul nr. 8401/2005 al T. ului C., s-a modificat sentința civilă nr. 6663/2005 a Judecătoriei C. -N. și a fost admisă contestația la executare a contestatorului Rațiu Stelian, anulate procesul-verbal de licitație și actul de adjudecare. Intimatul C. R. B. a fost obligat să plătească cheltuieli de judecată. Așa cum rezultă și din sentința civilă nr. 4776/2007 pronunțată în dosarul nr._ al Judecătoriei C. -N., SC B. SA a acordat două credite către SC TRANSILVANIA INTERNATIONAL SRL, administrată de către R. Stelian I., garantate cu un imobil situat în C. -N., Strada Craiului, nr. 20 proprietatea debitorului ipotecar R. Stelian I. . Ca urmare a neexecutării obligației de plată a creditelor, s-a procedat la executare silită și la vânzarea prin licitație publică a imobilului-garanție. În baza actului de adjudecare, reclamantul a devenit proprietarul imobilului și a achitat prețul de 136.500 lei, iar SC B. SA și-a recuperat creanța datorată de către SC Transilvania International SRL. În aceeași hotărâre s-a mai reținut că decizia civilă nr. 90/2006 nu este opozabilă SC B. S.
G. SA, aceasta nefiind parte la judecată. Instanța a reținut că în situația în care adjudecatarul este evins, total sau parțial, îl poate acționa în judecată pe debitorul urmărit pentru a fi despăgubit și numai în măsura în care nu s-a putut îndestula, i- ar putea acționa, în subsidiar, pe creditorii care au încasat prețul de adjudecare, în limita sumei încasată de aceștia. Reclamantul, inițial adjudecatar al imobilului, a solicitat doar în contradictoriu cu SC B. SA întoarcerea executării, fără a dovedi
că acesta este titularul obligației în raportul juridic dedus judecății. Prin urmare, excepția invocată de către pârâtă apare ca întemeiată, astfel că ea a fost admisă, iar în consecință, cererea de chemare în judecată, respinsă.
Împotriva acestei hotărâri a declarat apel apelantul C. B. R., solicitând desființarea în întregime a hotărârii atacate, cu consecința trimiterii cauzei spre rejudecare aceleeași instanțe de fond.
În motivarea apelului, apelantul a arătat că instanța de fond, în mod greșit, a admis excepția lipsei calității procesuale pasive a intimatei, pe considerentul că decizia civilă nr. 90/2006 nu îi este opozabilă acesteia, nefiind parte în cauza respectivă, întrucât orice hotărâre judecătorească este opozabilă terților și implicit și intimatei, prin puterea de lucru judecat al acesteia. Faptul că prin decizia civilă nr. 90/2006 s-a dispus anularea procesului-verbal de licitație și a actului de adjudecare, fără ca intimata să fie parte în proces, nu poate să conducă la ideea inacceptabilă că ceea ce s-a stabilit cu putere de lucru judecat, poate fi ignorat de către intimată pe considerentul că nu a fost parte în proces. A admite contrariul, așa cum greșit a admis instanța de fond, înseamnă a admite ideea că intimata, ca terț față de cauză, să considere valabile cele două acte anulate de instanță. Or, așa ceva nu poate fi primit. Pe de altă parte, cadrul procesual în cauza respectivă a fost stabilit de către reclamantul R. STELIAN I. și nu apelantul care a avut calitatea de pârât. Intimata a primit suma de bani din executarea silită în cadrul căreia apelantul a adjudecat, iar prin hotărâre judecătorească irevocabilă, acțiunea îndreptată împotriva debitorului garant R. STELIAN I. a fost respinsă, reținându-se că intimata este cea care datorează suma de bani. În acest sens, apelantul a acționat cu prioritate în vederea recuperării sumei de bani pe care a plătit-o cu ocazia adjudecării, față de debitorul garant R. STELIAN I., însă prin sentința civilă nr. 8960/2011, pronunțată de către Judecătoria Cluj-Napoca, în dosarul nr._, a fost respinsă ca neîntemeiată acțiunea acestuia, reținându-se că suma plătită de apelant a fost încasată de către unitatea bancară, respectiv SC B. SA C. și prin urmare, pârâtul nu poate fi obligat la a restitui ceva ce nu a încasat. Această sentință, deși nu îi este favorabilă apelantului și cu greu o poate acesta accepta, este nevoit să o respecte, întrucât are autoritate de lucru judecat, fiind menținută în toate căile de atac exercitate.
Apelantul a formulat și cerere de repunere în termenul de exercitare a apelului, arătând că afișarea hotărârii la care se face referire în procesul-verbal de comunicare a hotărârii dresat în data de_ nu a avut loc. Agentul procedural nu a indicat în concret unde anume a afișat hotărârea, subliniind întregul rând din procesul-verbal care face trimitere la procedura de afișare, cu toate că în rândul respectiv sunt două situații indicate pentru afișare: ușa principală a locuinței destinatarului; pe ușa principală a clădirii/hotelului. Cele două situații trebuie menționate distinct de către agentul procedural, așa cum se precizează și în partea de jos a formularului de proces-verbal, condiție care nu a fost îndeplinită de către agentul procedural. Cele arătate, coroborate cu împrejurarea că apelantul nu a găsit nicio hotărâre afișată nici pe ușa de acces în bloc și nici pe ușa locuinței sale și niciun vecin nu i-a adus la cunoștință că ar fi văzut așa ceva, face dovada deplină că în fapt comunicarea nu a avut loc. Odată cu trecerea timpului apelantul s-a întrebat de ce nu a primit o hotărâre în această cauză și la data de_, prin
avocat, a verificat la compartimentul informații al arhivei Judecătoriei C. -N., care este situația dosarului, comunicându-i-se că acesta este în evidență. De aceea, la data respectivă, prin apărător, apelantul a formulat cerere pentru eliberarea hotărârii și proces-verbal de comunicare a hotărârii, care i-au fost eliberate la o dată ulterioară, respectiv în data de 3 sau 4 iunie 2013.
Prin întâmpinarea formulată, intimata SC B. -G. E S. G. SA a solicitat respingerea cererii de repunere în termenul de apel formulată de către pelant și în consecință, respingerea apelului ca ardiv formulat și în subsidiar, espingerea apelului formulat și menținerea în întregime a sentinței civile nr. 154/2012.
În susținerea poziției procesuale, intimata a arătat că potrivit art. 103 C.pr.civ. neexercitarea oricărei căi de atac și neîndeplinirea oricărui alt act de procedură în termenul legal atrage decăderea afară de cazul când legea dispune altfel sau când partea dovedește că a fost împiedicată printr-o împrejurare mai presus de voința ei. În acest din urmă caz, actul de procedură se va îndeplini în termen de 15 zile de la încetarea împiedicării; în același termen vor fi arătate și motivele împiedicării. În speță nu este îndeplinită condiția privitoare la dovedirea faptului că apelantul a fost împiedicat de o împrejurare mai presus de voința sa, sa înregistreze apelul. Din cuprinsul dovezii de comunicare a sentinței civile nr. 15421/2012 reiese că procedura a fost îndeplinită la domiciliul indicat de către apelant, respectiv la adresa din loc. C. N., str. Bucegi, nr. 1 A, ap. 4. Așadar, în speță au fost respectate prevederile legale în ce privește procedura de comunicare a actelor de procedură. Faptul că a fost subliniat întregul rând din procesul verbal referitor la locul în care s-a făcut afișarea nu constituie o împrejurare care să îl împiedice pe apelant să formuleze cererea de apel în termen. Condiția de admisibilitate a cererii de repunere în termenul de exercitare a unei căi de atac, așa cum rezultă din cuprinsul art. 103 Cpr.civ., este dovedirea împrejurării care a împiedicat partea să exercite calea de atac în termen. Or, nu a fost indicată o astfel de împrejurare, afirmația că apelantul nu a intrat în posesia sentinței de fond nu are semnificația unei astfel de împrejurări. Comunicarea sentinței pronunțată de către instanța de fond s-a făcut cu respectarea dispozițiilor legale, adică prin afișare, așa cum se prevede în art. 92, al. 3 C.pr.civ. Așadar, atâta timp cât însăși legea stabilește această modalitate de comunicare a actelor de procedură, nu poate fi vorba de o împiedicare în sensul textului de lege mai sus invocat. În sensul că există incompatibilitate între invocarea nevalabilității actului de procedură și instituția repunerii în termen reglementată de art. 103 C.pr.civ. s-a exprimat și Înalta Curte de Casație și justiție, Secția I civilă, prin decizia nr. 137/_ . Deci, în lipsa indicării împrejurării care a împiedicat apelantul să exercite calea de atac, nici termenul de 15 zile socotit de la data încetării împiedicării nu poate fi evocat pentru a se aprecia că într-adevăr sunt îndeplinite cerințele art. 103 C.pr.civ. Mai mult, conform art. 287 C.pr.civ. cererea de apel poate fi formulată și înainte de comunicarea sentinței instanței de fond. Mai departe, art. 287, al. 4 C.pr.civ. stabilește că termenul pentru depunerea motivelor de apel se socotește de la comunicarea hotărârii, chiar dacă apelul s-a făcut mai înainte de comunicare. Deci, în cauză apelantul avea posibilitatea de a formula apel de îndată ce a aflat soluția pronunțată în dosar. În ceea ce privește motivarea apelului, aceasta putea să se facă
și ulterior, până inclusiv la primul termen de judecată. Reclamantul avea cunoștință de toate termenele de judecată, procedura de citare fiind îndeplinită cu acesta pentru fiecare termen, deci putea să uzeze de prevederile art. 287 C.pr.civ. anterior.
Pe fondul cauzei, intimata a arătat că apelantul consideră, prin motivele de apel depuse, că acțiunea acestuia a fost respinsă de către prima instanța deoarece decizia civilă nr. 90/2006 nu a fost pronunțată în contradictoriu cu intimata, însă motivarea primei instanțe nu a fost aceasta. Intimata a apreciat că sentința civila nr. 15421/2012 este temeinică și legală, considerentele soluției pronunțate fiind conforme cu dispozițiile legale, respectiv cu dispozițiile art. 522 C.pr.civ. Astfel, așa cum prevede doctrina juridică in materie, garanția pentru evicțiune se aplică și în cazul vânzării silite. În aceasta situație de evicțiune adjudecatarul evins nu are drept de opțiune între a pretinde despăgubirile de la debitorul urmărit sau de la creditorii care au încasat prețul de adjudecare. Aceștia din urmă pot fi acționați în judecată nu pentru întreaga datorie ci numai în limita sumei pe care au încasat-o doar în situația în care adjudecatarul nu s-a putut îndestula de la debitor. Noțiunea de evicțiune semnifică o înfrângere a cumpărătorului în justiție, pierderea unui drept printr-o sentință, cumpărătorul fiind condamnat să abandoneze întregul lucru. Asa cum a statuat întreaga doctrină invocată, acordarea garanției pentru evicțiune este sarcina vânzătorului, proprietar al bunului vândut, obligație ce-i incumba și în cadrul executării silite. Deci, prin raportare la toate aceste argumente legislative și doctrinare invocate, soluția pronunțată de către prima instanță este legală și temeinică. Mai mult, apelantul nu a depus la termenul de judecată în care s-a discutat excepția lipsei calității procesual pasive a intimatei dovada că l-a acționat pe debitorul urmărit pentru evicțiune. Prima instanță a pronunțat sentința cu respectarea dispozițiilor legale și prin raportare la actele existente la dosarul cauzei. Intimata nu are calitate procesual pasivă în cauză și datorită faptului că nu patrimoniul acesteia s-a îmbogățit prin restituirea imobilului către Rațiu Stelian în defavoarea reclamantului, ci patrimoniul debitorului Rațiu Stelian. Acest motiv de respingere a acțiunii reclamantului a fost reținut de către prima instanță care a arătat că acesta nu a dovedit că intimata este titularul obligației în raportul juridic dedus judecății. Așa cum se poate observa, plata prețului imobilului nu s-a făcut în favoarea SC B. GSG SA, ci în contul împrumutului acordat de aceasta garantatului ipotecar Rațiu Stelian. Așadar, se poate observa că debitorul Rațiu Stelian a rămas titularul dreptului de proprietate asupra imobilului și i s-a și plătit prețul imobilului din care s-a achitat o parte din împrumutul acordat. Intimata a susținut excepția prescripției dreptului reclamantului de a cere întoarcerea executării silite, întrucât Tribunalul Cluj, prin decizia civila nr. 90 din data de _
, a dispus anularea procesului verbal de licitație nr. 768/_ și a actului de adjudecare nr. 786/_ . Conform art. 4042al. 1 C.pr.civ. în cazul în care instanța judecătoreasca a desființat titlul executoriu sau actele de executare, la cererea celui interesat, va dispune, prin aceeași hotărâre și asupra restabilirii situației anterioare executării silite. Așa cum rezultă din dispozitivul deciziei civile nr. 90/_, Tribunalul Cluj nu a dispus asupra restabilirii situației anterioare deoarece partea interesată, în speță intimatul C. B., nu a solicitat aceasta. Conform art. 4042al. 3 C.pr.civ. dacă nu s-a dispus restabilirea situației anterioare
a executării în condițiile al. 1 și 2, cel îndreptățit o va putea cere instanței judecătorești competente potrivit legii. Așadar, reclamantul a ales să exercite pe cale separată acțiunea în restabilirea situației anterioare. Așa cum se susține și în doctrina de specialitate, această acțiune trebuie introdusă de cel interesat în termenul general de prescripție a dreptului material la acțiune. Termenul general de prescripție este cel de trei ani prevăzut de art. 3 din Decretul nr. 167/1958 aplicabil prezentei spete. Acest termen de prescripție începe să curgă de la data rămânerii definitive și irevocabile a hotărârii prin care s-a dispus desființarea actelor de executare. În acest sens s-a exprimat și doctrina juridică deoarece acela este momentul la care creditorul restituirii a cunoscut sau trebuia să cunoască faptul că s-a produs un prejudiciu. Prin urmare, termenul de prescripție înăuntrul căruia trebuia introdusă acțiunea în întoarcerea executării silite a început să curgă la data de_ când s-a pronunțat decizia nr. 90 de către Tribunalul Cluj. Acest termen de prescripție a dreptului material la acțiune s-a împlinit în_, dată până la care reclamantul putea sa solicite restituirea prețului achitat.
La termenul de judecată din data de 16 septembrie 2013, instanța, din oficiu, a invocat excepția netimbrării apelului, prin citația trimisă apelantului pentru termenul de judecată punându-i-se în vedere să achite o taxă de timbru în sumă de 2.170,5 lei și un timbru judiciar în sumă de 0,3 lei (fila 14).
Conform prevederilor art. 20 din Legea nr. 146/1997, taxele judiciare de timbru se plătesc anticipat. Dacă taxa judiciara de timbru nu a fost plătită în cuantumul legal în momentul înregistrării acțiunii sau cererii, instanța va pune în vedere petentului să achite suma datorată până la primul termen de judecată. Neîndeplinirea obligației de plată până la termenul stabilit se sancționează cu anularea acțiunii sau a cererii.
Art. 11 statuează că cererile pentru exercitarea apelului sau recursului împotriva hotărârilor judecătorești se taxează cu 50 % din taxa datorată pentru cererea sau acțiunea neevaluabilă în bani, soluționată de către prima instanță ori din taxa datorată la suma contestată, în cazul cererilor și acțiunilor evaluabile în bani.
Întrucât apelantul nu s-a conformat dispozițiilor instanței de a achita taxa de timbru aferentă apelului declarat, în speță se va face aplicabilitatea dispozițiilor art. 20, al. 3 coroborate cu prevederile art. 11 din Legea nr. 146/1997, astfel încât instanța va dispune anularea apelului formulat de către apelant ca fiind netimbrat.
PENTRU ACESTE M. IVE, ÎN NUMELE LEGII,
D E C I D E:
Admite excepția nelegalei timbrări a apelului, invocată din oficiu.
Anulează, ca nelegal timbrat, apelul declarat de către apelantul C. B.
R., domiciliat în C. -N., Strada Bucegi, nr. 1 A, ap. 4 A, în contradictoriu cu intimata SC B.R.D. - G. E S. G. SA, cu sediul în C. -N., B-dul 21 D.
1989, nr. 81-83, împotriva sentinței civile nr. 15421/2012 pronunțată în data de_ în dosarul nr._ de către Judecătoria Cluj-Napoca.
Cu drept de recurs în termen de 15 zile de la comunicare. Pronunțată în ședința publică din data de 16 septembrie 2013.
PREȘEDINTE, | JUDECĂTOR, | GREFIER, | ||
V. | L. O. I. | P. | A. ZAH |
Red.IP/MM 4 ex./_
← Decizia civilă nr. 637/2013. Întoarcere executare silită | Decizia civilă nr. 344/2013. Întoarcere executare silită → |
---|