Decizia civilă nr. 429/2013. Întoarcere executare silită
| Comentarii |
|
1
R O M Â N I A
TRIBUNALUL B. -NĂSĂUD
SECȚIA A II-A CIVILĂ, DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
Dosar nr. _
DECIZIA CIVILĂ Nr. 429/2013
Ședința publică din 26 Iunie 2013 Tribunalul format din:
PREȘEDINTE: I. P. JUDECĂTOR V. C. JUDECĂTOR D. E. L.
GREFIER L. C. A.
S-a luat în examinare recursul declarat de recurent M. G. împotriva Sentinței civile nr. 971/_ pronunțată de Judecătoria Bistrița în contradictoriu cu intimat SC A. SA, având ca obiect întoarcere executare.
La apelul nominal făcut în ședința publică se prezintă recurentul M. G. lipsă fiind intimata.
Procedura de citare este legal îndeplinită. S-a făcut referatul cauzei, după care;
Tribunalul, efectuând verificările impuse de art. 159 alin.4 C.pr. civ. constată că este competent general, material și teritorial să soluționează prezentul recurs, potrivit art. 299 pct. 2 C.pr.civ. rap la art. 2 pct. 3 C. pr.civ.
Recurentul depune la dosar dovada achitării taxei judiciare de timbru în sumă de 97 lei și timbre judiciare mobile de 0,30 lei potrivit dispozițiilor instanței.
Se reține că recursul este declarat în termen, motivat, comunicat, legal timbrat. Recurentul M. G. ă arată că nu are alte cereri de formulat.
Instanța, constatând că nu sunt alte cereri de formulat acordă recurentului cuvântul în susținerea recursului.
Recurentul solicită admiterea recursului, așa cum a fost formulat și motivat, desființarea în parte a sentinței atacate, respectiv obligarea la mediere, respingerea cheltuielilor de judecată acordate de instanța de fond reclamantei, raportat la conținutul adresei nr. 7401/_ sau compensarea lor, ori achitarea în rate.
T R I B U N A L U L
Deliberând constată:
Prin sentința civilă nr. 971/_ pronunțată de Judecătoria Bistrița în dosar nr._, s- a admis, în parte, cererea având ca obiect întoarcere executare silită formulată de reclamanta SC A. SA B., împotriva pârâtului M. G., în sensul că a fost obligat pârâtul să restituie reclamantei suma de 1.723,88 lei precum și suma de 197 lei, cu titlu de cheltuieli de judecată.
Pentru a pronunța această sentință instanța de fond a reținut următoarele:
Prin Sentința comercială nr. 1341/_ pronunțată de Tribunalul B. - Năsăud în dosarul nr._ reclamanta a fost obligată să plătească pârâtului suma de 2616,3 lei, cu titlu de daune materiale, suma de 1000 lei, cu titlu de daune morale, precum și suma de 1013,5 lei, cu titlu de cheltuieli de judecată.
Această sentință a fost pusă în executare în dosarul execuțional nr. 1/ex/2012 al S.C.P.E.J. Andronesi V. n D. & Andonesi D. a M., executare finalizată prin plata de către reclamantă a sumei totale 5.212,80 lei, din care suma de 583 lei, cu titlu de cheltuieli de executare.
După executarea silită, sentința menționată a fost modificată prin Decizia civilă nr. 1428/_ pronunțată de Curtea de Apel C., în sensul că reclamanta a fost obligată să plătească pârâtului suma de 1030,30 lei, cu titlu de daune materiale și suma de 875,62 lei, cu titlu de cheltuieli de judecată în fond, fiind menținute dispozițiile sentinței cu privire la plata daunelor morale în sumă de 1000 lei.
2
Potrivit dispozițiilor art. 4041 al.1 C.pr.civ., "În toate cazurile în care se desființează titlul executoriu sau însăși executarea silită, cel interesat are dreptul la întoarcerea executării, prin restabilirea situației anterioare acesteia";. Totodată, la art. 4042al.1 C.pr.civ. se prevede că "În cazul în care instanța judecătorească a desființat titlul executoriu sau actele de executare, la cererea celui interesat, va dispune, prin aceeași hotărâre, și asupra situației
anterioare executării";,
iar la al.3 al aceluiași articol se prevede că "Dacă nu s-a dispus restabilirea situației anterioare executării în condițiile al.1 și 2 cel îndreptățit o va putea cere instanței judecătorești competente potrivit legii";.
Având în vedere textele de lege mai sus citate, raportat la înscrisurile depuse la dosar, doveditoare pentru plata efectuată de către reclamantă (f.55, 56), instanța a admis în parte cererea privind întoarcerea executării silite și în consecință a obligat pârâtul să restituie reclamantei suma de 1.723,88 lei. Cheltuielile ocazionate de efectuarea executării silite în cuantum de 583 lei, achitate de către reclamantă, nu vor fi restituite întrucât asemenea cheltuieli sunt în sarcina "debitorului
urmărit";, conform prevederilor art. 3177al.2 C.pr.civ.
Cererea pârâtului privind obligarea reclamantei la mediere nu poate fi primită de vreme ce medierea nu este obligatorie până în prezent, la fel cererea de achitare a debitului în rate nu își găsește justificarea, nefiind date temeiuri de drept pentru a se dispune în sensul celor solicitate prin întâmpinarea formulată în cauză.
În baza art. 274 C.pr.civ., pârâtul a fost obligat să plătească reclamantei suma de 197 lei, cu titlu de cheltuieli de judecată, reprezentând taxă judiciară de timbru și timbru judiciar.
Împotriva acestei hotărâri a formulat recurs, în termen legal, recurentul M. G., care a solicitat admiterea recursului, desființarea în parte a sentinței recurate pentru nelegalitate și netemeinicie, privitor la mediere, obligatorie în momentul de față conform prevederilor Noul Cod de procedură civilă, cu cheltuieli de judecată.
In motivarea recursului s-a arătat că solicită respingerea acțiunii intreprinse de reclamantă în instanță, și să fie obligată la o mediere, respectiv conciliere în ceea ce privește divergențele ivite între părți, așa cum de altfel reclamanta prin adresa nr. 740l din l4.06.20l2 intenționa să o facă în vederea evitării cheltuielilor inutile de judecată, așa cum prevede Noul Cod Civil.
S-a mai arătat că pretențiile solicitate în această adresă era aberante, raportat la prevederile sent.comerciale nr. l34l din ll.l0.20ll și prevederile deciziei civile nr. l428 din 24.02.20l2 pronunțate în dosar nr. 263/ll2/20l0. A formulat adresa către reclamantă prin care i s-a solicitat să calculeze corect suma pretinsă, și să-i transmită și contul în care să-i restituie suma cuvenită, calculată de data aceasta corect, în plus ulterior la telefon i-a solicitat reclamantei o mediere, respectiv consiliere pe această temă.
Întrucât reclamanta nu a vrut să se conformeze prevederilor sent.com. nr. l34l/20ll, investită cu titlu executoriu, a urmat procedura de executare silită, cu cheltuieli în dosarul de executare.
Raportat la prev. Deciziei nr. l428/20l2, irevocabilă, este de acord că datorează reclamantei, diferența pe articole, respectiv cheltuieli de judecată și daune materiale,dintre prevederile sentinței și a deciziei la care a făcut referire mai sus și nimic mai mult, adică îi datorează suma de l.723,88 lei și nicidecum suma de 2963,88 lei pretinsă de reclamantă.
Mai solicită să e respingă cheltuielile de judecată în cuantum de l97 lei acordate reclamantei de instanța de fond. Deoarece a solicitat instanței de fond să compenseze cheltuielile de judecată pretinse de părțile din proces, arătând că acestea sunt aproximativ egale l88 lei și 200 lei. Și in recursul de față solicită achitarea către reclamantă a sumei de l.723,88 lei în contul precizat de reclamantă în mai multe rânduri întrucât cuantumul venitului său lunar este aproximativ l000 lei .
Recursul este nefondat.
Examinând sentința atacată prin prisma motivelor de recurs precum și sub toate aspectele, potrivit disp.art.304/l C.pr.civ, tribunalul constată că instanța de fond a pronunțat o sentință temeinică și legală, făcând o corectă interpretare a probelor administrate și o aplicare corespunzătoare a dispozițiilor legale în materie.
Contrar susținerilor recurentului, instanța de fond nu l-a obligat prin sentința atacată să plătească intimatei suma de 2963,88 lei ci numai suma de 1723,88 lei, sumă care este pe deplin justificată, fapt pe care îl recunoaște și recurentul.
3
De asemenea este îndreptățită și obligarea recurentului la plata sumei de 197 lei cu titlu de cheltuieli de judecată efectuate de intimată la prima instanță, această sumă fiind dovedită cu ordinele de plată depuse la dosar (f. 4 și 31 dosar fond).
Nu pot fi compensate cheltuielile de judecată efectuate în dosare diferite.
De asemenea este justificată și observația primei instanțe că la data înregistrării cererii medierea nu era obligatorie.
Pentru considerentele menționate, în baza disp.art.3l2 alin.l C.pr.civilă, se va respinge ca nefondat recursul declarat în cauză.
PENTRU ACESTE MOTIVE IN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge ca nefondat recursul declarat de recurentul M. G., domiciliat în B., A.
P. nr.3, sc B, ap.l8, et.l, jud.B. -Năsăud, împotriva sentinței civile nr.97l din 07.02.20l3 pronunțată de Judecătoria Bistrița în dosar civil nr. 8275/l90/2012.
Decizia este irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică din data de 26.06.20l3 .
PREȘEDINTE, | JUDECĂTORI, | G. | IER, | ||||
I. P. V. | C. | D. E. Liniul | L. | C. | A. |
Red/dact CV/CR 2 ex/ l7.07.20l3 Jud.fond: O. G.
| ← Decizia civilă nr. 331/2013. Întoarcere executare silită | Decizia civilă nr. 664/2013. Întoarcere executare silită → |
|---|
