Decizia civilă nr. 333/2013. Acțiune în pretenții comerciale
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
TRIBUNALUL SPECIALIZAT C. DOSAR NR. _
Cod operator date cu caracter personal 11553
DECIZIA CIVILĂ NR.333
Ședința publică din data de 20 mai 2013 Instanța este constituită din: PREȘEDINTE - M. C. B. JUDECĂTOR - C. C.
JUDECĂTOR - D. H. GREFIER - A. V.
S-a luat în examinare recursul declarat de recurenta SC OMNIASIG V.
I. G. SA in contradictoriu cu intimata P. C. impotriva sentintei civile nr.1451/_ pronuntata de Judecatoria C. N. in dosarul nr._
, având ca obiect pretenții.
La apelul nominal făcut în cauză se prezintă reprezentanta recurentei, doamna avocat P. a P., în substituirea domnului avocat Ovidiu Podaru și reprezentanta intimatei, doamna avocat I. T. Criste, în substituirea doamnei avocat Bodescu M. na.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei, constatându-se că la data de 09 mai 2013 recurenta a depus la dosar dovada achitării taxei judiciare de timbru în sumă de 4 lei și timbru judiciar în valoare de 0,30 lei, iar intimata a depus la dosar la data de 14 mai 2013, întâmpinare.
Reprezentantele părților depun la dosar delegații de reprezentare și de substituire.
Se comunică un exemplar al întâmpinării cu reprezentanta recurentei.
Instanța acordă cuvântul în susținerea excepției lipsei calității de reprezentant a semnatarului cererii de recurs, invocată de intimată prin întâmpinare.
Reprezentanta intimatei susține excepția lipsei calității de reprezentant a semnatarului cererii de recurs, raportat la împrejurarea declarării recursului prin mandatar avocat fără a se face dovada împuternicirii date acestuia din partea persoanei cu atribuții special acordate în acest sens prin statut sau norme de reglementare interne din cadrul societății recurente.
Reprezentanta recurentei solicită respingerea excepției lipsei calității de reprezentant a semnatarului cererii de recurs, având în vedere că la dosar a fost depusă împuternicire avocațială, iar potrivit statutului avocatului este suficientă semnătura avocatului și referirea la contractul de asistență juridică încheiat cu recurenta.
În urma deliberării, tribunalul respinge excepția lipsei dovezii calității de reprezentant, reținând faptul că atașat recursului s-a depus împuternicirea avocațială a SCA Corciu și Asociații, acordată de către partea recurentă, împuternicire în baza căreia avocatul mandatat se legitimează față de părți, conform art.126 din statutul profesiei de avocat adoptat prin hotărârea UNBR nr.64/2011, iar potrivit anexei 2 la Statut nu este necesară semnarea acesteia și de către client într-o atare situație.
Tribunalul pune în discuție cu prioritate competența de soluționare a prezentului recurs.
Reprezentantele ambelor părți consideră că Tribunalul Specializat C. este competent să soluționeze recursul în cauză.
În baza prevederilor art.159 ind.1 raportat la art.2 punct 3 Cod procedură civilă, Tribunalul constată că este competent general, material și teritorial să judece prezentul recurs.
Tribunalul apreciază că are nevoie de o lămurire în ce privește aspectul cunoașterea de către recurentă a domiciliului la care s-a făcut de către recurentă invitația la conciliere pentru intimată.
Reprezentanta recurentei arată că acum nu poate oferi informații referitoare la acest aspect, dar poate face demersuri în măsura în care s-ar acorda un termen de judecată în acest sens.
Constatând că nu mai sunt de formulat cereri în probațiune, instanța acordă cuvântul în susținerea pe fond a recursului.
Reprezentanta recurentei solicită admiterea recursului, casarea hotărârii atacate și trimiterea cauzei spre rejudecare instanței de fond, cu obligarea intimatei la plata cheltuielilor de judecată din recurs. Arată că a detaliat pe larg în cuprinsul cererii de recurs motivele pentru care apreciază nelegalitatea hotărârii atacate.
Reprezentanta intimatei solicită respingerea recursului ca fiind nefondat, cu consecința menținerii în întregime a sentinței atacate, ca fiind temeinică și legală, pentru motivele invocate în întâmpinare, pe care o susține în fața instanței.
Instanța, în baza actelor de la dosar, reține cauza în pronunțare.
T R I B U N A L U L
Prin sentința civilă nr. 1451/2013 pronunțată la data de_ în dosarul nr._ al Judecătoriei C. -N., a fost admisă excepția inadmisibilității acțiunii pentru neîndeplinirea procedurii concilierii directe, invocată de către pârâtă prin întâmpinare și a fost respinsă cererea formulată de reclamanta SC OMNIASIG V. I. G. SA (fosta SC BCR
A. V. I. G. SA - fosta SC BCR A. SA), în contradictoriu cu pârâta P. (fosta COSMA) C., având ca obiect pretenții, ca inadmisibilă. Prin aceeași hotărâre a fost respinsă cererea reclamantei privind obligarea pârâtei la plata cheltuielilor de judecată, ca neîntemeiată și a fost obligată reclamanta la plata în favoarea pârâtei a sumei de 2.500 lei, reprezentând cheltuieli de judecată - onorariu avocațial.
Pentru a pronunța această hotărâre instanța de fond a reținut că potrivit art. 137 C.proc.civ. "instanța se va pronunța mai întâi asupra excepțiilor de procedură și asupra celor de fond care fac de prisos, în totul sau în parte, cercetarea în fond a pricinii.";
Între părți s-au desfășurat raporturi juridice supuse legii comerciale în temeiul art. 56 C. com., text legal în vigoare la data nașterii situației juridice dedusă judecății, și abrogat conform art. 6 alin. (2) din Legea nr. 287/2009 privind Codul Civil coroborat cu art. 220 din Legea nr. 71/2011 de punere în aplicare a Noului Cod Civil.
Instanța de fond a reținut că potrivit art. 7201C.proc.civ. text legal în vigoare la data nașterii situației juridice dedusă judecății, conform art. 6 alin. (2) din Legea nr. 287/2009 privind Codul Civil coroborat cu art. 220 din Legea nr. 71/2011 de punere în aplicare a noului Cod Civil, "în procesele și cererile în materie comercială evaluabile în bani, înainte de introducerea cererii de chemare în judecată, reclamantul va încerca soluționarea litigiului prin conciliere directă cu cealaltă parte. În scopul arătat la alin. (1),
reclamantul va convoca partea adversă, comunicându-i în scris pretențiile sale și temeiul lor legal, precum și toate actele doveditoare pe care se sprijină acestea. Convocarea se va face prin scrisoare recomandată cu dovadă de primire, prin telegramă, telex, fax sau orice alt mijloc de comunicare care asigură transmiterea textului actului și confirmarea primirii acestuia. Convocarea se poate face și prin înmânarea înscrisurilor sub semnătură de primire. Data convocării pentru conciliere nu se va fixa mai devreme de 15 zile de la data primirii actelor comunicate potrivit alin. (2). Rezultatul concilierii se va consemna într-un înscris cu arătarea pretențiilor reciproce referitoare la obiectul litigiului și a punctului de vedere al fiecărei părți. Înscrisul despre rezultatul concilierii ori, în cazul în care pârâtul nu a dat curs convocării prevăzute la alin. (2), dovada că de la data primirii acestei convocări au trecut 30 de zile se anexează la cererea de chemare în judecată.";
Din verificările efectuate de către instanța de judecată din oficiu cu privire la pârâtă, s-a constatat că începând cu data de_ aceasta și-a schimbat adresa de domiciliu, din C. -N., str. Lacul Roșu, nr. 3, ap. 60, județul C. în C. -N., str. P., nr. 20, scara 5, etaj 4, ap. 68, județul
C. .
Potrivit înscrisurilor de la filele 11-12 din dosarul declinat, convocarea la conciliere directă s-a redactat la data de_ și a fost comunicată pe numele pârâtei la adresa din C. -N., str. Lacul Roșu, nr. 3, ap. 60, județul
C. la data de_ .
Instanța de fond a arătat că nu pot fi reținute susținerile pârâtei în sensul că introducerea acțiunii s-a făcut cu nerespectarea termenului de 30 de zile de la data primirii convocării, întrucât acțiunea a fost înregistrată pe rolul instanței la data de_, iar convocarea s-a realizat în anul 2010.
Trecând de aceste aspecte, instanța a constatat că raportat la cele reținute mai sus, notificarea convocării la conciliere s-a realizat la o altă adresă decât cea la care figura pârâta la acea dată în evidențele publice.
Față de împrejurarea că procedura concilierii directe a fost instituită în scopul soluționării litigiilor pe cale amiabilă, instanța a apreciat că nu se poate susține că o comunicare formală, la o altă adresă decât cea la care locuiește efectiv pârâta și cu care figurează în Serviciul de Evidență a Populației, ar putea constitui o îndeplinire a procedurii menționate.
În consecință, instanța a admis excepția inadmisibilității acțiunii pentru neîndeplinirea procedurii concilierii directe, invocată de către pârâtă prin întâmpinare și a respins cererea formulată de reclamanta SC OMNIASIG V. I. G. SA (fosta SC BCR A. V. I. G. SA -
fosta SC BCR A. SA), în contradictoriu cu pârâta P. (fosta COSMA) C.
, având ca obiect pretenții, ca inadmisibilă pentru lipsa procedurii concilierii directe.
În baza art. 274 alin.(1) C.proc.civ., potrivit cărora "partea care cade în pretenții va fi obligată, la cerere, să plătească cheltuieli de judecată";, instanța a respins cererea reclamantei privind obligarea pârâtei la plata cheltuielilor de judecată, ca neîntemeiată, raportat la soluția pronunțată asupra cererii principale și a obligat reclamanta la plata în favoarea pârâtei a sumei de 2.500 lei, reprezentând cheltuieli de judecată - onorariu avocațial.
Împotriva acestei hotărâri a declarat recurs, în termen legal, recurenta SC OMNIASIG V. I. G. SA, solicitând admiterea recursului, casarea hotărârii atacate și trimiterea cauzei spre rejudecare aceleiași instanțe, cu obligarea intimatei la plata cheltuielilor de judecată în recurs.
În motivarea recursului recurenta a arătat că hotărârea atacată a fost dată cu aplicarea greșită a prevederilor art. 7201C.pr.civ., motiv de casare prevăzut de art. 304 alin.9 C.pr.civ. Recurenta a arătat că intimata-parata a invocat neindeplinirea procedurii prealabile prevăzute de art. 7201C. Proc. Civ., nedovedind insa nici o vătămare si fara a arata voința de a rezolva litigiul pe cale amiabila.
Instanța a admis excepția inadmisibilitatii cererii de chemare in judecata, fara a face o interpretare a art. 7201C. Proc. Civ. in sensul intenției legiuitorului de a evita ajungerea in instanța a litigiilor ce se pot rezolva pe cale amiabila.
Recurenta a arătat că intimata-parata nu a susținut nici un moment posibilitatea unei rezolvări amiabile a litigiului. Nimic din conduita intimatei- parate nu lasă sa se inteleaga dorința de desfășurare a unei proceduri prealabile de conciliere. De altfel acesta, daca era de buna-credinta, avea posibilitatea, după primirea citației insotita de cererea de chemare in judecata si de înscrisurile aferente acesteia, sa solicite recurentei, printr-o adresa, o intalnire in vederea concilierii, care sa conducă la o eventuala rezolvare amiabila a litigiului pana in primul termen de judecata. Nici in momentul de fata vreun reprezentând al acesteia nu a luat legătura cu recurenta in acest scop.
Referitor la admisibilitatea excepției de prematuritate, recurenta a arătat că Secția Comerciala a I.C.C.J. prin Decizia 348/2005 a statuat că "...nerespectarea unora dintre pevederile art. 7201C. proc. civ. nu atrage automat nulitatea concilierii, ci numai daca partea dovedește o vătămare".
O explicație detaliata asupra acestui aspect oferă tot I.C.C.J. prin Decizia nr. 3184/_: "Rațiunea concilierii prealabile prevăzute de art. 7201 C. proc. civ. este aceea de a simplifica si degreva judecățile având ca obiect pretenții de natura băneasca, pretenții ce pot fi soluționate pe cale amiabila si intr-un termen scurt. Aceasta rațiune este practic realizata si atunci când incercarea de conciliere a reclamantei cu cealaltă parte a avut loc in cadrul unei alte proceduri, cum este cea a somației de plata sau când procedura concilierii a fost îndeplinita după introducerea cererii de chemare in judecata, deoarece esențial este ca partite, prin voința lor, exprimata neechivoc, sa stăruie pentru a rezolva litigiul";.
De asemenea s-a arătat faptul ca, potrivit actelor atașate dosarului cauzei, intimatei-parate i-a fost transmisa convocarea la conciliere inca din data de_, aceasta convocare la conciliere fiind primita de către matusa intimatei-parate. Potrivit actelor atașate dosarului cauzei, intimata-parata avea domiciliul in C. -N., str. Lacu Roșu nr. 3, ap. 60, jud. C. . Chiar daca la data evenimentului, aceasta avea domiciliul schimbat, putea avea cunoștința de incercarea de conciliere, cu atât mai mult cu cat confirmarea de primire este semnata de matusa paratei. Mai mult, exista si posibilitatea ca intimata-parata sa dețină și imobilul la care a fost transmisă convocarea la conciliere împreună cu documentele atașate și să refuze primirea.
Prin întâmpinare, intimata P. C. a solicitat respingerea recursului declarat, în principal, ca fiind formulat de o persoana ce nu are calitatea de reprezentant a societății SC BCR A. V. I. G. SA fosta SC BCR A. SA, cu denumire noua SC OMNIASIG V. I. G. SA, iar în subsidiar, ca fiind nefondat, cu consecința menținerii in intregime ca legala si temeinica a sentinței civile nr.1451/_ pronunțată de Judecătoria C. N.
, cu cheltuieli de judecata.
În susținerea poziției procesuale, intimata a arătat că, în ceea ce privește lipsa calității de reprezentant a semnatarului cererii de recurs,
recursul a fost declarat prin mandatar avocat fara a se face dovada imputernicirii date acestuia din partea persoanei cu atribuții anume acordate prin statut ori normele de reglementare interne in acest sens din cadrul societății recurente.
In vederea verificării aspectelor invocate, se impune obligarea recurentei a depune la dosarul cauzei dovada imputernicirii date mandatarului avocat de către persoana cu aributii in acest sens in baza statutului ori normelor de reglementare interne, impreună cu copii ale actelor de abilitare la care s-a făcut referire .
Pe fondul cauzei, intimata a arătat că a invocat în fata instanței de fond excepția inadmisibilitatii acțiunii introductive pe motivul neindeplinirii procedurii prealabile a concilierii directe, excepție care a fost admisă in mod corect de către instanța de fond, reținând in baza actelor de la dosar si in aplicarea art 720 indice 1 C.pr.civ. că obligativitatea efectuării procedurii prealabile a concilierii directe in cauza de către partea reclamanta, fata de natura si conținutul pretențiilor deduse judecații. Notificarea convocării la conciliere operata de partea reclamanta in anul 2010 - in speța,_ - si comunicata paratei la adresa din C. N., str.Lacul Roșu, nr.3, ap.60, jud.C. respectiv la o alta adresa decât aceea a domiciliului corect al acesteia situat in C. N., str.P., nr.20, sc.V, et.4, ap.68. jud.C. la care figura in registrele de evidenta a populației inca din data de_, nu constituie dovada a parcurgerii procedurii prealabile a concilierii directe.
În aplicarea disp. art. 720 indice 1 C.pr.civ, se retine neindeplinirea efectiva a procedurii prealabile a concilierii directe, aspect sancționat cu inadmisibilitatea acțiunii, nicidecum vicierea procedurii pentru cauze de nulitate relativa, in raport de pretinse vătămări particulare invocate de intimată.
In formularea si motivarea recursului declarat, recurenta susține nelegalitatea hotărârii instanței de fond pornind de la o greșita intelegere a modului de soluționare de către instanța a excepției inadmisibilitatii acțiunii invocate prin intampinare. Astfel, instanța de fond soluționează cauza pe excepție reținând ca reclamanta nu a indeplinit deloc procedura concilierii directe cu partea parata, anterior promovării acțiunii sale având ca si obiect pretenții comerciale, iar nu indeplinirea acesteia intr-un mod viciat de cauze pretinse de parata.
Contrar celor susținute de recurenta, neindeplinirea procedurii concilierii directe - in a cărei sfera se include si notificarea concilierii la o alta adresa decât aceea la care domiciliază in mod efectiv partea chemata la conciliere - este sancționabila cu inadmisibilitatea acțiunii, fiind o cauza ce viciază in mod absolut procedura reglementata de art 720 indice 1 C.pr.Civ.
In acest sens, după cum in mod just a reținut si instanța fondului, se susține că sunt pe deplin aplicabile dispozițiile art. 109 alin. 2 C. pr. civ., potrivit cărora in cazuri anume prevăzute de lege, sesizarea instanței se poate face numai după indeplinirea unei proceduri prealabile, in condițiile prevăzute in acea lege. Instanța de fond nu a procedat la admiterea excepției de inadmisibilitate in considerarea nerespectarii termenelor de 15 respectiv
30 de zile de zile prevăzute in procedura de conciliere directa - a căror nerespectare ar fi putut atrage nulitatea relativa a procedurii sub rezerva invocării si dovedirii prejudiciului produs in sarcina pârtii (astfel cum rezulta din elementele de practica judiciara redate de către reurenta) - ci in considerarea neefectuarii acestei proceduri de către reclamanta.
Concluzia neindeplinirii procedurii prealabile a concilierii de către reclamanta este una evidenta, ce nu comporta nuanțe si interpretări si mai
ales este una ce rezulta in mod cert din aplicarea textului de lege. Convocarea formulata de reclamanta in_ a fost aparent transmisa intimatei la o adresa specificata in cuprinsul confirmării de primirii C. -N.
, str. Lacul Roșu, nr. 3, ap.60 jud. C. . Adresa indicata in cuprinsul confirmării depuse de către reclamanta este incorecta si nu reprezintă adresa de domiciliu/reședința a intimatei, iar acesteia din urmă nu i-au parvenit nici un fel de inscrisuri privind pretențiile reclamantei.
Intimata a arătat că adresa sa corecta, inca din data de_ când i s-a eliberat cartea de identitate, este C. N., str. P., nr. 20, sc.5, et.4, ap.68, jud. C., adresă la care nu i-a fost transmisă nici un fel de convocare la conciliere. Totodată, nici o persoana ce aparent a primit - in opinia recurentei reclamante - comunicarea nu i-a adus la cunostinta intimatei despre primirea comunicării si nici despre elementele cuprinse in aceasta, prezumția ca intimata putea avea cunostinta de conținutul notificării fiind una neverosimila si fara relevanta in cauza.
S-a arătat că obligația infaptuirii procedurii concilierii directe incumba părtii reclamante, partea parata neavand obligația de a «contacta» partea reclamanta in vederea bunei derulări a procedurii concilierii directe, despre care, cel puțin in speța de fata, aceasta nu a avut deloc cunostinta.
Mai mult, recurenta nu poate in niciun fel justifica motivul pentru care a inaintat o convocare la conciliere adresata intimatei la o alta adresa decât cea corecta. Nedepunerea diligentelor in vederea identificării domiciliului corect al intimatei ii este așadar direct imputabila astfel incat orice alt argument adus de către recurenta nu face altceva decât sa acrediteze convingerea ca aceasta isi invoca in esența propria culpa in neefectuarea in condiții procedurale a procedurii de conciliere cu subsemnata.
Analizând hotărârea atacată prin prisma motivelor de recurs invocate și a susținerilor din cuprinsul întâmpinării, cu luarea în considerare a prevederilor art. 304, 3041și 312 C.pr.civ., tribunalul reține următoarele:
În cuprinsul motivelor de recurs recurenta consideră hotărârea pronunțată de prima instanță ca nelegală întrucât respingerea cererii formulate împotriva pârâtei s-a dispus pe cale de excepție, ca urmare aplicării eronate a dispozițiilor art. 720 indice 1 C.pr.civ.
Susținerile recurentei referitoare la nelegalitatea hotărârii pronunțate de judecătorie se impun a fi respinse ca nefondate, modalitatea în care prima instanță a interpretat și aplicat dispozițiile art. 720 indice 1 fiind
legală.
Astfel, în litigiile comerciale cum poate fi catalogat și litigiul dedus judecății dintre societatea de asigurare și pârâta persoană fizică, prin raportare la data înregistrării litigiului pe rolul instanței,_, deci anterior intrării în vigoare a dispozițiilor Noului cod civil, 1 octombrie 2011, legiuitorul a reglementat în sarcina reclamantului obligația de a face dovada că, anterior învestirii instanței cu soluționarea situației litigioase a urmat procedura concilierii directe, care presupune îndeplinirea unor etape pentru a se încerca soluționarea pe cale amiabilă a litigiului.
După cum a reținut în mod corect și prima instanță, reclamantei îi revenea obligația de a dovedi faptul că a convocat-o pe pârâtă la conciliere directă, convocarea impunându-se a se face prin scrisoare recomandată cu confirmare dec primire, telegram,ă, fax sau orice altă modalitate care asigură transmiterea efectivă a textului actului și confirmarea de primire a acestuia.
Convocarea făcută de reclamantă prin raportare la dispozițiile art. 720 indice 1 C.pr.ci. a relevat faptul că adresa la care i s-a comunicat pârâtei convocarea la conciliere la data de_ nu era adresa de domiciliu și nici
aceea a reședinței, motiv pentru care, procedând în mod legal, judecătoria a apreciat că reclamanta nu și-a îndeplinit obligația ce-i revenea.
A fost admisă în mod corect excepția inadmisibilității formulării cererii de chemare în judecată, pentru neîndeplinirea procedurii concilierii prealabile.
Susținerile recurentei conform cărora admiterea excepției s-a făcut fără a se analiza împrejurarea dacă pârâta a fost prejudiciată ca urmare a neîndeplinirii procedurii prealabile se impun a fi înlăturate ca vădit nefondate întrucât vătămarea este prezumată de legiuitor și pe cale de consecință nu se impunea a fi dovedită de pârâtă, ci doar constatată de instanță.
Nu era necesară, drept urmare, dovedirea de către pârâtă a faptului că ar fi fost dispusă să procedeze la soluționarea litigiului pe cale amiabilă atâta timp cât norma legală a cărei aplicare s-a făcut de către prima instanță nu impune o asemenea conduită în sarcina pârâtei, stabilind însă obligații imperative în sarcina reclamantei.
Este reală împrejurarea invocată de recurentă referitoare la rațiunea pentru care legiuitorul a instituit procedura concilierii directe și faptul că nerespectarea unora dintre prevederile art. 720 indice 1 C.pr.civ. nu atrag nulitatea absolută a concilierii decât dacă partea dovedește că a suferit o vătămare, însă aceste dispoziții se referă la nerespectarea termenului de 30 de zile prevăzut de alin. 5 al art.720 indice 1, termen care se raportează la data comunicării convocării față de data formulării cererii de chemare în judecată, ori la dispozițiile alin. 3 ale aceluiași articol, în situația în care data concilierii directe stabilite prin invitația la conciliere este mai mic decât cele 15 zile prevăzute de lege.
În aceste situații mai sus menționate pârâtul nu poate invoca nulitatea actului de procedură decât în condițiile în care poate să facă dovada că nerespectarea termenelor prevăzute de lege i-au cauzat o vătămare ce nu poate fi înlăturată decât prin constatarea nulității procedurii concilierii.
În cazul în speță însă, prima instanță a considerat în mod întemeiat că procedura concilierii nu a fost realizată în integralitate întrucât comunicarea invitației la conciliere la o altă adresă decât cea a domiciliului pârâtei echivalează cu lipsa acestei concilieri.
Nu por fi reținute susținerile recurentei conform cărora potrivit actelor atașate cererii de chemare în judecată domiciliul pârâtei ar fi la adresa la care i-a fost comunicată convocarea la conciliere întrucât adresa este eronată, necorespunzând celei reale care este înregistrată și la Serviciul de Evidență Informatizată a Persoanei, reclamanta nedovedind faptul că pârâta ar deține cu titlu de reședință imobilul la care s-a realizat comunicarea convocării.
Față de considerentele de mai sus, recursul declarat de reclamantă împotriva sentinței pronunțate de judecătorie se impune a fi respins ca nefondat prin raportare la dispozițiile art. 312 alin. 1 C.pr.civ. cu consecința menținerii hotărârii pronunțate de prima instanță ca fiind temeinică și legală.
În baza prevederilor art. 274 C.pr.civ. reclamanta va fi obligată să-i achite pârâtei intimate P. C. cheltuieli de judecată în cuantum de 1.000 lei reprezentând onorariu avocațial fiind în culpă procesuală.
PENTRU ACESTE MOTIVE ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E :
Respinge, ca nefondat, recursul declarat de recurenta SC OMNIASIG
V. I. G. SA în contradictoriu cu intimata P. C., împotriva sentinței civile nr. 1451/_ pronunțată de Judecătoria Cluj-Napoca în dosarul nr._, pe care o menține în întregime.
Obliga recurenta sa plătească intimatei suma de 1000 lei cu titlu de cheltuieli de judecata in recurs.
Irevocabila.
Pronunțată în ședința publică din data de 20 mai 2013.
PREȘEDINTE, JUDECĂTORI, GREFIER,
M. B. C. C. D. H. A. V.
la altă instanță semnează prim grefier
Red.CC/MM 2 ex./_
Judecător fond: Ruxandra-M. Popa, Judecătoria Cluj-Napoca.
| ← Decizia civilă nr. 653/2013. Acțiune în pretenții comerciale | Decizia civilă nr. 22/2013. Acțiune în pretenții comerciale → |
|---|
