Decizia civilă nr. 653/2013. Acțiune în pretenții comerciale
| Comentarii |
|
R O M Â N I A
TRIBUNALUL B. -NĂSĂUD
SECȚIA A II-A CIVILĂ, DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
Dosar nr. _
DECIZIA CIVILĂ Nr. 653/2013
Ședința publică din 27 Noiembrie 2013 Tribunalul format din:
PREȘEDINTE: I. P. JUDECĂTOR I. U. JUDECĂTOR V. C.
GREFIER L. C. A.
S-a luat în examinare recursul declarat de recurenta SC. G. A. SA, împotriva Sentinței civile nr. 624/_ pronunțată de Judecătoria Bistrița în dosarul nr._, în contradictoriu cu intimații SC. T. P. S., S. N. M., având ca obiect pretenții .
S-a făcut referatul cauzei după care se constată că prezenta cauză s-a dezbătut în ședința publică din 13 noiembrie 2013, susținerile părților prezente fiind consemnate în încheierea din aceeași ședință, încheiere care face parte integrantă din hotărârea ce se va pronunța, pronunțarea acesteia fiind amânată pentru a da posibilitatea părților de a formula eventuale concluzii scrise pentru termenul din 20 noiembrie 2013, când din lipsă de timp pentru deliberare s-a amânat pentru data de azi.
T R I B U N A L U L
Deliberând, constată:
Prin Sentința civilă nr. 624/_ pronunțată de Judecătoria Bistrița în dosarul nr._, s-a admis ca fiind fondată acțiunea civilă formulată și precizată de către reclamanta SC T. P.
S., în contradictoriu cu pârâtele SC G. A. SA B., și S. N. M., și în consecință au fost obligate pârâtele să plătească reclamantei suma de 37.891,3 lei reprezentând contravaloarea autoturismului marca VW Pasat cu nr. de înmatriculare_ .
Au fost obligate pârâtele să achite reclamantei suma de 3.478 lei cu titlu de cheltuieli de judecată.
Pentru a pronunța această hotărâre, instanța de fond a reținut următoarele:
În urma accidentului rutier din_, produs pe raza loc. Teaca din jud. B. -Năsăud, din vina exclusiva a pârâtei S. N. M. (fila 16 dosar), autoturismul marca VW Passat având nr. de înmatriculare_, proprietate exclusivă a reclamantei a fost catalogat ca fiind daună totală.
În urma întocmirii dosarului de daună de către asigurător, acesta a oferit ca sumă de despăgubire 4989,6 euro, echivalentul a 21.298,10 lei RON, sumă care nu acoperă prejudiciul comis în urma accidentului, întrucât un autoturism cu aceleași dotări, vechime, îngrijire și kilometrii, se putea achiziționa cu suma de 9500-10.000 de euro.
Primul aspect care se impune a fi clarificat în speța pendinte este dat de momentul înregistrării acțiunii, respectiv după data de_, dată la care a intrat în vigoare Noul Cod Civil. În acest sens, se impune a se stabili care dintre cele două legi sunt aplicabile speței, așa încât analizarea condițiilor instituțiilor juridice ce se tind a fi angajată să poată fi făcută prin prisma cerințelor specifice din textele legale.
S-a reținut, așadar, aspectul că art. 6 al. 2 din Noul cod civil prevede expres aspectul că
"actele și faptele juridice ori, după caz, săvârșite sau produse înainte de intrarea în vigoare a legii noi nu pot genera alte efecte juridice decât cele prevăzute de legea în vigoare la data încheierii sau, după caz, a săvârșirii ori producerii lor";.
Așa fiind, văzând că raportul juridic între cele două părți litigante s-a născut sub imperiul vechiului Cod civil, evident că analizarea temeiniciei pretențiilor reclamantei se impune a fi făcută prin prisma condițiilor prevăzute în legislația în vigoare la acel moment.
Totodată, având în vedere natura comercială a litigiului, este evident că devine incident art. 46 Cod comercial în conformitate cu care proba obligației comerciale poate consta în înscrisuri, martori, registre etc, dar și orice alte mijloace de probă permise de lege.
Referitor la textele legale relevante aplicabile în cauză, s-a reținut că art. 24 din Legea nr. 136/1995 prevede că "În asigurarea de bunuri, asigurătorul se obligă ca la producerea riscului asigurat să plătească asiguratului, beneficiarului desemnat al asigurării sau altor persoane în drept o despăgubire."; De asemenea, art. 50 al. 1 din legea precitată stipulează că "Despăgubirile se acordă pentru sumele pe care asiguratul este obligat să le plătească cu titlu de dezdăunare și cheltuielile de judecată persoanelor păgubite prin vătămare corporală sau deces, precum și prin avarierea ori distrugerea de bunuri.";
Pe de altă parte, art. 36 al. 1 din Ordinul 5/2001 stabilește că "despăgubirea se plătește de către asigurătorul RCA în maximum 10 zile de la data depunerii ultimului document necesar stabilirii răspunderii și cuantificării daunei, solicitat în scris de către asigurător, sau de la data la care asigurătorul a primit o hotărâre judecătorească definitivă cu privire la suma de despăgubire pe care este obligat să o plătească";.
Art. 37 stipulează că "dacă asigurătorul RCA nu își îndeplinește obligațiile în termenele prevăzute la art. 36 sau și le îndeplinește defectuos, inclusiv dacă diminuează nejustificat despăgubirea, la suma de despăgubire cuvenită, care se plătește de asigurător, se aplică o penalizare de 0,1%, calculată pentru fiecare zi de întârziere.";
De asemenea, art. 43 prevede că "despăgubirile se stabilesc în conformitate cu art. 43 și 54 din Legea nr. 136/1995, cu modificările și completările ulterioare, în baza poliței RCA, cu respectarea prevederilor legale în vigoare, pe baza elementelor cuprinse în formularul "Constatare amiabilă de accident" ori pe baza actelor eliberate de persoanele care au competențe să constate accidentele de vehicule, pe baza înștiințării sau a procesului-verbal de constatare a pagubelor întocmit de asigurător, precum și a oricăror mijloace de probă ori prin hotărâre judecătorească,";iar art. 44 al. 1 că " stabilirea despăgubirilor se poate face în cazurile în care din documentele existente în dosarul de daună: constatare amiabilă de accident, acte eliberate de persoanele care au competențe să constate accidentele de vehicule, înștiințare, procesul-verbal de constatare a pagubelor întocmit de asigurător sau alte mijloace de probă rezultă răspunderea civilă a proprietarului sau a conducătorului vehiculului asigurat în producerea pagubei, iar persoana păgubită face dovada prejudiciului suferit.";
În ceea ce privește acțiunea formulată de către reclamantă, instanța a constatat că pretențiile sale sunt fundamentate pe instituția răspunderii civile contractuale, instituție reglementată în vechiul Cod civil în cadrul art. 1073, art. 1075 - 1078 și art. 1081- 1086 și care, pentru a putea fi angajată, presupune în mod necesar întrunirea cumulativă și concomitentă a patru condiții, anume: a. să existe o faptă ilicită constând în neexecutarea unor obligații contractuale; b. să existe un prejudiciu; c. să existe un raport de cauzalitate între fapta ilicită și prejudiciu; d. să existe culpa sau vinovăția debitorului.
În scopul executării obligațiilor asumate printr-o convenție, dar și pentru a nu înfrânge principiul forței obligatorii a contractului, legiuitorul a instituit, în art. 970 al. 1 Cod civil, în sarcina contractanților, obligația de a executa convențiile cu bună - credință.
Pe de altă parte, la stabilirea valorii prejudiciului instanța este ținută de principiul în conformitate cu care prejudiciatul are dreptul la o reparație integrală a pagubei produse, acesta fiind, de altfel, și rolul contractului de asigurare.
Că asigurătorul are doar o anumită limită valorică până la care poate răspunde - în cazul polițelor de asigurare obligatorii - este de necontestat în cauză, însă la fel de real este aspectul că acesta are în contra vinovatului o acțiune în regres, în cauză nefiind formulată nicio cerere de chemare în garanție în acest sens.
Așa fiind, având în vedere că reclamanta și-a dovedit pretențiile, în conformitate cu prevederile art. 1169 Cod civil, precum și faptul că în urma accidentului autoturismul acesteia a suferit o pagubă totală, conform raportului de expertiză auto întocmit de expert P. T. (filele 156- 160), prejudiciu din care s-a recuperat doar suma de 500 lei în urma vânzării epavei (fila 165), văzând și dispozițiile menționate mai sus, instanța a admis cererea reclamantei și a obligat pârâtele la plata, în solidar, a sumei de 37.891,3 lei (raportat la cursul BNR din data de_ -data
depunerii acțiunii, respectiv 1 euro = 4,2657 lei ) reprezentând contravaloarea autoturismului accidentat în data de_, marca VW Pasat cu nr. de înmatriculare_ .
Văzând dispozițiile art. 274 Cod procedură civilă, va obliga pârâtele să achite reclamantei suma de 3.478 lei reprezentând contravaloarea taxei judiciare de timbru, a timbrului judiciar și a onorariului de avocat.
Împotriva acestei sentințe a formulat recurs, în termen legal, pârâta SC. G. A. SA, care a solicitat admiterea recursului, modificarea sentinței atacate în sensul respingerii cererii de chemare în judecată ca fiind netemeinică și nelegală, iar în subsidiar, în cazul în care instanța va constata că intimata SC T. P. S. este îndreptățită la plata întregii sume solicitate sau la plata unei alte sume cu titlu de despăgubire, să se aibă în vedere faptul că a achitat la data de 23.09.20ll, după introducerea cererii de chemare în judecată suma de 2l298,l0 lei care nu a fost scăzută din cuantumul sumei solicitate de către reclamantă la instanța de fond.
In motivarea recursului s-a arătat că în mod greșit instanța de fond își întemeiază hotărârea pe instituția răspunderii civile contractuale, deoarece între reclamantă și pârâtă nu a existat un raport contractual, deoarece polița de răspundere civilă obligatorie este încheiată între pârâții G. A. SA și pârâtul S. N. Emil A. în calitate de asigurat. Arată recurenta că în urma evenimentului rutier s-a deschis dosarul de daune U1052949 și având în vedere faptul că dauna produsă autovehiculului Volskwagen Passat a fost una totală întrucât valoarea reparației depășea 75
% din valoarea autovehiculului, calculul valorii despăgubirii s-a făcut în temeiul art.50 alin.l2 lit.b din Ordinul CSA nr.5/20l0, potrivit dispozițiilor cărora, valoarea maximă de despăgubire a fost stabilită la 2l.298,l0 lei și care a fost achitată către reclamantă la 23.09.20ll cu ordinul de plată nr. l37838 (f.29 dosar fond).
Cu toate acestea, instanța de fond nu a ținut cont de plata acestor sume deși la dosarul cauzei s-a depus în copie ordinul de plată invocat, obligând-o la plata prejudiciului integral suferit de către reclamantă de 37.89l,30 lei, deși suma finală cu care putea fi despăgubită reclamanta ar fi trebuit să rezulte din suma maximă stabilită pentru despăgubire de 2l.298,l0 lei, din care să se deducă valoarea epavei.
Arată recurentă că solicită admiterea recursului și în principal respingerea acțiunii introductive, instanța urmând a lua act de faptul că a achitat suma de 2l.298,l0 lei, la 23.09.20ll, în cursul soluționării cauzei în fața instanței de fond și această sumă reprezintă maximul de despăgubire de care poate beneficia reclamanta, iar în subsidiar, în situația în care instanța de control judiciar va aprecia că valoarea despăgubirii datorate reclamantei este în alt cuantum, se solicită ca la stabilirea valorii autovehiculului la data accidentului să fie luată în considerare valoarea stabilită de către expert, din care să se deducă valoarea epavei, iar suma pe care a achitat-o voluntar reprezintă diferența dintre aceste sume.
Recursul a fost legal timbrat conform ordinului de plată nr. 2. din 02.09.20l3 (f.l3 ) și timbru judiciar aplicat, anulate la dosar.
Prin întâmpinare, SC T. P. S. a solicitat respingerea ca nefondat a recursului și menținerea hotărârii pronunțate de instanța de fond, arătând că așa cum a rezultat din probatoriul administrat în fața instanței de fond, valoarea totală a pagubei a fost de 44.492,85 lei, din care deducându-se suma ce a fost achitată voluntar de către pârâta recurentă, rezultă că suma stabilită de instanță este cea legală și temeinică .
Recursul este fondat.
Examinând sentința atacată prin prisma motivelor de recurs invocate cât și sub toate aspectele potrivit disp.art.304/l Cod procedură civilă, tribunalul constată că hotărârea instanței de fond este nelegală, fiind dat motivul de recurs prev.de art.304 pct. 9 C.pr.civ, pentru considerentele ce vor fi arătate mai jos.
Prin hotărârea recurată instanța de fond, în temeiul probatoriului ce s-a administrat, a reținut că reclamanta a suferit o daună totală conform raportului de expertiză auto întocmit de expert P. T. (f.l56-l60), valoarea reală de piață a autovehiculului fiind stabilită la 7.800 euro, din care se deduce valoarea epavei recunoscută la suma de 500 lei, astfel că în mod corect instanța a stabilit nivelul despăgubirilor pe care le datorează asigurătorul pentru dauna totală suferită de reclamantă la nivelul sumei de 37.89l,30 lei.
Instanța de fond însă nu a ținut cont de faptul că prin ordinul de plată nr.l37837 din 26.09.20ll, asigurătorul a achitat reclamantei suma de 2l.298,l0 lei, cu titlu de despăgubiri, privind
evenimentul de circulație analizat, sumă recunoscută de către reclamantă ca fiind încasată prin concluziile scrise depuse la dosar și prin apărările formulate în fața instanței de recurs.
Așa fiind, în această limită va fi admis recursul declarat de către pârâtă împotriva hotărârii instanței de fond, ce va fi modificată în sensul că aceasta va fi obligată să plătească reclamantei suma de l6.593,20 lei, cu titlu de despăgubiri, prin deducerea sumei achitate de 2l.298,l0 lei din valoarea totală a despăgubirilor stabilite prin lucrarea de expertiză tehnică, însușite de instanța de fond și confirmate de instanța de control judiciar la nivelul sumei de 37.89l,30 lei.
Vor fi menținute celelalte dispoziții ale sentinței recurate.
In baza art.274 C.pr.civ, intimata va fi obligată să plătească recurentei suma de 556,30 lei cu titlu de cheltuieli de judecată în recurs.
PENTRU ACESTE MOTIVE IN NUMELE LEGII
D E C I DE
Admite recursul declarat de pârâta recurentă SC. G. A. SA, cu sediul în B., str.M. E. nr. 45, sector l, înregistrată la ORC sub nr. J40/2857/20l0, CUI 629l8l2, împotriva sentinței civile nr.624 din 28.0l.20l3 pronunțată de Judecătoria B. în dosar civil nr.9781/l90/20ll pe care o modifică în sensul că:
- asiguratorul va achita reclamantei suma de l6.593,20 lei cu titlu despăgubiri, prin deducerea sumei de 2l.298,l0 lei achitată cu OP nr. l37838 din 26.09.20ll, din valoarea totală a despăgubirilor stabilite prin sentința recurată, de 37.89l,30 lei.
Obligă intimata SC T. P. S., cu sediul în B., str.T. V. nr.22, sc F, parter, ap.60, jud. BN, Nr.ORC J 06/566/l995, CUI 8049212, să plătească recurentei suma de 556,30 lei cu titlu de cheltuieli de judecată în recurs.
Menține celelalte dispoziții ale sentinței recurate. Decizia este irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică din data de 27.ll.20l3.
PREȘEDINTE, | JUDECĂTORI, | GREFIER, | |||
I. P. I. U. | V. | C. L. | C. | A. |
Red/dact PI/CR 2 ex./ 04.03.20l4
Jud.fond: C. O. Delia
| ← Decizia civilă nr. 174/2012. Acțiune în pretenții comerciale | Decizia civilă nr. 333/2013. Acțiune în pretenții comerciale → |
|---|
