Decizia civilă nr. 385/2013. Acțiune în pretenții comerciale
| Comentarii |
|
DOSAR NR._
Cod operator date cu caracter personal 11553
ROMÂNIA
T. UL SPECIALIZAT C.
DECIZIA CIVILĂ NR.385/2013
Ședința publică din data de 10 iunie 2013 Instanța este constituită din: PREȘEDINTE: C. C.
JUDECĂTOR: D. H. JUDECĂTOR: M. C. B. GREFIER: C. P.
Pe rol fiind recursul declarat de recurenta S. R. DE R. împotriva sentinței civile nr. 1128/2013 pronunțată la data de 22 ianuarie 2013 în dosarul nr._ al Judecătoriei C. -N., în contradictoriu cu intimata SC N. V. C. S. .
La apelul nominal se constată lipsa părților la prima strigare a cauzei, iar la a doua strigare se prezintă reprezentantul intimatei, d-l avocat Lucaciu Nelu, cu împuternicirea avocațială depusă la dosar la acest termen de judecată, lipsind recurenta.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei, după care instanța acordă cuvântul în ceea ce privește competența T. ului Specializat C. de soluționare a prezentului litigiu.
Reprezentantul intimatei apreciază că T. ul Specializat C. este competent să soluționeze prezentul recurs.
Instanța, prin raportare la dispozițiile art.159 ind.1 alin.2 C.pr.civ. coroborate cu prevederile art.2 pct.3 C.pr.civ., ținând cont de natura litigiului dedus judecății, din oficiu, invocă excepția necompetenței materiale a T. ului Specializat C., acordând cuvântul cu privire la această excepție.
Reprezentantul intimatei lasă la aprecierea instanței soluționarea excepției.
Instanța reține cauza în pronunțare cu privire la excepția necompetenței materiale a T. ului Specializat C. .
T. UL,
Deliberând asupra recursului civil de față, constată următoarele:
Prin sentința civilă nr. 1128/2013 pronunțată la data de 22 ianuarie 2013 Judecătoria Cluj-Napoca a dispus anularea sentinței civile nr. 15316/2010 pronunțată de Judecătoria Cluj- Napoca în dosarul nr._ si rejudecând cauza a admis excepția prescripției dreptului la acțiune invocată de pârâtă, raportat la taxa pentru serviciul de radiodifuziune, aferentă perioadei ianuarie 2004 - iulie 2005 și penalitățile aferente.
A admis in parte cererea de chemare in judecata formulata de reclamanta S. R. DE R., in contradictoriu cu parata SC N. V. C. S.R.L.
A fost obligată parata sa plătească reclamantei suma de 50 lei, reprezentând taxa pentru serviciul de radiodifuziune, aferenta perioadei august 2005 - decembrie 2005 si penalitățile de întârziere aferente acestei sume, calculate de la data scadentei si pana la data introducerii cererii.
A fost obligată reclamanta-intimată să plătească pârâtei-contestatoare SC N. V. C.
S.R.L. suma de 496 lei cu titlu de cheltuieli de judecată reprezentând parte din onorariul avocațial.
S-a respins cererea reclamantei de obligare a pârâtei la plata cheltuielilor de judecată, ca neîntemeiată.
Pentru a dispune în acest sens, prima instanță a reținut faptul că reclamanta intimata
R. de R. a solicitat pârâtei contestatoare achitarea sumei de 443,52 lei
reprezentând debit si penalități de întârziere prin cererea de chemare în judecată comunicată instanței în data de_ înregistrată sub nr._ in data de_ .
ivul pentru care cererea de chemare in judecată a fost înregistrată la o dată ulterioară comunicării a fost explicat de grefierul desemnat cu înregistrarea si repartizarea dosarelor (f. 41).
Pe tot parcursul derulării procesului in dosarul nr._ în primul ciclu procesual si in rejudecare, contestatoarea pârâta a fost citată prin afișare la sediul din C. -N., str. Dâmboviței nr. 28 ap. 28 jud. C. .
Prin sentința civilă nr. 15316/2010 pronunțată de Judecătoria Cluj-Napoca ind dosarul nr._ contestatoarea-pârâta SC N. V. C. S.R.L. a fost obligată să achite in favoarea intimatei-reclamante S. R. de Radodifuziune S.R..L. suma de 443,52 lei. Sentința a rămas irevocabilă prin nerecurare.
Conform certificatului constatator emis de ONRC, sediul societății N. V. C. S.R.L. era in C. -N. str. O. nr. 11 ap. 10 jud. C., (f. 27-30), iar mențiunea referitoare la modificarea sediului s-a înscris in data de_, anterior comunicării cererii de chemare în judecată în dosarul nr._ . Astfel, se va reține că sediul contestatoarei-pârâte a fost în mod greșit indicat de reclamanta-intimată, astfel că procedura de comunicare a fost viciată cu SC N. V. C. S.R.L Împotriva pârâtei contestatoare s-a început executarea silită în temeiul Contestația in anulare a fost formulată în termenul de 15 zile reglementat de art. 319 al. 2 C.pr.civ.
Având in vedere cele de mai sus, în conformitate cu prevederile art. 317 al. 1 p. 1 instanța a admis contestația în anulare formulată de reclamanta SC N. V. C. S.R.L. in contradictoriu cu S. DE R. și a dispus anularea sentinței civile nr. 15316/2010 pronuntata de Judecatoria C. -N. in dosarul nr._ .
Rejudecând cauza pe baza probatoriului aflat la dosar instanța de fond a reținut faptul că în conformitate cu dispozițiile art. 3 din Legea nr. 41/1994, reclamanta S. R. DE R. este obligata sa asigure, prin întreaga sa activitate, pluralismul, libera exprimare a ideilor si opiniilor, libera comunicare a informațiilor, precum si informarea corecta a opiniei publice.
Veniturile proprii ale reclamantei provin, conform art.40 al.1 si 3 din același act normativ, printre altele, si din taxe pentru serviciul public de radiodifuziune si penalități de întârziere pentru neachitarea la termen a taxelor datorate. O asemenea taxa este datorata, potrivit prevederilor art.3 din HG nr.977/2003, de către persoanele juridice cu sediul in România, inclusiv filialele, sucursalele, agențiile si reprezentantele acestora, precum si reprezentantele din România ale persoanelor juridice străine, in calitate de beneficiare a acestor servicii.
Potrivit art. 6 din HG nr. 977/2003, pentru neplata la termen a taxei lunare pentru serviciul public de radiodifuziune, plătitorii plătesc penalități pentru fiecare zi de întârziere, penalitățile determinându-se în conformitate cu metodologia de calcul a Societatii Comerciale de Distribuție si Furnizare a E. rgiei Electrice "Electrica" - S.A. pentru întârzierea la plata a facturii de energie electrica, fiind intr-un cuantum procentual egal cu nivelul dobânzii datorate pentru neplata la termen a obligațiilor bugetare, stabilite conform reglementarilor legale in vigoare, aplicate la suma restanta.
Din interpretarea textelor legale incidente in cauza se desprinde concluzia ca societățile comerciale cu sediul in România, inclusiv dezmembrămintele acestora fără personalitate juridica, si reprezentantele din România ale persoanelor juridice străine sunt considerate beneficiare ale serviciului public prestat de reclamanta si sunt ținute de obligația de plata a taxei lunara stabilita prin HG nr. 977/2003 si, in caz de neplata la scadenta, de obligația de plata a penalităților de întârziere.
Examinand exceptia prescriptiei dreptului la actiune, invocata din oficiu, instanta a reținut că potrivit prevederilor art. 3 din Decretul nr. 167/1958, republicat, termenul general de prescripție este de 3 ani. In cazul când un debitor este obligat la prestații succesive, dreptul la acțiune cu privire la fiecare din aceste prestațiuni se stinge printr-o prescripție deosebita, conform art.12 din același act normativ.
Reținând ca reclamanta a solicitat de la parata si plata sumei de 190 lei reprezentând taxa pentru serviciul public de radiodifuziune aferenta perioadei ianuarie 2004 - iulie 2005 si a penalităților aferente, instanța observa, raportat la data scadentei acestei taxe si data înregistrării cererii (in speța, data de_, când a fost expediata prin serviciul poștal cererea de chemare in judecata, conform art.104 C.pr.civ.) ca a fost depășit termenul de prescripție de
3 ani. În prezentul litigiu nu au fost dovedite cauze de suspendare sau întrerupere a cursului prescripției astfel încât instanța constata ca este prescris dreptul la acțiune privind aceasta taxa. Prin urmare, in temeiul prevederilor art. 12 coroborat cu art. 18 si art. 3 din Decretul nr. 167/1958, va admite exceptia prescriptiei dreptului la actiune al reclamantei pentru sumele aferente perioadei ianuarie 2004 - decembrie 2005, si in consecința a respins cererea reclamantei pentru suma de 190 lei reprezentând taxa pentru serviciul public de radiodifuziune aferenta perioadei ianuarie 2004 - iulie 2005 si a penalităților aferente ca fiind prescrisa.
Pe fondul cauzei instanța de fond a reținut faptul că în temeiul actelor normative mai sus menționate, reclamanta a emis in sarcina paratei factura fiscala seria CJYDH nr. 2826197/_ pentru suma de 240 lei reprezentând taxa pentru serviciul public de radiodifuziune aferenta perioadei ianuarie 2004 - decembrie 2005. Parata nu a achitat contravaloarea acestei facturi. Susținerile pârâtei contestatoare potrivit cărora ar fi achitat taxa odată cu achitarea contravalorii energiei electrice nu au fost probate.
Deoarece reclamanta intimată a emis factura menționată in temeiul obligației legale instituite in sarcina pârâtei prin HG nr. 977/2003, pârâtei ii revenea obligația de a proba faptul pozitiv contrar, in speță că a achitat respectiva sumă, prin depunerea chitanței si facturii emise de FFEE Electrica Furnizare C. -N. .
Având in vedere considerentele mai sus expuse, in temeiul prevederilor art. 40 din Legea nr. 41/1994, raportat la art.3 din HG nr. 977/2003, instanța de fond a admis in parte cererea de chemare în judecata formulata de reclamanta S. R. DE R. si a obligat parata SC SECOL PRODCOM S. sa plătească reclamantei suma de 50 lei reprezentând taxa pentru serviciul public de radiodifuziune aferenta perioadei august 2005 - decembrie 2005 si a penalităților aferente acestei sume, calculate începând cu data scadentei acestora si pana la data introducerii cererii.
Reclamanta nu a făcut dovada cheltuielilor de judecata suportate cu judecarea prezentului dosar, astfel că instanța a respins cererea reclamantei de obligare a pârâtei la plata cheltuielilor de judecată, ca neîntemeiată.
Pe de altă parte, pârâta-contestatoare a apelat la serviciile unui avocat si a probat achitarea sumei de 620 lei cu titlu de onorariu avocațial. Suma pretinsă reprezintă un cuantum rezonabil față se complexitatea cauzei si munca prestată de avocat. Deoarece acțiunea reclamantei a fost admisă doar in parte, instanța a obligat reclamanta să achite pârâtei cheltuielile de judecată aferente, proporțional cu pretențiile respinse ca prescrise. Astfel, in temeiul art. 276 C.pr.civ. a obligat reclamanta-intimată să plătească pârâtei-contestatoare SC
V. C. S.R.L. suma de 496 lei cu titlu de cheltuieli de judecată reprezentând parte din onorariul avocațial.
Împotriva acestei hotărâri a declarat recurs recurenta S. R. DE R. solicitând admiterea recursului, arătând că în fapt, prin sentința mai sus menționată, instanța de fond a admis în parte cererea de chemare in judecata formulată de către S. R. de R.
, în același timp obligând-o să plătească societății N. V. C. S. suma de 496 lei cu titlu cheltuieli de judecata .
Având în vedere dispozitivul sentinței mai sus menționate si dispozițiile art. 275 din Codul de procedura civila, se apreciază ca in mod nejustificat instanța de fond a dispus obligarea S. R. de R. la plata cheltuielilor de judecata. Astfel, potrivit art. 275, Cod Procedura Civila: " Paratul care a recunoscut la prima zi de infatisare pretențiile reclamantului nu va putea fi obligat la plata cheltuielilor de judecata, afara numai daca a fost pus in întârziere inainte de chemarea in judecata".
Se mai arată că instanța a reținut corect că SC N. V. C. S. nu a probat cele susținute, prin depunera chitanței și facturii emise de FFEE Electrica Furnizare C. -N., și anume că ar fi achitat taxa odată cu achitarea contravalorii energiei electrice
Recurenta mai susține faptul că în data de_, pârâta contestatoare si-a recunoscut debitul prin achitarea sumei de 601,51 lei prin ordin de plata nr. 24.
În sentința civilă nr. 1128/2013 pagina 3, instanța de fond în mod greșit " obligă SC SECOL PRODCOM S. să plătească reclamantei suma de 50 de lei, reprezentând taxă pentru serviciul public de radiodifuziune, aferentă perioadei august 2005 - decembrie 2005..", deși pârâta contestatoare în dosarul mai sus menționat este SC N. V. C. S. .
Analizând cu prioritate excepția necompetenței materiale, T. ul reține următoarele:
În fapt, prin acțiunea înregistrată la data de 31 iulie 2012 sub nr._ pe rolul Judecătoriei C. -N., contestatoarea SC N. V. C. S. a solicitat instanței ca, prin
hotărârea pe care o va pronunța în contradictoriu cu pârâta S. R. DE R., pe calea contestației în anulare să dispună anularea sentinței civile nr. 15316/2010 pronunțată de Judecătoria Cluj-Napoca în dosarul nr._ .
În dosarul nr._ reclamanta S. R. DE R. a chemat în judecată pârâta SC N. V. C. S., solicitând judecătoriei ca, prin hotărârea pe care o va pronunța să dispună obligarea pârâtei la plata sumei de 443,52 de lei reprezentând taxa pentru serviciul public de radiodifuziune în cuantum de 240 de lei și penalități de întârziere în cuantum de 203,52 de lei.
Astfel, o cale de atac extraordinară înregistrată la data de 31 iulie 2012, declanșată împotriva unei hotărâri judecătorești pronunțată în urma soluționării unei acțiuni în pretenții pentru recuperarea unei taxe administrative instituite prin lege are natură civilă, fiind de competența T. ului C., iar nu de competența instanței specializate.
Pentru litigiile ivite ulterior intrării în vigoare a noului cod civil și implicit a abrogării Codului Comercial( inclusiv a art. 56 C.com.), respectiv, ulterior datei de 01 octombrie 2011, cum este și cazul în speța dedusă judecății, toate litigiile izvorâte din relațiile dintre profesioniști, precum și dintre profesioniști și neprofesioniști au natură civilă, cu excepția situațiilor în care legea specială stipulează contrariul.
O asemenea interpretare rezultă fără îndoială din dispozițiile legale de mai jos.
Astfel, art. 36 alin. 3 al Legii 304/2004 privind organizarea judiciară, astfel cum a fost modificat de art. 215 al Legii 71/2011 prevede că în cadrul tribunalelor funcționează secții sau, după caz, complete specializate pentru cauze civile, cauze penale, cauze cu minori și de familie, cauze de contencios administrativ și fiscal, cauze privind conflicte de muncă și asigurări sociale, societăț i co merc iale, regis tr ul comerțulu i, insolvență, concurență neloială
sau pentru alte materii, precum și, în raport cu natura și numărul cauzelor, secții maritime și fluviale."
Așadar, este evident din economia textului legal faptul că tribunalul specializat nu poate soluționa decât în acele materii expres stabilite de legiuitor în competența sa: societăți comerciale, registrul comerțului, insolvență, concurență neloială, dar cu certitudine nu în materia cauzelor pur civile, izvorâte din pretenții de drept comun.
De asemenea, art. 227 din Legea nr. 71/2011 prevede în mod expres faptul că instanțele specializate( foste T. e Comerciale/ secții comerciale în cadrul tribunalelor) urmează a soluționa doar acele litigii date de lege în mod expres în competența de primă instanță a T. elor Comerciale:
˝Dacă legea specială prevede că anumite cauze sunt de competența tribunalelor comerciale ori, după caz, de competența secțiilor comerciale ale tribunalelor sau curților de apel, după intrarea în vigoare a Codului civil, competența de judecată revine tribunalelor specializate sau, după caz, secțiilor civile ale tribunalelor, reorganizate potrivit art. 228, respectiv secțiilor civile reorganizate conform art. 225.˝
Întrucât pretențiile formulate pe recurenta S. R. DE R. nu sunt date în competența instanței specializate, nici ca instanță de fond și nici ca instanță de control judiciar, se constată că în mod legal recursul trebuie trimis spre competentă soluționare T. ului C. .
Față de considerentele expuse, în temeiul art. 36 alin. 3 din Legea nr. 304/2004 coroborat cu art. 227 din Legea nr. 71/2011 raportat la art. 158 alin. 3 C.p.c. tribunalul va admite excepția necompetenței materiale a T. ului Specializat C. invocată din oficiu, și în consecință, va dispune declinarea competenței de soluționare a recursului declarat de recurenta S. R. DE R. împotriva sentinței civile nr. 1128/2013 pronunțată la data de_ în dosarul nr._ al Judecătoriei C. -N., în contradictoriu cu intimata SC N. V. C. S., în favoarea T. ului C. .
PENTRU ACESTE M. IVE, ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E:
Admite excepția necompetenței materiale a T. ului Specializat C. și în consecință:
Declină competența de soluționare a recursului declarat de recurenta S. R. DE R. împotriva sentinței civile nr. 1128/2013 pronunțată la data de_ în dosarul nr._ al Judecătoriei C. -N., în contradictoriu cu intimata SC N. V. C. S., în favoarea T. ului C. .
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică din 10 iunie 2013.
PREȘEDINTE, | JUDECĂTOR, | JUDECĂTOR, | GREFIER, | |||
C. | C. D. | H. | M. C. B. | C. | P. |
Red. DH/tehnored LU 2.ex./_
Judecător de fond D. V. rica P. ovici Judecătoria Cluj-Napoca
| ← Decizia civilă nr. 665/2013. Acțiune în pretenții comerciale | Decizia civilă nr. 222/2013. Acțiune în pretenții comerciale → |
|---|
