Decizia civilă nr. 372/2013. Contestație la executare silită
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
T. UL SPECIALIZAT C. DOSAR NR. _
Cod operator de date cu caracter personal 11553
DECIZIA CIVILĂ NR. 372/R/2013
Ședința publică din data de 3 iunie 2013 Instanța este constituită din: PREȘEDINTE - S. I.
JUDECATOR - C. G. JUDECĂTOR - V. L. O. GREFIER - DP
S-au luat spre examinare recursurile formulate de recurenții SC C. B. SA B. ESTI și Ș. L. împotriva sentinței civile nr. 4597/_ pronunțate de Judecătoria Cluj-Napoca, în contradictoriu cu intimații L. M. E. G. și L. M. D. C., având ca obiect în primă instanță contestație la executare.
La apelul nominal se prezintă recurenta Ș. L. și reprezentanta intimatei L.
M. G. E., d-na avocat Vescan R., cu împuternicire avocațială depusă la acest termen de judecată, lipsind celelalte părți.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei, după care, reprezentanta intimatei depune întâmpinare, din care un exemplar se comunică recurentei Ș. L. .
Atât recurenta cât și reprezentanta intimatei arată că nu au alte cereri de formulat în probațiune sau excepții de invocat.
Nefiind alte cereri în probațiune sau excepții de invocat, tribunalul constată că prezenta cauză se află în stare de judecată și acordă cuvântul asupra recursului.
Recurenta Ș. L. solicită admiterea recursului propriu astfel cum a fost formulat, modificarea sentinței recurate în sensul respingerii ca nefondate a contestației la executare formulată de intimata L. M. E. G. împotriva executării silite ce face obiectul dosarului execuțional nr.975/2012 înregistrat la BEJ Manchevici M. . În susținere, arată că sentința recurată este nelegală, fiind dată cu interpretarea și aplicarea greșită a legii, respectiv, instanța de fond a pornit de la premisa că disp.art.509 alin.5 Cod procedură civilă stabilește reguli clare și imperative sub sancțiunea nulității absolute în caz de nerespectare. De asemenea, arată că instanța de fond a calificat aceste norme ca fiind imperative de ordine publică a căror încălcare atrage sancțiunea nulității absolute, ignorând a analiza finalitatea acestui text, respectiv natura interesului ocrotit prin edictarea normei de drept procesual civil. În întâmpinarea depusă la instanța de fond, recurenta arată că a invocat legalitatea vânzării la licitația publică din data de_ având în vedere că legea neprevăzând o limită minimă a prețului, acesta trebuie apreciat în funcție de condițiile de valabilitate privind contractul de vânzare-cumpărare sub aspectul seriozității prețului prev.de art.1303 Cod civil, iar în sprijinul unei astfel de interpretări a invocat dispozițiile Noului cod de procedură civilă, care la art.835 alin.9 prevede posibilitatea vânzării chiar dacă la a treia licitație se prezintă o singură persoană care oferă 50% din prețul de pornire al primei licitații. Susține că atât disp.art.509 Cod procedură civilă cât și din cele ale art.835 Ncpc imposibilitatea vânzării imobilului la prima licitație atrage consecința scăderii treptate a prețului de pornire la licitațiile următoare. Întrucât în speță condițiile vânzării silite a imobilului la a treia licitație nu sunt expres reglementate, instanța avea de analizat condițiile de
validitate a prețului, astfel cum sunt prevăzute de art.1303 Cod civil, respectiv dacă acesta este serios, dacă este proporțional față de valoarea lucrului vândut, dacă reprezintă o cauză suficientă a obligației cumpărătorului. Susține că adjudecarea imobilului în litigiu cu prețul de 400.000 lei ce reprezintă 58% din valoarea de circulație a acestuia, necontestată este o vânzare validă, prețul fiind unul serios. În ceea ce privește recursul declarat de recurenta C. B. SA solicită admiterea acestuia astfel cum a fost formulat.
Reprezentanta intimatei L. M. G. E. solicită respingerea ambelor recursuri, raportat la faptul că au aceeași motivare în fapt și drept, cu obligarea acestora la plata cheltuielilor de judecată, constând în onorariul avocațial, pentru motivele arătate în întâmpinare. În susținere, arată că prin contestația la executare, a solicitat să se constate nelegalitatea întocmirii în dosarul execuțional nr.975/2012 al BEJ Manchevici M., a procesului verbal de licitație din data de_ prin care executorul judecătoresc a vândut în această procedură licitatorului Ș. L. imobilul proprietatea intimatei, casă și teren și a actelor subsecvente, cu consecința anulării acestora. Susține nulitatea procesului verbal de licitație din data de_, raportat la prevederile art.509 alin.5 Cod procedură civilă, în sensul că în conformitate cu mențiunile acestuia, prețul de pornire a licitației cu privire la imobilul scos la vânzare a fost stabilit ca fiind 523.455 lei și a fost adjudecat la terțul adjudecatar pentru suma de 400.000 lei ca fiind prețul cel mai mare oferit, în condițiile în care la licitație s-a prezentat un singur licitator. Potrivit acestui text legal invocat, arată că dacă nu se obține prețul de începere a licitației, la același termen bunul va fi vândut la cel mai mare preț oferit, iar în completare se prevede că vânzarea se va putea face chiar dacă se prezintă in singură persoană care oferă prețul de la care începe licitația. De asemenea, susține că se impune a fi anulat procesul verbal de adjudecare se impune a fi anulat și pentru încălcarea art.512 alin.1 Cod pr.civ., adică nedepunerea prețului în termen de 30 de zile, situație în care era necesară scoaterea imobilului din nou la vânzare potrivit art.513 din același act normativ. Cu privire la celelalte acte de executare întocmite de executor ulterior încheierii procesului verbal de licitație, arată că acestea trebuie anulate în baza principiului anulării actului subsecvent ca urmare a anulării actului anterior. Cât privește nulitatea actelor de executare, astfel cum se desprinde și din conținutul și motivările practicii depuse la dosar, aceasta este o nulitate absolută care intervine pentru încălcarea normelor procedurale din faza de executare silită, norme care sunt imperative.
T. ul reține cauza în pronunțare.
T. UL,
Deliberând asupra recursului de față, constată următoarele:
Prin sentința civilă nr. 4597/2013 pronunțate la data de_ de Judecătoria Cluj-Napoca în dosarul nr._, a fost admisă contestatia formulata de L. M.
E. G. in contradictoriu cu C. B. SA sucursala C. -N. si S. L., fiind desființat procesul-verbal de licitatie din_ precum si toate actele de executare silita ulterioare acestuia, s-a dispus restituirea catre contestatoare a taxei judiciare de timbru de 194 lei, la ramanerea irevocabila a hotararii judecatoresti, si a fost obligată intimata la plata sumei de 1505 lei reprezentand cheltuieli de judecata.
Pentru a dispune în acest sens, prima instanță a reținut faptul că potrivit art. 399 alin.1 teza 1C.p.c, impotriva executarii silite, precum si impotriva oricarui act de executare se poate face contestatie de catre cei interesati sau vatamati prin executare.
Instanta a observat ca prin contestatia precizata si completata la datele de _
,_ si_, precum si precizata oral in sedinta din_, s-a solicitat anularea procesului-verbal de licitatie din_, a procesului-verbal de esalonare a pretului incheiat in_, a procesului-verbal de distribuire a sumelor si a actului de adjudecare. Cu privire la ultimele doua acte de executare, contestatoarea nu a invocat motive proprii de nelegalitate, aratand ca nelegalitatea aecstora rezulta din nelegalitatea modului in care s-a desfasurat licitatia.
In fapt, intimatul C. B. SA prin S. C. -N. a inceput executarea silita impotriva garantilor ipotecari avalisti L. M. E. G. si L. M. D. C., initial in dosarul de executare nr.75/2010 al Corpului Executorilor Bancari si continuata prin BEJ Manchievici M. in dosarul executional nou nr.975/2012, in baza urmatoarelor titluri executorii: contract de credit nr.20211-312/_, contract de garantie reala imobiliara nr.916/_ autentificat sub nr.2514/_ ; B.O. emis la data de_, scadent la data de_ . Prin Incheierea civila nr.10008/CC/2011 a J. i C. -N., pronuntata in dosarul nr._ a fost admisa cererea de incuviintare a executarii silite formulata de creditor impotriva garantilor ipotecari avalisti. Garantii ipotecari, avalistii L. M. E. G. si L. M. D. C. ,au fost somati sa plateasca suma de 258.282,60 lei reprezentand debit restant si dobanzi penalizatoare. A fost emisa publicatia de vanzare a imobilului situat in Feleacu, zona Colonia Faget, str. Dianei, jud. C., fiind stabilita data organizarii licitatiei pentru_, pretul de pornire fiind de 697.940 lei, pret la care a fost evaluat imobilul.
Intrucat la termenul din_ imobilul nu a fost adjudecat, o noua licitatie a fost organizata pentru termenul din_, pretul de pornire fiind redus cu 25% si anume 523.455 lei. Imobilul nu a fost adjudecat nici la cea de-a doua licitatie organizata, fapt pentru care o noua publicatie de vanzare a fost emisa, fiind stabilit asadar, un nou termen de licitatie pentru data de_ . Pretul de pornire a licitatiei la acest al treilea termen a fost mentionat in publicatia de vanzare, fiind pretul la care a fost evaluat imobilul, redus cu 25%, si anume 523.455 lei. Cum rezulta din procesul- verbal de licitatie incheiat la data de_, adjudecatarul, intimata S. L. a fost singura prezenta, nici debitorul, creditorul sau garantii impotecari nefiind prezenti. De asemenea, rezulta din procesul-verbal ca la licitatie s-a prezentat un singur licitator, intimata S. L. ., aceasta oferind pretul de 400.000 lei, pret la care a fost adjudecat imobilul.
In drept, instanta a constatat ca in conformitate cu principiul tempus regit actus, legea care carmueste executarea silita este cea in vigoare la data inregistrarii cererii la executorul judecatoresc. In prezenta cauza, instanta a observat ca intimata
S. L. a invocat prin intampinare si prevederile art.835 alin.9 C.p.c intrat in vigoare la data de_ . Instanta a apreciat insa ca potrivit art.24 N.C.P.C., dispozitiile legii noi de procedura se aplica numai proceselor si executarilor silite incepute dupa intrarea acesteia in vigoare. Or, in dosarul executional nr.975/2012 al BEJ Manchievici M., executarea silita a inceput prin cererea de incuviintare a executarii silite inregistrata la_, asadar sub incidenta vechiului cod de procedura civila. Art. 509 C.p.c. reglementeaza modalitatea efectiva de desfasurare a licitatiei. Potrivit art.509 alin.5 C.p.c, in cazul in care nu este oferit nici pretul la care imobilul a fost evalua (dupa prima licitatie organizata), vanzarea se va amana la un alt termen, de cel mult 60 de zile, pentru care se va face o noua publicatie in conditile art.504 alin.3. La acest termen, licitatia va incepe de la pretul de 75% din cel la care imobilul a fost evaluat. Daca nu se obtine pretul de incepere a licitatiei, la acelasi termen bunul va fi vandut la cel mai mare pret oferit. Vanzarea se va putea face chiar daca se prezinta o singura persoana care ofera pretul de la care incepe licitatia.
Instanta a observat ca legiutorul nu interzice de plano posibilitatea desfasurarii unor licitatii suplimentare in situatia in care imobilul nu este adjudecat nici macar in urma celei de-a doua licitatii. Stabileste ,insa, reguli clare si imperative, sub sanctiunea nulitatii absolute in caz de nerespectare, cu privire la cele doua termene de licitatie reglementate, cum ar fi spre exemplu, intervalul de timp in care trebuie organizata si desfasurata cea de-a doua licitatie (interval in orice caz, nerespectat in prezenta cauza, de vreme ce prima licitatie s-a desfasurat la data de_ iar cea de-a doua la data de_ ), pretul minim de pornire in situatia in care adjudecarea nu s-a facut dupa prima licitatie, conditiile in care poate fi adjudecat imobilul la cel mai mare pret oferit, chiar daca acesta este inferior pretului de pornire redus cu 25%. Instanta a observat ca imobilul a fost evaluat initial la suma de 697.940 si, intrucat la licitatia desfasurata la data de_ nu a fost adjudecat, pretul a fost redus cu 25%, imobilul fiind scos la licitatie pentru cel de-al doilea termen pentru pretul de 5. lei. De asemenea, la cel de-al treilea termen al licitatiei, pretul de pornire a fost de 5. lei, insa imobilul a fost adjudecat la pretul de 400.000 lei de catre singurul licitator prezent.
Instanta a constatat ca din interpretarea prevederilor art.509 alin.5 C.p.c, rezulta fara nici un dubiu, ca la cel de-al doilea termen al licitatiei, imobilul poate fi adjudecat in principiu daca se va obtine minim pretul imobilului redus cu 25% (adica pretul de pornire a celui de-al doilea termen a licitatiei) sau, fie cel mai mare pret oferit (inferior pretului de pornire) in situatia in care exista mai multi licitatori, fie pretul de pornire a licitatiei (asa cum acesta a fost redus cu 25%). Asadar, legiuitorul nu doar ca nu prevede, dar instanta a apreciat ca prin modul in care este formulat, interzice posibilitatea adjudecarii imobilului la cel de-al doilea termen al licitatiei la un pret inferior pretului de pornire (asa cum a fost redus cu 25%), in situatia in care exista un singur licitator. Pentru ca licitatia organizata a doua oara sa fie valabila atunci cand exista un singur licitator, acesta trebuie sa ofere cel putin pretul de pornire asa cum acesta a fost redus cu 25%. Prin aceasta prevedere, legiuitorul a inteles sa protejeze debitorul posibilitatea adjudecatii la un pret stabilit in mod exclusiv de catre adjudecatar, care astfel ar putea dobandi imobilul la un pret mult sub valoarea reala. Intr-adevar, legiuitorul permite adjudecarea la un pret inferior celui de pornire astfel cum a fost redus cu 25%, insa numai in situatia in care sunt mai lulti licitatori, fiind imposibil ca adjudecatarul sa stabileasca pretul, in pretul final regasindu-se si ofertelor celorlalti licitatori.
Cum s-a aratat mai sus, legiuitorul nu a interzis de plano organizarea mai multor licitatii, insa acestea nu pot fi desfasurate in conditii contrare art.509 alin.5
C.p.c. In conditiile in care pentru cel de-al treilea termen al licitatiei pretul de pornire a fost de 523.455 lei (pretul imobilului redus cu 25%), stabilit conform prevederilor legale, intimata S. L. ar fi putut adjudeca in mod legal imobilul numai in conditiile in care ar fi oferit pretul de pornire a licitatiei si anume suma de 523.455 lei, avand in vedere ca a fost singurul licitator. Este de mentionat ca si in noua reglementare, singurul licitator poate adjudeca imobilul la un pret redus cu 50% fata de cel initial la al treilea termen de judecata, insa nu va putea oferi un pret inferior celui de la care incepe licitatia.
Avand in vedere acesta aspecte, instanta a apreciat ca licitatia din_ a fost desfasurata cu incalcarea prevederilor legale, astfel incat va admite contestatia completata si precizata si va anula procesul-verbal de licitatie publica din_ incheiat in dosarul executional nr. 975/2012 al BEJ Manchievici M. . Totodata instanta a apreciat ca nu se mai impune analiza argumentelor invocate de parti cu privire la valabilitatea actelor de executare ulterioare procesului-verbal de licitatie
din_, anularea acestora urmand a fi dispusa in virtutea principiului anularii actului subsecvent ca urmare a anularii actului principal. Instanta, avand in vedere admiterea contestatiei, a dispus restituirea catre contestatoare a taxei judiciare de timbru in suma de 194 lei la ramanerea irevocabila a hotararii judecatoresti.
Împotriva acestei hotărâri a declarat recurs recurenta C. B. S.A., solicitând modificarea hotărârii atacate in sensul respingerii contestației la executare formulate, cu cheltuieli de judecata.
În motivare, recurenta a arătat că hotărârea pronunțata este data cu incalcarea sau aplicarea greșita a legii, motiv de recurs prevăzut de art. 304 pct. 9 Cod proc.civ., respectiv instanța a interpretat greșit actul juridic dedus judecații, a schimbat intelesul lămurit si vădit neindoielnic al acestuia, motiv de recurs prevăzut de art. 304 pct. 8 din Codul de Procedura Civila.
In fapt, prin Decizia nr. 4597/2013, pronunțata in dos, nr._, Judecătoria Cluj-Napoca a admis contestația la executare formulata de contestatorii L. M. E.
G. si L. M. D. C. in contradictoriu cu C. B. SA S. C. -N. si S. L., a desființat procesul-verbal de licitație din_ precum si toate actele de executare silita ulterioare acestuia, a dispus restituirea către contestatoare a taxei judiciare de timbru si obligarea C. B. SA la plata sumei de 1505 lei reprezentând cheltuieli de judecata, cu drept de recurs in 15 zile de ia comunicare.
Cu privire la anularea procesului verbal de licitație din data de_ si a actelor de executare premergătoare ce fac obiectul dosarului executional nr. 975/2012, instanța de fond a reținut ca procesul verbal de licitație din_ a fost intocmit cu nerespectarea dispozițiilor art. 509 alin. 5 C.pr.civ., deși au fost organizate mai multe licitații, respectiv in data de_ (preț de pornire: 697.940 lei),_ (preț de pornire: 523.455 lei - preț redus cu 25% cu aplicarea art. 509 ind. 5 C.pr.civ.) si_ (la cel mai mare preț oferit, respectiv suma de 400.000 lei). Potrivit art. 509 alin. 5 C.pr.civ., în cazul in care nu este oferit nici prețul la care imobilul a fost evaluat, vânzarea se va amâna la un alt termen, de cel mult 60 de zile, pentru care se va face o noua publicație in condițiile art. 504 alin. (3). La acest termen, licitația va incepe de la prețul de 75% din cel la care imobilul a fost evaluat. Daca nu se obține prețul de începere a licitației, la același termen bunul va fi vândut la cel mai mare preț oferit. In raport de considerentele anterior expuse, se solicită să se constate ca actele de executare au fost corect si legal intocmite, licitatorul S. L. a fost declarata adjudecatar al imobilului situat in Colonia Făget str. Dianei FN, inscris in CF nr. 50329 Feleacu cu nr. Top. 4219/3, oferind prețul cel mai mare la al treilea termen de licitație, respectiv suma de 400.000 lei. Apreciind ca deși leguitorul nu a interzis de plano organizarea mai multor licitații - acestea nu pot fi desfășurate in condiții contrare art. 509 alin. 5 C.pr.civ., ca legiuitorul permite adjudecarea la un preț inferior celui de pornire, insa numai in situația in care sunt mai mulți licitatori, instanța de fond, in mod greșit a hotărât ca licitația din_ a fost desfășurata cu incalcarea prevederilor legale.
Referitor la fondul cauzei, recurenta a arătat că intr-adevar, legiuitorul interzice posibilitatea adjudecării imobilului la cel de-al doilea termen al licitației la un preț inferior prețului de pornire, in situația in care exista un singur licitator. În cauza, licitatorul S. L. a fost declarata adjudecatar al imobilului, oferind prețul cel mai mare la al treilea termen de licitație.
Art. 509 C.pr.civ. reglementează modalitatea efectiva de desfășurare a licitației. Potrivit art. 509 alin. 5 C.pr.civ., in cazul in care nu este oferit nici prețul la care imobilul a fost evaluat (după prima licitație organizata), vânzarea se va amâna la un alt termen, de cel mult 60 de zile, pentru care se va face o noua publicație in
condițiile art. 504 alin. 3. La acest termen, licitația va începe de la prețul de 75% din cel la care imobilul a fost evaluat. Daca nu se obține prețul de incepere a licitației, la același termen bunul va fi vândut la cel mai mare preț oferit. Vânzarea se va face chiar daca se prezintă o singura persoana care oferă prețul de la care incepe licitația. Prin aceasta prevedere, legiuitorul a inteles sa protejeze atât debitorul cat si creditorul, care prin adjudecarea imobilului la un preț mult sub valoarea reala (la un preț stabilit in mod exclusiv de către adjudecatar), ar fi prejudiciați.
Or, in cazul de fata, licitatorul S. L. a fost declarata adjudecatar al imobilului situat in Colonia Făget str. Dianei FN, inscris in CF nr. 50329 Feleacu cu nr. Top. 4219/3, oferind prețul cel mai mare, respectiv suma de 400.000 lei, acest preț fiind unul serios si reprezentând 58% din valoarea imobilului, prin urmare nu este unul derizoriu, a fost acceptat de Banca si nu prejudiciază nici debitorul, imobilul in discuție neconstituind locuința acestora.
În drept, recursul a fost întemeiat pe prevederile art. 304 pct. 8 si 9 si art. 304 alin. 1 lit. a Cod proc.civ.
Împotriva aceleiasi hotărâri a declarat recurs și recurenta S. L., solicitând modificarea in tot a sentinței in sensul respingerii ca nefondate a contestației la executare formulata de contestatoarea L. M. E. G. împotriva executării silite ce face obiectul dosarului executional nr. 975/2012 inregistrat la BEJ Manchevici M.
.
În motivarea recursului, recurenta a arătat că starea de fapt reținuta in considerentele sentinței este conforma cu probele administrate in cauza putând fi rezumata astfel: Creditoarea C. B. SA a început executarea silita impotriva garanților ipotecari avalisti L. M. E. G. si L. M. D. C., inițial in dosarul de executare nr. 75/2010, al Corpului Executorilor Bancari si continuata prin BEJ Manchevici M. in dosarul cu nr. 975/2012, in baza titlurilor executorii: contract de credit nr. 20211-312/_, contract de garanție imobiliara nr. 916/_, BO emis la_ si scadent la_ . Urmărirea silita imobiliara a avut ca obiect imobilul situat in Feleacu, Zona Colonia Făget, evaluat la 697.940 lei. S-au organizat trei licitații publice la termenele din_ ,_ si_, la aceasta din urma licitație imobilul a fost adjudecat la prețul de 400.000 lei de către singurul licitator, intimata S. L. .
Instanța a apreciat ca licitația chiar si la al treilea termen putea fi desfășurata doar cu respectarea dispozițiilor art. 509 alin.5 C.proc. civ, respectiv adjudecarea in favoarea singurei persoane participante se putea doar daca se oferea prețul de pornire al licitației respectiv suma de 523455 lei. Sentința este nelegala, fiind data cu interpretarea si aplicarea greșita a legii, motiv de recurs prevăzut de art. 304 pct.9 C.proc. civ. Întregul raționament juridic care a condus la admiterea contestației la executare se intemeiaza pe aprecierea greșita ca dispozițiile art 509 alin.5 C.proc. civ se aplica mutatis mutandis si in cazul si licitațiilor ulterioare celui de-al doilea termen, in speța si celei de-a treia licitații. Instanța a pornit de la premisa ca disp. Art. 509 alin.5 C.proc. civ stabilește reguli clare si imperative sub sancțiunea nulității absolute in caz de nerespectare.
Se pare ca instanța a calificat aceste norme ca fiind norme imperative de ordine publica a căror incalcare atrage sancțiunea nulității absolute, ignorând a analiza finalitatea acestui text, respectiv natura interesului ocrotit prin edictarea normei de drept procesual civil. Utilizarea criteriului naturii interesului ocrotit se impune chiar si când aparent din formularea folosita de legiuitor s-ar putea stabili caracterul de ordine publica al normei. Un exemplu il constituie art. 387 alin.l C.proc. civ care prevede ca ".... Executarea poate incepe numai după ce se va comunica debitorului o somație". Din aceasta formulare s-ar putea trage concluzia ca norma are
caracter de ordine publica, in realitate fiind vorba de o norma care protejează exclusiv interesele debitorului numai el o poate invoca. In literatura de specialitate s- a arătat ca: " dispozițiile art 509 C.proc. civ, in privința manierei de valorificare la licitație a imobilelor, au pe de o parte limite minimale imperative, in interesul debitorului si al creditorilor chirografari, iar pe de alta parte lasă la dispoziția creditorilor ca numai in cazul acordului tuturor acestora sa solicite cu succes a se deroga de la condițiile art. 509 C.proc. civ cu privire la respectarea limitelor minimale imperative". In mod inexplicabil deși instanța a admis ca legiuitorul nu a interzis de plano organizarea mai multor licitații a statuat ca acestea nu s-ar putea desfășura decât in condițiile stipulate de art. 509 alin.5 C.proc. civ, aceasta statuare fiind consecința unei greșite interpretări a legii.
Recurenta a mai arătat că în întâmpinare a invocat legalitatea vânzării la licitația publica din_ având in vedere ca legea neprevazand o limita minima a prețului, acesta trebuie apreciat in funcție de condițiile de valabilitate privind contractul de vânzare cumpărare sub aspectul seriozității prețului art. 1303 C.civil. In sprijinul unei atare interpretări a invocat dispozițiile Noului Cod de Procedura Civila, care la art. 835 alin. 9 prevede posibilitatea vânzării chiar daca la a treia licitație se prezintă o singura persoana care oferă 50% din prețul de pornire al primei licitații. Nu a susținut, astfel cum a reținut instanța, ca aceste dispoziții ar fi aplicabile executării silite începute sub imperiul dispozițiilor vechiului Cod de procedura civila. Atât din dispozițiile art. 509 C. proc. Civ cat si din cele ale art. 835 din N.C.P.C imposibilitatea vânzării imobilului la prima licitație atrage consecința scăderii treptate a prețului de pornire, la licitațiile următoare. Normele fiind unele de interes privat creditorul urmăritor ar putea refuza de exemplu la a treia sau următoarele licitații vânzarea la un preț ce ar reprezenta 30% din valoarea bunului in situația când acest preț nu-i acoperă creanța si cheltuielile de executare, intrucat el are posibilitatea de a renunța la executarea silita. Reglementarea din art. 509 C.proc. civ si 835 N.C.P.C fixează limite fixe care înlătura orice dubiu cu privire la seriozitatea prețului. Cum in speța condițiile vânzării silite a imobilului la a treia licitație nu sunt expres reglementate, instanța avea de analizat condițiile de validitate a prețului, astfel cum sunt prevăzute de art. 1303 C.civil, respectiv daca acesta este serios, daca este proporțional fata de valoarea lucrului vândut, daca reprezintă o cauza suficienta a obligației cumpărătorului. Seriozitatea prețului este o chestiune de fapt lăsata la aprecierea instanței ce are in vedere imprejurarile concrete ale cauzei. Adjudecarea imobilului in litigiu cu prețul de 400000 lei ce reprezintă 58% din valoarea de circulație a acestuia, necontestata, este o vânzare valida prețul fiind unul serios.
Si din punct de vedere al respectării art. 1 din Protocolul 1 din Convenție se poate constata ca privarea contestatoarei de dreptul sau de proprietate este o măsura prevăzuta de lege, executarea silita imobiliara, si a asigurat un just raport de proportionalitate intre interesele creditoarei, debitoarei si adjudecatarei. Privarea de proprietate fara plata unei compensații rezonabile prin raportarea la valoarea bunului constituie in mod normal o ingerința disproporționata care nu poate fi justificata conform art. 1 din Protocolul nr.l. Totuși aceasta dispoziție nu garantează o despăgubire integrala in orice circumstanțe, trebuind analizat daca exista un just echilibru, intre interesul punerii in executare a unui drept de creanța si dreptul debitorului la respectarea bunului sau.( CEDO, cauza Kanela c. Slovaciei, cauza John si alții c. Germaniei, cauza Ex Regele Greciei si alții c. Greciei). Acest echilibru just este păstrat in cauza prin vânzarea bunului cu un preț serios, determinat prin raportare la valoarea de circulație a imobilului. In jurisprudenta naționala, legalitatea vânzării la licitație publica in cazul celei de-a treia sau mai multor licitații s-a
examinat prin analizarea seriozității prețului, iar nu apreciindu-se ca in sentința atacata ca vânzarea nu se putea face decât in condițiile art. 509 alin.5 C.proc. civ.
Recursul a fost întemeiat pe dispozitiile art. 312 alin. 3 raportat la art. 304 pct.
9 Cod proc.civ.
Intimata L. M. G. E., prin întâmpinare, a solicitat respingerea recursurilor, arătând că prin contestația la executare formulata a solicitat instanței sa constate nelegalitatea intocmirii, in dosarul executional 975/2012 al BEJ Manchevici
M., a procesului verbal de licitație din_ prin care executorul judecătoresc Manchevici a vândut in aceasta procedura licitatorului S. L. imobilul proprietatea subsemnatei, casa si teren, înscrise in CF 50329 Feleacu (provenita din conversia pe hârtie a CF 2746 Feleacu) cu nr. topo 4219/3 si a actelor subsecvente, cu consecința anularii acestora.
Cu privire la nelegalitatea procesului verbal de licitație din_ prin care executorul judecătoresc Manchevici a vândut in aceasta procedura licitatorului S.
L. imobilul proprietatea sa, casa si teren, inscrise in CF 50329Feleacu (provenita din conversia pe hârtie a CF 2746 Feleacu) cu nr. topo 4219/3, intimata susține nulitatea acestuia raportat la prevederile art. 509 alin.5 C.p.c, in sensul ca in conformitate cu mențiunile acestuia, prețul de pornire a licitației cu privire la imobilul scos la vânzare a fost stabilit ca fiind 523.455 lei si a fost adjudecat de terțul adjudectar pentru suma de 400.000 lei ca fiind prețul cel mai mare oferit, in condițiile in care la licitație s-a prezentat un singur licitator.
Potrivit art. 509 alin.5 teza finala c.p.c, daca nu se obține prețul de incepere a licitației, la același termen bunul va fi vândut la cel mai mare preț oferit, iar in completare se prevede ca vânzarea se va putea face chiar daca se prezintă o singura persoana care oferă prețul de la care incepe licitația. Conform practicii judecătorești depuse la dosarul de fond, pentru incalcarea art. 509 alin.5 c.p.c. sancțiunea care se impune este anularea procesului verbal de licitație pentru nerespectarea prevederilor imperative prevăzute de lege. In acest sens, la ultimul termen de judecata intimata a depus Decizia 207/_ a Curții Constituționale, decizie prin care Curtea explica rațiunile pentru care legiuitorul roman a ales sa stabilească o limita inferioara a prețului de adjudecare la licitație a imobilelor in situația in care se prezintă un singur licitator. Tot Curtea precizează expresis verbis, in acest sens, ca daca insa la respectiva licitație participa un singur ofertant, in persoana unui terț, acesta nu isi poate adjudeca imobilul la un preț inferior celui de incepere a licitației. Mai mult chiar, procesul-verbal de adjudecare se impune a fi anulat si pentru incalcarea art. 512 alin.l c.p.c, adică nedepunerea prețului in termen de 30 de zile, situație in care era necesara scoaterea imobilului din nou la vânzare potrivit art. 513 c.proc.civ.
Diferentierele pe care le fac recurenții cu privire la al doilea si al treilea termen al licitației sunt adăugiri la lege si nu pot fi luate in considerare, iar unde legea nu distinge nici interpretul nu are dreptul sa distingă. Cat privește dispozițiile noului cod de procedura civila, acestea nu au aplicabilitate in speța de fata iar instanța de recurs nu are de ce sa cenzureze aceste dispoziții.
Cu privire la celelalte acte de executare intocmite de executor ulterior incheierii procesului-verbal de licitație, a arătat si in fata instanței de fond ca acestea trebuie anulate in baza principiului anularii actului subsecvent ca urmare a anularii actului anterior. Lipsirea de efecte juridice a actului principal face ca si actele subsecvente sa fie lipsite de eficienta juridica, nulitatea fiind o sancțiune care desființează retroactiv, de la momentul perfectării acestuia, actul lovit de nulitate. Mai mult, cu privire la procesul-verbal din_ de eșalonare a prețului bunului adjudecat, intocmit de executorul judecătoresc Manchevici M. in dosarul
executional 975/2012, acesta comporta un motiv suplimentar de anulare întrucât a fost nelegal intocmit, incalcandu-se art. 512 si 513 p.proc.civ. Astfel, Conform art. 512 c.proc.civ. alin.l: "adjudecatarul imobilului va depune prețul la dispoziția executorului judecătoresc, in termen de cel mult 30 de zile de la data vânzării, tinandu-se seama de cauțiunea depusa in contul prețului."
Art. 513 c.proc.civ. stipulează imperativ: "Daca adjudecatarul nu depune prețul in termenul prevăzut de art. 512 alin.l imobilul se va scoate din nou in vânzare in contul acestuia, el fiind obligat sa plătească cheltuielile prilejuite de noua licitație si eventual diferența de pret_". Din coroborarea textelor imperative citate anterior rezulta ca nedepunerea prețului in termenul stabilit atrage anularea licitației inițiale si organizarea unei noi licitații, încălcarea normelor imperative atrage nulitatea absoluta a actelor incheiate prin nesocotirea lor. Ca atare, si eșalonarea prețului, la intelegere intre creditor si debitor trebuia sa aibă loc in cadrul termenului de maxim 30 de zile acordat adjudectaraului spre plata. Orice intelegere ulterioara intre creditor si debitor, cu depășirea termenului legal nu produce efecte juridice căci intervin dispozițiile art. 513 c.proc.civ. care obliga executorul judecătoresc sa organizeze o noua licitație.
Intimata a mai arătat ca adjudecatara imobilului in cauza a făcut oferta de eșalonare către creditoarea C. B. SA la data de_ iar C. B. SA nu a acceptat oferta astfel făcuta ci a venit cu o contraoferta in data de_, pe care a inaintat-o executorului la_ . Or, prețul imobilului adjudecat la licitație trebuia plătit (sau eșalonat) pana cel mult la data de_ (conform procesului verbal din_ intocmit de executorul judecătoresc Manchevici M. in dosarul executional 975/2012). În conformitate cu art. 515 c.proc.civ., plata prețului in rate o stabilește executorul judecătoresc, prin proces-verbal, la cererea adjudecatarului si cu acordul creditorului, iar nu creditorul cu adjudecatarul, independent de executorul judecătoresc. Cel care decide plata prețului in rate este executorul judecătoresc ("poate stabili plata prețului in rate, numărul acestora, cuantumul si data scadentei lor"), iar aceasta decizie trebuia luata si consemnata intr-un proces-verbal, in termenul acordat pentru plata prețului. Pentru toate aceste motive, raportat la faptul ca plata prețului in rate a fost stabilita de executorul judecătoresc la_, mult peste termenul limita imperativ de plata a prețului,_, s-a solicitat anularea acestui proces-verbal nelegal intocmit. In acest sens a depus la dosar o speța similara prin care instanța de judecata a anulat procesul verbal de adjudecare pentru nedepunerea prețului in termenul legal de 30 de zile.
Cat privește nulitatea actelor de executare, astfel cum se desprinde si din conținutul si motivările practicii depuse la dosar, aceasta este o nulitate absoluta care intervine pentru incalcarea normelor procedurale din faza de executare silita, norme care sunt imperative. Chestiunea prețului serios sau neserios a fost pusa in discuție de către recurenta terț adjudecatar pentru prima data in fata instanței de recurs. Din acest punct de vedere, raportat la faptul ca instanța de recurs soluționează in limitele si in cadrul stabilit de parti, reclamant prin acțiune si parat prin întâmpinare, intimata considera ca excede cadrului procesual apărările invocate cu privire la acest aspect. Chiar si asa, suma de 400.00 lei, adică aprox. 90.000 euro, pentru un teren de 1200 mp. in Făget, C. pe care este construita o casa cu etaj, este un preț mic chiar si in anul 2013. Singurele susțineri orale ale terțului adjudecatar, de la ultimul termen de judecata, au fost ca nu are nicio vina pentru greșelile executorului judecătoresc. Pentru culpa sa profesionala, executorul răspunde conform legii speciale de organizare a profesiei de executor judecătoresc, cu atât mai mult cu cat executorul judecătoresc este investit sa îndeplinească un serviciu de interes public.
Tocmai datorita faptului ca un executor indeplineste un serviciu de interes public, acesta este obligat sa respecte intocmai procedura si normele de executare silita, legea prevăzând expres situațiile in care anumite acte sunt lăsate la libera apreciere a organului de executare ( spre exemplu: art. 431 c.p.c- "executorul poate proceda, cu acordul ambelor parti, la valorificarea bunurilor...." Sau "executorul, cu acordul creditorului, poate sa-i incuviinteze debitorului..." etc- exemple prin care legea lasă pe executor sa aleagă modalitatea de punere in aplicare a unor dispoziții de executare). Un executor judecătoresc poate fi parte intr-un proces atunci când răspunde pentru modul in care isi indepiineste atribuțiile, disciplinar sau civil, in condițiile legii, regulamentului si statutului (art. 55 din Statutul executorilor judecătorești) precum si in singura situație prevăzuta de art. 399 c.proc.civ. când refuza sa îndeplinească un act de executare. Într-o decizie a Înaltei Curți de Casație Si Justiție aceasta surprinde extrem de corect regimul juridic al nulității de care este lovita o procedura. Astfel I. retine: "Vătămarea procesuală în cazul nulităților absolute este prezumată iuris et de iure, așa încât cel care invocă nulitatea nu trebuie să facă dovada existenței vătămării, fiind suficientă dovada încălcării normei juridice prevăzute sub sancțiunea nulității absolute. Totodată, nulitățile absolute pot fi invocate în orice stare a procesului, de orice persoane din proces, putându-se lua în considerare chiar și din oficiu și nu pot fi înlăturate în niciun mod.". Situația este similara din acest punct de vedere. In speța de fata, executorul judecatoresc a incalcat norme procedurale si substanțiale de executare silita, care atrag nulitatea actelor intocmite de acesta.
Pe de alta parte, este evidenta si vătămarea intimatei, intrucat daca aceasta licitație nu ar fi avut loc, intimata era in măsura sa achite debitul datorat C. B., debit aparținând unui terț si pe care l-a garantat cu averea personala, căci intre timp reușise sa ia un credit de la o alta banca. In acest sens a depus la dosarul de fond dovada sumei disponibile in cont pentru acoperirea pasivului. Raportat la suma foarte mare care face obiectul executării silite, eforturile sale de a face rost de bani au avut un rezultat favorabil după o perioada mai lunga de timp, procedura de acordare a creditelor fiind anevoioasa in practica actuala si raportat la garanțiile inexistente pe care putea sa le ofere unei banci.
Analizând hotărârea atacată prin prisma motivelor de recurs invocate și a prevederilor art. 304, 3041și 312 Cod proc.civ., tribunalul reține următoarele:
Prin publicatia de vânzare a imobilului situat in Feleacu, zona Colonia Faget, str. Dianei, jud. C., emisă în dosarul de executare nr.75/2010 al Corpului Executorilor Bancari ai S.C. C. B. S.A. având ca obiect executarea silită continuată apoi în dosarul executional nou nr. 975/2012 al BEJ Manchievici M., a fost stabilit pretul de pornire ca fiind de 697.940 lei, pret la care a fost evaluat imobilul, prima licitatie fiind stabilită pentru data de_ .
Întrucat la licitatia din_, imobilul nu a fost adjudecat, o noua licitatie a fost organizata pentru termenul din_, pretul de pornire fiind redus cu 25%, respectiv la suma de 523.455 lei. Imobilul nu a fost adjudecat nici la cea de-a doua licitatie organizata, astfel că s-a emis o nouă publicatie de vânzare prin care s-a stabilit un nou termen de licitatie pentru data de_ . Prin această din urmă publicatie de vânzare, pretul de pornire a licitatiei a fost mentionat ca fiind pretul la care a fost evaluat imobilul redus cu 25%, respectiv suma de 523.455 lei.
Potrivit procesului-verbal de licitatie incheiat la data de_, în dosarul executional nou nr. 975/2012 al BEJ Manchievici M., cu nr. vechi 75/2010, la licitatia din_ s-a prezentat doar singur licitator, respectiv recurenta Ș. L., care a oferit pretul de 400.000 lei, pret la care a fost adjudecat imobilul.
Potrivit prevederilor art. 509 Cod proc.civ., ";licitatia incepe prin citirea de catre executor a publicatiei de vanzare si a ofertelor primite pana la acea data. Executorul va oferi spre vanzare imobilul, prin trei strigari succesive, la intervale de timp care sa permita optiuni si supralicitari, pornind de la pretul oferit care este mai mare decat cel la care s-a facut evaluarea potrivit art. 500 alin. 2 sau, in lipsa unei asemenea oferte, chiar de la acest pret. Daca imobilul este grevat de vreun drept de uzufruct, uz, abitatie sau servitute intabulate ulterior inscrierii vreunei ipoteci, la primul termen de vanzare strigarile vor incepe de la pretul cel mai mare oferit sau, in lipsa, de la cel fixat in publicatie, scazut cu valoarea acestor drepturi socotita potrivit art. 500 alin. 4. Daca din cauza existentei drepturilor aratate la alin. 3 nu s-a putut obtine un pret suficient pentru acoperirea creantelor ipotecare inscrise anterior, socotite dupa datele din cartea funciara, executorul judecatoresc va relua in aceeasi zi licitatia pentru vanzarea imobilului liber de acele drepturi; in acest caz, strigarile vor incepe de la pretul mentionat in publicatia de vanzare, fara scaderea aratata in alin. 3. In cazul in care nu este oferit nici pretul la care imobilul a fost evaluat, vanzarea se va amana la un alt termen, de cel mult 60 de zile, pentru care se va face o noua publicatie in conditiile art. 504 alin. 3. La acest termen licitatia va incepe de la pretul de 75% din cel la care imobilul a fost evaluat. Daca nu se obtine pretul de incepere a licitatiei, la acelasi termen bunul va fi vandut la cel mai mare pret oferit. Vanzarea se va putea face chiar daca se prezinta o singura persoana care ofera pretul de la care incepe licitatia";.
În ce priveste aceste dispozitii legale, în mod corect a retinut prima instantă că nerespectarea acestora atrage sanctiunea nulitătii. Împrejurarea dacă prin aceste norme legale se urmăreste ocrotirea unui interes general, cum a apreciat prima instantă, sau a unor interese particulare, cum invocă recurenta Ș. L., nu este de natură să conducă la modificarea hotărârii atacate. Astfel, intimata L. M. E. G. în calitate de garant ipotecar avalist si proprietară a imobilului vândut la licitatie, are interes să invoce nulitatea procesului-verbal de licitatie incheiat la data de_, întrucât vânzarea imobilului la un pret mai mic decât limita impusă de lege este de natură să o lezeze, aducând atingere dreptului de proprietate al acesteia, întrucât ar fi îndreptătită să păstreze diferenta dintre pretul obtinut pentru bun si suma ce face obiectul executării silite.
Totodată, retine că în mod corect a interpretat si aplicat prima instantă prevederile art. 509 alin. 5 Cod proc.civ., nefiind incident în cauză motivul de recurs prevăzut de art. 304 pct. 9 Cod proc.civ. Astfel, dispozitiile art. 509 alin. 5 Cod proc.civ. instituie regulile care se aplică în cazul în care vânzarea bunului la licitatie nu se realizează în cadrul primei licitatii organizate, la pretul la care imobilul a fost evaluat, stabilindu-se că în cadrul următoarei licitatii pretul de pornire va fi de 75% din cel la care a fost evaluat imobilul. La această a doua licitatie, bunul poate fi vândut la cel mai mare pret oferit dacă se prezintă mai mult de un licitator, iar dacă se prezintă un singur licitator, bunul poate fi vândut la pretul de la care începe licitatia. Fată de continutul acestor prevederi legale, nu poate fi primită sustinerea recurentelor în sensul că la cel de-al treilea termen al licitatiei, bunul ar putea fi vândut la orice pret, chiar dacă s-ar prezenta o singură persoană.
Fată de dispozitiile exprese ale art. 509 alin. 5 Cod proc.civ., tribunalul retine că doar într-o singură situatie bunul poate fi vândut la un alt pret decât pretul de începere a licitatiei, respectiv cea în care la o licitatie ulterioară primei licitatii, se prezintă mai mult de un ofertant, situatie în care bunul se poate vinde la cel mai mare pret oferit.
Nu rezultă din dispozitiile art. 509 alin. 5 Cod proc.civ., posibilitatea generală de scădere treptată a pretului de pornire a imobilului la licitatiile următoare, după cum se invocă în recurs. Dimpotrivă, posibilitatea de scădere a pretului de pornire a licitatiei este prevăzută în mod limitativ, în sensul că acesta poate fi scăzut doar la 75% din suma la care a fost evaluat imobilul si de la care a pornit cea dintâi licitatie. Totodată, nici valorificarea imobilului la licitatie în cadrul procedurii executării silite nu poate fi făcută la orice pret în orice conditii, ci doar în situatia în care la prima licitatie nu este oferit pretul la care este evaluat imobilul, la următoarele licitatii bunul poate fi adjudecat la pretul de pornire, care nu poate fi mai mic de 75% din pretul la care a fost evaluat imobilul, decât dacă se prezintă mai mult de o persoană care formulează ofertă de cumpărare în cadrul licitatiei.
Or, în spetă, de vreme ce la cea de-a treia licitatie s-a prezentat doar recurenta Ș. L., bunul nu putea fi adjudecat acesteia decât la pretul de pornire al licitatiei, de 75% din pretul de evaluare al imobilului, iar nu la un pret inferior acestuia. Doar dacă s-ar mai fi prezentat si alti ofertanti la licitatie, putea fi adjudecat bunul la pretul cel mai mare oferit.
Totodată, în mod corect a retinut prima instantă că nu sunt incidente în cauză dispozitiile art. 835 alin. 9 din Noul Cod de procedură civilă. Astfel, potrivit art. 3 alin. 1 din Legea nr. 76/2010 de punere în aplicare a Legii nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă, ";dispozițiile Codului de procedură civilă se aplică numai proceselor și executărilor silite începute după intrarea acestuia în vigoare";. Nu prezintă relevantă prin urmare faptul că Noul Cod de procedură civilă prevede anumite reguli privind executarea silită imobiliară, de vreme ce aceste dispozitii nu sunt aplicabile în cauză.
Nu prezintă relevantă nici împrejurarea că pretul la care s-a vândut imobilul este sau nu serios, întrucât conditia seriozitătii pretului este o conditie generală prevăzută de art. 1303 Cod civ. pentru contractul de vânzare-cumpărare, care este un contract consensual, în vreme ce în cazul adjudecării imobilului prin licitatie publică în cadrul procedurii executării silite, nu se încheie un contract de vânzare-cumpărare, nefiind necesar consimtământul proprietarului imobilului, acesta fiind suplinit de lege, iar actul de adjudecare întocmit în conditiile art. 516 Cod proc.civ. va constitui titlul de proprietate al adjudecatarului, potrivit art. 517 alin. 1 Cod proc.civ. Totodată, pretul la care este vândut imobilul la licitatie în cadrul procedurii executării silite trebuie să respecte cerintele speciale ale art. 509 alin. 5 Cod proc.civ.
În ce priveste cerinta respectării dispozitiilor art. 1 din Protocolul nr. 1 la Conventia pentru apărarea drepturilor omului și libertăților fundamentale, tribunalul retine că aceasta este asigurată de legislatia natională în reglementarea prevederilor art. 509 alin. 5 Cod proc.civ., astfel cum au fost interpretate si aplicate de prima instantă, potrivit celor mai sus arătate, interpretare care nu corespunde celei propuse de către recurente. Faptul că si o normă care ar avea continutul invocat de către recurente ar fi conformă dispozitiilor art. 1 din Protocolul nr. 1 la CEDO nu poate justifica înlăturarea normei nationale, câtă vreme aceasta este în continutul său conformă cu cerintele actului international mentionat.
Pentru considerentele arătate, tribunalul, în temeiul art. 312 alin. 1 teza a II-a Cod proc.civ., va respingerecursurile declarate de recurentele SC C. B. SA și Ș. L. în contradictoriu cu intimata L. M. E. G. împotriva sentinței civile nr. 4597/2013 pronunțate la data de_ de Judecătoria Cluj-Napoca în dosarul nr. _
, pe care o va menține în întregime.
Față de prevederile art. 274 alin. 1 si art. 277 Cod proc.civ., întrucât recurentele nu au avut câștig de cauză, fiind în culpă procesuală, tribunalul va obliga recurentele
SC C. B. SA și Ș. L. să plătească în favoarea intimatei L. M. E. G. cheltuieli de judecată în cuantum de câte 750 de lei fiecare, reprezentând onorariu avocatial conform chitantei seria RMV nr. 29/_, stabilind în sarcina fiecăreia dintre recurente obligatia de a achita câte jumătate din totalul onorariului achitat de către intimată avocatului ales al acesteia (fila 34 dosar recurs).
PENTRU ACESTE M. IVE ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge recursurile declarate de recurentele SC C. B. SA și Ș. L. în contradictoriu cu intimata L. M. E. G. împotriva sentinței civile nr. 4597/2013 pronunțate la data de_ de Judecătoria Cluj-Napoca în dosarul nr._, pe care o menține în întregime.
Obligă recurentele SC C. B. SA și Ș. L. să plătească în favoarea intimatei
L. M. E. G. cheltuieli de judecată în cuantum de câte 750 de lei fiecare. Decizia este irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică din_ .
PREȘEDINTE | JUDECĂTORI | GREFIER | ||
S. I. C. În concediu de odihnă | G. V. L. O. În concediu de odihnă | D. | P. | În concediu de odihnă |
semnează loctiitor presedinte | semnează loctiitor presedinte | semnează grefier sef |
Red./O.V.L./Dact./U.L.;O.V.L. 2ex./_
Judecător fond: C. I. Judecătoria Cluj-Napoca
| ← Decizia civilă nr. 423/2013. Contestație la executare silită | Decizia civilă nr. 428/2013. Contestație la executare silită → |
|---|
