Decizia civilă nr. 39/2013. Acțiune în constatare
| Comentarii |
|
Dosar nr. _
R O M Â N I A
CURTEA DE APEL CLUJ
SECȚIA A II-A CIVILĂ, DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
DECIZIA CIVILĂ Nr. 39/2013
Ședința publică de la 08 Martie 2013
Completul compus din: PREȘEDINTE M. B.
Judecător G. | -A. | N. |
Grefier A. | B. |
S-a luat în examinare apelul declarat de C. M. A. în nume propriu și ca reprezentant al SC E. L. C. S. împotriva sentinței civile nr. 4174 din_ pronunțată în dosar nr._ al Tribunalului Specializat C., privind și pe intimat SC M. C. S. PRIN LICHIDATOR J. J. I., intimat R.
I. N., intimat F. D., intimat R. L., intimat R. I. N. CU D.
P. A. LA S. H. &A., intimat F. D. CU DP A. LA S. H. &A.
, intimat R. L. CU DP A. LA S. H. &A., având ca obiect acțiune în constatare.
La apelul nominal făcut în ședința publică se prezintă apelantul C. M.
A. personal și avocat R. H. în reprezentarea intereselor intimaților. Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier după care,
Apelantul depune la dosar o precizare la acțiunea introductivă și răspuns la întâmpinare.
Totodată, acesta arată că își însușește cererea de apel și procedează la semnarea acesteia în fața instanței.
Raportat la această împrejurare, reprezentantul intimaților arată că nu mai susține excepția invocată la termenul anterior privind nulitatea apelului pentru lipsa semnăturii.
Cutea pune în discuție excepția nulității apelului pentru nemotivare.
Reprezentantul intimaților susține excepția invocată, solicitând admiterea acesteia, având în vedere că prin apelul formulat nu se aduc critici sentinței atacate.
Apelantul solicită respingerea excepției ca nefondată.
C. ea, după deliberare, respinge excepția nulității apelului, luând act că din dispozițiile art. 298, 291 și 292 C.pr.civ. nu rezultă că o astfel de sancțiune ar fi aplicabilă prin similitudine cu recursul.
Văzând că în cererea de apel au fost indicate pe scurt motivele pentru care reclamantul consideră sentința nelegală și că au fost depuse ulterior precizări, se constată că excepția nulității nu este incidentă în cauză.
Pe de altă parte, chiar dacă nu s-ar fi indicat motive de apel, C. ea a fi fost ținută de dispozițiile art. 292 alin. 2 C.pr.civ. în analizarea apelului promovat.
C. ea solicită lămuriri suplimentare referitoare la situația Sc M. C.
S. raportat la starea procedurii de insolvență, însă părțile prezente nu sunt în măsură să ofere aceste lămuriri.
Constatând că nu sunt alte cereri de formulat, C. ea, după deliberare, declară închisă faza probatorie și acordă cuvântul în susținerea poziției procesuale.
Apelantul C. M. solicită admiterea apelului astfel cum a fost formulat, cu consecința rejudecării cauzei, fără cheltuieli de judecată. Relevă faptul că drepturile fundamentale consacrate de Constituția României și Convenția Europeană a Drepturilor Omului trebuie respectate cu prioritate față de legislația internă.
Reprezentantul intimaților solicită respingerea apelului și menținerea hotărârii instanței de fond, cu cheltuieli de judecată, urmând a depune dovada acestora până la sfârșitul dezbaterilor.
C. ea reține cauza în pronunțare.
C. EA
Prin sentința civilă nr. 4174 din_ pronunțată în dosar nr._ al Tribunalului Specializat C. s-a admis excepția insuficientei timbrări invocată de instanță din oficiu și în consecință:
S-a anulat ca insuficient timbrată acțiunea formulată și precizată de reclamanții C. M. A. și SC E. L. C. S. în contradictoriu cu pârâții SC
C. S., R. I. N., F. D. și R. L. .
Pentru a pronunța această hotărâre, instanța de fond a reținut următoarele:
În ședința publică din data de 18 septembrie 2012 instanța a stabilit în sarcina reclamanților obligația de a achita o diferență de taxă judiciară de timbru în cuantum de 19.888,29 lei și o diferență de timbru judiciar în cuantum de 4,7 lei, reclamanții fiind citați cu mențiunea de a achita aceste sume, sub sancțiunea anulării cererii precizate ca insuficient timbrată.
Conform prev. art.20 din Legea nr.146/1997, taxele judiciare de timbru se platesc anticipat. Daca taxa judiciara de timbru nu a fost platita in cuantumul legal, in momentul inregistrarii actiunii sau cererii, ori daca, in cursul procesului, apar elemente care determina o valoare mai mare, instanta va pune in vedere petentului sa achite suma datorata pana la primul termen de judecata. In cazul cand se micsoreaza valoarea pretentiilor formulate in actiune sau in cerere, dupa ce a fost inregistrata, taxa judiciara de timbru se percepe la valoarea initiala, fara a se tine seama de reducerea ulterioara. Neindeplinirea obligatiei de plata pana la termenul stabilit se sanctioneaza cu anularea actiunii sau a cererii.
Întrucât reclamanții nu s-au conformat dispozițiilor instanței de a achita diferența de taxă judiciară de timbru și diferența de timbru judiciar, iar cererea de acordare a ajutorului public judiciar formulată de reclamantul C. M. A. a fost respinsă de instanță, fiind respinsă și cererea de reexaminare formulată de reclamanți, în speță s-a făcut aplicabilitatea disp. art.20 din Legea nr.146/1997, astfel încât instanța a dispus anularea ca insuficient timbrată a acțiunii formulate și precizate de reclamanți.
În baza art.274 C.pr.civ., instanța a respins cererea pârâților R. I. N.
, F. D. și R. L. având ca obiect obligarea reclamanților la plata cheltuielilor de judecată, întrucât acestea nu au fost dovedite.
Împotriva acestei hotărâri a declarat apel reclamantul C. M. A. în nume propriu și ca reprezentant al SC E. L. C. S.
solicitând admiterea acestuia așa cum a fost formulat.
În motivare s-a arătat, în esență, că soluția dată de tribunal este de antură să aducă atingere dreptului său la un proces echitabil, prev. art. 6 par. 1 din Convenția Europeana a Drepturilor Omului, jurisprudența Curții Europene În aplicarea art.6 par.1 din Convenție, fiind în sensul în care impunerea unei sarcini disproporționate față de cuantumul veniturilor petentului încalcă o componentă principală a dreptului la un proces echitabil, dreptul de acces la o instanță. Suma
de 19.888,29 lei este imposibil de procurat, dată fiind situația sa financiară, iar circumstanțele speciale ale cauzei sunt de natura aplicabilității art.6(1) din Convenție.
ul la o instanță ori la justiție înseamnă asigurarea si acordarea tuturor garanțiilor procedurale necesare realizării unui proces echitabil, precum eficacitatea procedurii, adică garantarea faptului ca justițiabilul își poate satisface interesele urmărite; atributul instanței de a analiza cauza pe fond; pe scurt, efectivitatea accesului la justiție, mai ales ca înțelesul art.4 C civ. este de a se trata fiecare caz conform circumstanțelor sale speciale, in contradictoriu cu o pronunțare a instanței "pe reguli generale și reglementare, asupra cauzelor ce-i sunt supuse".
În consecință, solicită a constata că toate circumstanțele prezentate de pârâți, atașate la dosarul cauzei, neschimbate până la această oră, sunt de natura aplicabilității Legilor invocate, cererea de ajutor social fiind astfel fondată și admisibilă, în contradictoriu cu interpretările instanței, pe care s-a bazat Sentința Civilă nr.4174/2012.
Prin precizările depuse ulterior la dosarul cauzei, apelantul cauzei a dezvoltat și considerentele pentru care apreciază că acțiunea sa era fondată și trebuia admisă ca atare de către tribunal.
În drept s-au invocat dispozițiile art.282 C pr.civ.
Pârâții intimați R. I. N., F. D. si R. L. au formulat întâmpinare
solicitând ca prin hotararea ce se va pronunta, sa se dispună respingerea apelului, excepțiile invocate de acestea fiind soluționate conform celor menționate în practica.
Analizând apelul prin prisma motivelor invocate și a apărărilor formulate, C. ea constată următoarele:
Prin acțiunea înregistrată la data de 7 decembrie 2010 în dosarul nr._ al Judecătoriei C. -N., reclamanții C. M. A. și SC E. L. C. S. au solicitat recunoașterea dreptului lor asupra lucrărilor angajate și executate a materialelor de construcții intrate în construcția obiectivului nr.15/_, prin contractul de asociere în participație modificat și adăugat prin anexele sale precum și a celorlalte înțelegeri cu terții furnizori privind obiectul contractului nr.15/_, constatarea legăturii indisolubile între contractul nr.15/_ și toate aceste contracte și înțelegeri, potrivit art.510 și urm. C.civ.
Prin precizarea de acțiune depusă la dosar la data de 25 octombrie 2011 reclamanții au arătat că formulează acțiunea în contradictoriu cu pârâții SC M.
C. S., R. I. N., F. D. și R. L., iar prin precizarea depusă la dosar pentru termenul din data de 1 noiembrie 2011, reclamanții au rectificat suma achitată de către beneficiarii lui M. C. pentru SC M. C. S., arătând că aceasta este în cuantum de 155.000 euro și nu 165.000 euro cum au menționat inițial în acțiunea introductivă și detaliind calculul sumelor solicitate de SC E. L. C. S. .
Prin întâmpinarea depusă la dosar la data de 10 februarie 2012, pârâții R.
I. N., F. D. și R. L. au invocat excepția insuficientei timbrări a acțiunii precizate, excepția prematurității promovării acțiunii ca urmare a neîndeplinirii procedurii prevăzută de art.7201C.rp.civ., excepția lipsei de interes în promovarea acțiunii, iar pe fond au solicitat respingerea acțiunii precizate ca fiind neîntemeiată și obligarea reclamanților la plata cheltuielilor de judecată.
Prin sentința civilă nr.5475/2012 pronunțată la data de 13 martie 2012 în dosarul nr._ al Judecătoriei C. -N. a fost admisă excepția necompetenței materiale și s-a dispus declinarea competenței de soluționare a acțiunii în favoarea Tribunalului C. .
Prin sentința civilă nr.487/2012 pronunțată la data de 14 iunie 2012 în dosarul nr._ al Tribunalului C. a fost admisă excepția de necompetență materială și s-a dispus declinarea competenței de soluționare a acțiunii în favoarea Tribunalului Specializat C. .
Cauza a fost înregistrată pe rolul Tribunalului Specializat C. la data de 25 iunie 2012 sub nr._ .
În ședința publică din data de 18 septembrie 2012 instanța a dispus citarea reclamanților cu mențiunea de a achita o diferență de taxă judiciară de timbru în cuantum de 19.888,29 lei și o diferență de timbru judiciar în cuantum de 4,7 lei, sub sancțiunea anulării cererii precizate ca insuficient timbrată.
La data de 9 octombrie 2012 reclamantul C. M. A. a formulat o cerere de ajutor public prin care a solicitat scutirea de la plata taxei judiciare de timbru în cuantum de 19.888,29 lei, întrucât nu are posibilitatea materială de a achita această taxă.
Prin încheierea civilă pronunțată la data de 9 octombrie 2012 instanța a respins ca nefondată cererea pentru acordarea ajutorului public judiciar formulată de reclamantul C. M. A. .
Împotriva încheierii civile pronunțate la data de 9 octombrie 2012 reclamanții au formulat cerere de reexaminare, iar prin încheierea civilă pronunțată la data de 8 noiembrie 2012 instanța a respins ca fiind neîntemeiată cererea de reexaminare formulată de reclamantul C. M. A. și a respins ca fiind inadmisibilă cererea de reexaminare formulată de reclamanta SC E. L. C.
S. .
În ședința publică din data de 13 noiembrie 2012 instanța a invocat din oficiu excepția insuficientei timbrări a cererii formulate și precizate de reclamanții
C. M. A. și SC E. L. C. S., pe care a admis-o prin sentința apelată, în contextul în care la dosarul cauzei nu s-a făcut dovada depunerii taxei de timbru stabilite de instanță.
Prin cererea de apel formulata de catre reclamantii-apelanti C. M. A.
, in nume propriu si pentru S.C. E. L. C. S.R.L., s-a invocat drept critica a sentintei fondului faptul ca instanta nu a respectat dizpozitiile din O.U.G. nr. 51/2008 privind ajutorul public judiciar in materie civila, art. 21 din Constitutia Romaniei privind accesul liber la justitie, art. 14 alin. (1) teza 1 din Pactul International cu privire la drepturile civile si politice, precum si nesocotirea art. 6 paragraful 1 din Conventia Europeana a Drepturilor Omului - privind dreptul la un proces echitabil.
C. ea constată că soluția pronunțată este legală și temeinică, iar pentru a aprecia astfel, a luat de faptul că în mod corect instanta de fond a retinut, conform prevederilor art. 20 din Legea nr. 146/1997, ca taxele de timbru se platesc anticipat. Daca taxa judiciara de timbru nu a fost platita in cuantumul legal, in momentul inregistrarii actiunii sau cererii, instanta va pune in vedere petentului sa achite suma datorata pana la primul termen de judecata, insa apelantii-reclamanti nu au inteles sa se conformcze dispozitiilor instantei care le- a acordat un termen pentru complinirea taxei judiciare de timbru si a timbrului judiciar. Neîndeplinirea acestei obligații de plată se sancționează cu anularea acțiunii sau a cererii, așa cum in mod corect a procedat și instanța de fond.
Referitor la invocarea art. 6 paragraful 1 din Conventia Europeana a Drepturilor Omului, privind dreptul la un proces echitabil, instanța achiesează apărărilor intimaților conform cărora cererea apelantilor nu este intemeiata, întrucât instanța de fond a acordat un termen pentru efectuarea platii taxei judiciare de timbru, cand reclamantii au inteles sa formuleze o cerere de ajutor public judiciar, insa aceasta a fost respinsa ca nefondata, iar in reexaminare ca neîntemeiata, în contextul în care prin ambele hotărâri pronunțate în procedura
prev. de OUG nr. 50/2008, ceea ce s-a imputat petentului a fost nedepunerea documentelor relevante în susținerea afirmațiilor legate de insuficiența veniturilor realizate.
Doar in situatia in care instanta de fond nu ar fi acordat un termen pentru achitarea diferentei taxei judiciare de timbru sau nu ar fi analizat în substanță cererea de acordare a ajutorului public judiciar, s-ar putea pune în discuție o eventuala limitare a accesului la justiție ce ar fi contrară dispozitiilor art. 6 paragraful 1 din Convenție.
Apelantii-reclamanti apreciază ca le-a fost încălcat accesul liber la justiție, însă intimații relevă corect că art. 21 din Constitutie nu instituie dreptul liberului acces la justiție ca unul absolut, ce nu ar fi supus niciunei conditii de exercitare. Intr-adevar, accesul la justiție nu presupune caracterul gratuit al acesteia, conditia privind plata unei taxe judiciare de timbru fiind acceptata îndeosebi, deoarece vizează un serviciu prestat de către stat.
În analiza efectuată în acest context, C. ea Europeana a analizat daca limitarile aplicate nu au restrans dreptul de acces al persoanei la o instanță într- o maniera sau intr-o măsura in care acesta sa fie atins chiar in substanța sa. Ca o concluzie, s-a statuat în sensul în care limitările de natura financiara se conciliaza cu prevederile art. 6 paragraful 1 al Convenției doar in măsura în care acestea vizează un scop legitim si exista un raport de proporționalitate intre mijloacele utilizate de stat si scopul vizat de acesta, aspecte care în cauza de față se verifică. Si este firesc să fie așa, întrucât justițiabilii care trag un folos nemijlocit din activitatea de judecată trebuie să contribuie la acoperirea cheltuielilor acesteia.
Totodată, tocmai în vederea atingerii dezideratelor la care a făcut referire C. ea Europeană, a fost adoptată O.U.G nr. 51/2008, precum și modificările aduse Legii nr. 146/1997 prin OUG nr. 212/2008, parțile având la îndemâna posibilitatea de a cere scutiri, reduceri, esalonari sau amanari pentru plata taxelor judiciare de timbru, cale pe care a inteles-o si apelantul-reclamant să o uzeze.
Ajutorul judiciar constituie una din premisele efectivității accesului liber, egal și echitabil la justiție. Dreptul la un ajutor judiciar este un drept fundamental, al celui care nu dispune de resurse suficiente în măsura în care acest ajutor este necesar pentru asigurarea efectivității accesului la justiție. Considerente referitoare la resursele financiare ale celui ce solicită ajutorul, pot justifica un refuz al cererii de acordare a acestuia. Nivelul cheltuielilor la care partea este expusă, trebuie apreciate în circumstanțele unei cauze determinate și bineînțeles în raport cu solvabilitatea reclamantului.
Asistența judiciară este o formă de sprijin prin înlăturarea unor obligații pecuniare ce incumbă uneia dintre părțile din proces și care are scopul de a asigura în măsura în care este posibil, condiții echitabile de participare a acestora în proces și de relativă egalitate între ele, sub aspectul posibilităților de a-și valoriza pe cale judiciară, drepturile sau interesele legitime.
Asistența judiciară nu a fost și nu este un privilegiu pentru una dintre părți, nu este o soluție părtinitoare pentru aceasta, ci, dimpotrivă, o soluție de echilibru între părți - sub aspectul posibilităților lor materiale de a-și organiza procesul și de a-și exprima dreptul la apărare - ca una dintre dimensiunile unui proces echitabil. Reperele definitorii sunt, așadar, dreptul la un proces echitabil și accesul liber la justiție.
Condiția principală a acordării ajutorului este starea materială a solicitantului și a familiei acestuia, stare care se constituie într-un obstacol, de fapt în obiectivarea voinței lui de a accede, după caz, la dreptul sau interesul său legitim ori la justiție.
Se remarcă însă că simpla formulare a unei cereri de ajutor public judiciar nu este suficientă, petentul având obligația de a-și dovedi, prin depunerea documentației impuse de lege, susținerile conform cărora nu este în măsură să facă față cheltuielilor unui proces, ceea ce în cauză nu s-a întâmplat însă.
Ca atare, atitudinea adoptată de către apelanți este contrară prev. art. 129 alin. 1 și art. 723 alin. 1 C.pr.civ., iar achiesarea la criticile din apel nu ar reprezenta altceva decât validarea unei situații în care el își invocă propria culpă pentru modul deficitar în care a înțeles să-și valorifice drepturile pe care legea i le conferă, ceea ce nu poate fi acceptat.
Pe de altă parte, se ia act de faptul că deși în fața tribunalului apelantul C.
a făcut referire și la situația SC E. L. C. S., nu a urmat procedura prev. de art. 21 și urm. din Legea nr. 146/1997. Chiar dacă cererea de reexaminare de la fond este formulată ambiguu, neînțelegându-se exact care ar fi rolul societății, nu este mai puțin adevărat că la dosar nu au fost depuse nici un fel de documente pertinente cu privire la situația patrimoniului acesteia, nici la fond și nici în apel, astfel încât rămân valabile cele anterior relevate, cu privire la conducerea defectuoasă a procesului, soluția pronunțată nefiind decât o consecință logică a acesteia.
Așa fiind, în baza prev. art. 296 C.pr.civ., se va respinge apelul și va fi menținută sentința atacată, solicitarea privind acordarea cheltuielilor pentru intimați neputând fi validate, în lipsa unor dovezi privind achitarea unor sume cu titlu de onorariu avocațial.
PENTRU ACESTE MOTIVE, ÎN NUMELE LEGII DECIDE
Respinge apelul declarat de C. M. A. în nume propriu și ca reprezentant al SC E. L. C. S. împotriva sentinței civile nr. 4174 din_ pronunțată în dosar nr._ al Tribunalului Specializat C., pe care o menține în întregime.
Decizia este definitivă și executorie.
Cu drept de recurs în termen de 15 zile de la comunicare. Pronunțată în ședința publică din_ .
Președinte,
M. B.
Judecător,
-A. N.
Grefier,
B.
Red.M.B./dact.L.C.C.
8 ex./_
Jud.fond: D. M. D.
| ← Încheierea civilă nr. 13/2013. Acțiune în constatare | Decizia civilă nr. 498/2013. Acțiune în constatare → |
|---|
