Decizia civilă nr. 396/2013. Acțiune în pretenții comerciale
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
T. UL SPECIALIZAT C. DOSAR NR._
Cod operator date cu caracter personal 11553
DECIZIA CIVILĂ NR.396/2013
Ședința publică din data de 17 iunie 2013 Instanța este constituită din: PREȘEDINTE: N. K.
JUDECĂTOR: F. M. JUDECĂTOR: D. D. GREFIER: C. P.
Pe rol fiind recursul declarat de recurenta SC O. V. I. G. SA în contradictoriu cu intimații B. L. și B. T., împotriva sentinței comerciale nr.19976/2012 pronunțate la data de 17 octombrie 2012, în dosarul nr._, de către Judecătoria C. N., cauza având ca obiect,
în primă instanță, acțiune în regres.
La apelul nominal se constată lipsa părților, atât la prima cât și la a doua strigare a cauzei.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei, constatându-se că în data de 17 iunie 2013 a fost înregistrată la dosar, transmisă prin fax, o adresă din partea recurentei în cuprinsul căreia arată că prin citația emisă la data de 16 aprilie 2013 s-a omis să i se pună în vedere cuantumul taxei judiciare de timbru și timbru
judiciar aferente cererii de recurs sens în care solicită acordarea unui termen scurt în vederea depunerii taxei judiciare de timbru care va fi stabilită de instanță.
Instanța constată că nici una din părți nu se prezintă la cele două strigări ale cauzei dar recurenta a solicitat judecarea cauzei și în lipsa reprezentantului său de la dezbateri.
Instanța, din oficiu, raportat la dispozițiile art.301 C.pr.civ., ridică excepția tardivității recursului față de data la care s-a comunicat hotărârea judecătorească atacată și data înaintării recursului Judecătoriei C. -N. ; având în vedere faptul că recursul nu poartă data înregistrării la Judecătoria Cluj-Napoca instanța, din oficiu, a atașat la dosarul cauzei, fișa dosarului nr._ al Judecătoriei C. -N. .
Instanța reține cauza în pronunțare cu privire la excepția tardivității recursului.
T R I B U N A L U L,
Prin sentința comercială nr. 19976/_ pronunțată la data de 17 octombrie 2012 Judecătoria C. N. a admis in parte cererea de chemare in judecata formulata si precizata de reclamanta S. DE A. ȘI R.
O. V. I. G. SA prin S. C., cu sediul în C. -N., B-dul 21
D. 1989, nr. 126, jud. C., cu sediul procesual ales la SCPA Harosa si Asociatii, in mun. C. -N., str. Z. i M., nr. 7, ap. 3-4, jud. C., in contradictoriu cu paratii B. L. si B. T., fiind obligați paratii in solidar sa achite reclamantei suma de 6.781,45 lei, cu titlu de despagubiri
civile, precum si la plata dobanzii legale aferente debitului principal incepand cu ramanerii definitive a prezentei hotarari si pana la momentul achitarii efective a debitului principal.
De asemenea a fost respinsă cererea paratilor de esalonare a debitului principal ca nefondata și au fost obligați paratii sa achite catre Biroul Local de Expertiza si in favoarea expertului Sandor Ladislau suma de 475 lei cu titlu de diferenta onorariu definitiv expert.
Prin aceeași hotărâre s-a admis in parte capatul de cerere accesoriu avand ca obiect obligarea paratilor la plata cheltuielilor de judecata, fiind obligați paratii sa achite reclamantei in solidar suma de 520,89 lei, cu titlu de cheltuieli de judecata, reprezentand taxa judiciara de timbru si timbru judiciar.
Pentru a dispune în acest sens, prima instanță a reținut că potrivit înscrisurilor din dosarul de daună instrumentat de societatea reclamantă, la data de_, paratul B. L., conducand motociclul marca Piaggio, neinmatriculat, in mun. C. -N., pe str. Take I., la intersectia cu str. Ariesului, nu a acordat prioritate de trecere auto marca Skoda cu nr. de inmatriculare_, condus regulamentar de numitul R. P. A., rezultand avarierea ambelor vehicule. Concluzia instantei se impune raportat la ansamblul inscrisurilor existente la dosarul cauzei, precum si vazand
mentiunile cuprinse in procesul-verbal de contraventie seria CC nr. 1506676/_ . Astfel, in producerea accidentului rutier din data de_ a fost retinuta culpa exclusiva a paratului B. L., minor, actul constatator al contraventiei fiind perfectat in prezenta tatalui paratului B. L., respectiv paratul B. T. .
Instanta de fond a avut in vedere ca procesul-verbal de contraventie amintit, necontestat, are valoarea unei chestiuni prejudiciabile cu privire la dinamica producerii accidentului rutier si, mai cu seama, referitor la culpa paratului L. B. in producerea accidentului rutier si cauzarea avariilor la auto marca Skoda cu nr. de inmatriculare_ . Contrar alegatiilor paratilor, mentiunile cuprinse in actul contraventiei nu pot fi infirmate in prezenta cauza, in contextul in care impotriva acestuia paratii nu au uzat de calea plangerii contraventionale, in acord cu prevederile OG nr. 2/2001. Totodata, in cuprinsul actului constatator al contraventiei amintit, s-au mentionat si daunele cauzate la cele doua vehicule, iar in ceea ce priveste dinamica producerii accidentului rutier si avariile provocate la auto marca Skoda cu nr. de inmatriculare_, prin raportul de expertiza tehnica, intocmit in prezenta cauza de expert Sandor Ladislau, s-a atestat realitatea starii de fapt retinute de agentul constatator relativ la dinamica de producere a accidentului, tipul de avarii suferite de auto marca Skoda, cat si culpa paratului B. L. in producerea acestui incident rutier.
La data producerii accidentului, auto avariat Skoda cu nr. de inmatriculare_ se afla in proprietatea S.C. ADL AUTOM. IVE S.R.L., fiind asigurat CASCO la societatea reclamanta prin polita nr. C 5., iar in baza declaratiei persoanei pagubite a fost deschis dosarul de dauna CA/CJ/08/3773, iar in temeiul pieselor probatorii ale acestuia - referat dosar de dauna, proces-verbal de constatare a avariilor la auto pagubit, procesul-verbal de contraventie seria CC nr. 1506676, polita Casco nr. C 5.
, deviz de lucrari, factura fiscala nr. 735210/_, societatea reclamanta a achitat societatii ADL AUTOM. IVE S.R.L. contravaloarea reparatiilor auto avariat, in cuantum de 6.781,45 lei, conform OP nr. 8043/_ .
Prin promovarea prezentei acțiuni, reclamanta tinde la recuperarea acestui debit, prin intermediul mecanismului subrogației personale,
consacrat de disp. art. 22 din Legea nr. 136/1995, în virtutea căruia, în limitele indemnizației plătite asiguratului prejudiciat, asigurătorul se poate regresa împotriva persoanei responsabile de producerea pagubei.
În cauza de față, pârâtii nu au tăgăduit culpa paratului B. L. in producerea accidentului rutier din data de_, ci existența și întinderea creanței valorificate de reclamantă în acest litigiu, invederand instantei ca este exagerat cuantumul lucrarilor de reparatii la auto marca Skoda. Cu toate acestea, ansamblul mijloacelor de proba existente la dosarul cauzei confirma justetea cererii de despagubire adresata de persoana indreptatita reclamantei - asigurator si, implicit, modul de solutionare a dosarului de dauna de catre reclamanta, prin acordarea sumei de 6.781,45 lei, cu titlu de despagubire, in contul societatii ADL AUTOM. IVE S.R.L.
Pe de-o parte, asa cum s-a expus mai-sus, paratii nu au inteles sa conteste, pe calea plangerii contraventionale, procesul-verbal de contraventie amintit, in masura in care au apreciat ca fiind netemeinic continutul acestuia, referitor la starea de fapt retinuta, inclusiv in ceea ce priveste descrierea prejudiciului efectiv incercat de ADL AUTOM. IVE S.R.L.
Pentru aceste considerente, văzând și disp. art. 998-999 C. civil anterior, instanța a constatat că în sarcina pârâtului B. L. sunt întrunite elementele răspunderii civile delictuale, prejudiciul înregistrat de proprietarul auto avariat, despagubit de societatea reclamantă, fiind consecința nemijlocită a conduitei ilicite a pârâtului, motiv pentru care a dispus obligarea acestuia la plata către reclamantă a sumei de 6.781,45 lei, cu titlu de despagubiri civile reprezentand contravaloarea despăgubirii suportata de reclamantă.
De asemenea, instanta a avut in vedere ca, la data producerii accidentului rutier, paratul B. L., in calitate de proprietar al motociclului marca Piaggio, nu era asigurat de raspundere civila auto obligatorie, conform dispozitiilor legale in vigoare, astfel ca societatii reclamante nu ii este deschisa calea actiunii in regres in contra asiguratorului de raspundere civila auto obligatorie, ci doar actiunea directa, intemeiata pe raspunderea civila delictuala, si in contra persoanei culpabile de producerea pagubei, in speta contra paratului B. L. .
In ceea ce priveste solicitarea reclamantei, vizand obligarea paratului
B. T. in solidar cu paratul B. L., la plata sumei de 6.781,45 lei, instanta de fond a retinut ca paratul B. T. are calitatea de parinte (tata) al paratului minor B. L., iar actiunea reclamantei este fondata si pe dispozitiile art. 1000 alin. 2 C.civ. anterior, afirmandu-se o prezumtie de culpa in sarcina paratului B. T. in modul de indeplinire a obligatiei de crestere, educare si supraveghere a paratului B. L. . In speta, instanta a retinut ca sunt intrunite cumulativ conditiile raspunderii civile delictuale ale paratilor pentru fapta ilicita a copiilor lor minori, conform art. 1000 alin. 2 C.civ. anterior, respectiv starea de minoritate a paratului B. L. la data producerii accidentului rutier, comunitatea de locuinta a celor doi parati (tata - fiu), aspecte necontestate de catre parati in cauza. Mai mult, paratul
B. T. nu a solicitat in cauza administrarea de probe in aparare, de natura a rasturna prezumtia de culpa instituita in sarcina sa, potrivit art. 1000 alin. 2 C.civ. anterior, desi avea posibilitatea de a combate alegatiile reclamantei, in conditiile art. 1000 alin. 5 C.civ. anterior.
Referitor la cererea de esalonare a debitului principal, formulata de parati, instanta a retinut ca aceasta solicitare este nefondata, in contextul in care paratii nu au produs in cauza probe din care sa rezulte imposibilitatea efectuarii dintr-o data a platii catre societatea reclamanta.
Reținând culpa procesuală a pârâtilor, precum si imprejurarea ca, desi in cursul procesului, paratii nu au achitat diferenta de onorariu definitiv cuvenit expertului tehnic judiciar, instanta a dispuns, conform art. 202, art. 274 C.proc.civ., obligarea paratilor sa achite catre Biroul Local de Expertize si in favoarea expertului Sandor Ladislau suma de 475 lei, cu titlu de diferenta onorariu definitiv expert, obligând paratii, în baza art. 274 C.p.civ, sa achite reclamantei in solidar suma de 520,89 lei, cu titlu de cheltuieli de judecată, reprezentând valoarea taxei judiciare de timbru și timbrul judiciar raportat la valoarea pretentiilor incuviintate de instanta. In ceea ce priveste onorariul avocatial in suma de 1240 lei, instanta de fond a retinut ca este nefondata solicitarea reclamantei de obligare a paratilor la suportarea acestuia, in conditiile in care ordinul de plata din data de_ nu este de natura sa justifice pretentiile reclamantei, tinand seama ca suma virata de reclamanta avea ca destinatar Cab. Av. P. D., iar asistarea/reprezentarea in cauza a reclamantei s-a realizat prin SCPA Harosa si Asociatii (f. 139).
Împotriva acestei hotărâri a declarat recurs recurenta S.C. O. V.
I. G. S.A. solicitând instanței admiterea recursului cu consecința admiterii în întregime a acțiunii judecată, cu cheltuieli de judecată.
În motivarea recursului, recurenta a arătat că sentința primei instanțe este netemeinică și nelegală, întrucât prin cererea introductivă a solicitat obligarea pârâților la plata dobânzii legale de la data depunerii acțiunii și până la data plății efective, însă instanța a acordat dobânda numai de la data rămânerii definitive a hotărârii.
Recurenta a arătat că în sprijinul susținerilor sale sun t disp. art. 1088
C.civ.
Referitor la cheltuielile de judecată, recurenta a arătat că acestea au
fost solicitate prin cererea introductivă de instanță, iar faptul că onorariul avocațial a fost achitat Cabinetului avocat DP, iar asistarea s-a realizat prin SCPA Harosa și Asociații, nu este de natură să conducă la respingerea acestor cheltuieli, întrucât SCPA Harosa și asociații a încheiat un contract cu cabinet de avocat P. D. pentru asistarea și reprezentarea recurentei.
La termenul de judecată din data de 17 iunie 2013, instanța, din oficiu, a ridicat excepția tardivității formulării recursului.
Analizând excepția, în baza probelor existente la dosar, tribunalul reține faptul că, sentința civilă nr. 19976/2012 i-a fost comunicată recurentei la data de 4 februarie 2013 astfel cum rezultă din dovada de comunicare aflată la fila 149 din dosarul de fond, iar recursul declarat a fost înregistrat la data de 15 martie 2013, cu depășirea termenului legal de 15 zile de la comunicare, prev. de art. 301 C.pr.civ., ultima zi de declarare a recursului fiind 20 februarie 2013.
Astfel, constatând că recursul a fost declarat cu încălcarea disp. art. 301 C.pr.civ., tribunalul îl va respinge ca fiind tardiv formulat, menținând pe cale de consecință sentința civilă nr. 19976/2012, ca fiind temeinică și legală.
PENTRU ACESTE M. IVE ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E :
Admite excepția tardivității recursului și, în consecință:
Respinge, ca tardiv, recursul declarat de recurenta SC O. V. I.
G. SA în contradictoriu cu intimații B. L. și L. T., împotriva
sentinței comerciale nr.19976/2012 pronunțate la data de 17 octombrie 2012, în dosarul nr._, de către Judecătoria C. N., pe care o menține în întregime.
Decizia este irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică din 17 iunie 2013.
PREȘEDINTE, | JUDECĂTOR, | JUDECĂTOR, | GREFIER, |
N. K. F. | M. D. D. | C. P. |
Red. 2 ex. NK/LU/_ | ||
Judecător fond: G. Judecătoria C. N. | R. F. | Hingan |
| ← Decizia civilă nr. 290/2013. Acțiune în pretenții comerciale | Decizia civilă nr. 108/2013. Acțiune în pretenții comerciale → |
|---|
