Decizia civilă nr. 44/2013. Opozitie la executare silită
| Comentarii |
|
DOSAR NR. _
ROMÂNIA
T. UL SPECIALIZAT C.
Cod operator date cu caracter personal 11553
DECIZIA CIVILĂ NR.44/2013
Ședința publică din data de 03 iunie 2013 Completul este compus din: PREȘEDINTE: M. C. B.
JUDECĂTOR: D. H. GREFIER: A. B.
Pe rol fiind soluționarea apelului declarat de către apelanții SA S. prin administrator judiciar C. DE I. T. S., A. L. și S. M & M O. S. împotriva sentinței civile nr. 5439/_ pronunțate de către Judecătoria Turda în dosarul nr._, cauza având ca obiect în primă instanță opoziție la executare.
La apelul nominal se prezintă în apărarea intereselor apelantelor SA S. și A. L., d-na avocat P. ESCU BOGD., în substituirea avocatului titular, d-l avocat
P. escu A., cu delegație de substituire depusă la dosar la acest termen de judecată și reprezentanta apelantei S. M&M O. S., d-na avocat A. Măstăcăneanu, cu împuternicire avocațială depusă la dosar la acest termen de judecată, f. 23.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei, constatându-se că la data de 29 mai 2013 s-a înregistrat de către apelanta SA S. întâmpinare.
T. ul constată că reprezentanta apelantelor nu are împuternicire și pentru apelanta SA S., motiv pentru care solicită acesteia să prezinte împuternicirea avocațială și pentru această apelantă.
Reprezentanta apelantelor învederează instanței că nu este în măsură să depună împuternicirea și pentru această apelantă, dar se obligă să o depună la dosarul cauzei până la închiderea dezbaterilor.
Reprezentanta apelantei-intimate S. M & M O. S. nu se opune depunerii împuternicirii până la sfârșitul dezbaterilor.
T. ul comunică un exemplar al întâmpinării apelantei M & M O. S. care învederează că a lecturat întâmpinarea astfel că nu înțelege să solicite amânarea cauzei pentru studierea acesteia.
Reprezentantele părților arată că nu au cereri de formulat.
Instanța pune în discuția părților competența T. ului Specializat C. în soluționarea prezentei căi de atac.
Reprezentanta apelantelor apreciază că T. ul Specializat C. este competent în soluționarea apelului.
Reprezentanta apelantei - intimate S. M & M O. S. consideră că T. ul Specializat C. este competent a soluționa prezenta cale de atac raportat la faptul că obiectul pricinii îl constituie opoziția la executare, pe de-o parte iar pe de altă parte, calitatea a două din părțile litigante este cea de comerciant iar raportul fundamental care a declanșat acest litigiu este de asemenea, de natură comercială.
În baza dispozițiilor art.1591alin.4 C.pr.civ raportat la dispozițiile art.2 pct. 3 C.pr.civ, T. ul constată că este competent general, material și teritorial să soluționeze apelurile declarate în cauză.
T. ul, neformulându-se alte cereri, acordă cuvântul în susținerea apelurilor declarate.
Reprezentanta apelantelor solicită admiterea apelului astfel cum a fost formulat și motivat arătând, în ceea ce privește cheltuielile de judecată că își rezervă dreptul de a le solicita pe cale separată.
În ceea ce privește apelul declarat de partea pe care o reprezintă solicită modificarea sentinței apelate în sensul de a dispune desființarea titlului executoriu ca urmare a constatării decăderii din dreptul de a formula cambia, decădere prescrisă de art.12 alin.2 din legea nr.58/1934. În subsidiar, solicită constatarea nevalabilității
obligației de plată înscrisă în titlul executoriu ca urmare a faptului că, în temeiul raportului juridic dintre SC A. SRL și SC M&M O. SRL, această sumă de bani nu este datorată. De asemenea, solicită să se constate nulitatea avalului înscris în titlul executoriu ca o consecință a nulității obligației principale în temeiul dispozițiilor art.35 alin.1 din Legea nr.58/1934 coroborat cu dispozițiile pct.210 din normele cadru BNR 6/1994. În ceea ce privește desființarea titlului executoriu ca urmare a intervenției decăderii din dreptul de a completa cambia, reprezentanta apelantei SC A. SRL face trimitere la raportul juridic fundamental care a fost stabilit între cele două părți litigante ca urmare a contractului de vânzare-cumpărare nr.5/2008 potrivit căruia intimata se obliga să livreze produse petroliere. Potrivit contractului, plata produselor era realizată de către apelantă în termen de maxim 20 de zile de la data livrării prin filă CEC, bilet la ordin sau ordin de plată. În temeiul dispozițiilor art12 din Legea nr.58/1934 apelanta a predat intimatei un bilet la ordin în alb, în speță BO seria CEC3AA 0034521 în vederea garantării efectuării plății prețului produselor. Ulterior, între părțile litigante s-a realizat o modificare a înțelegerii inițial încheiate în sensul că administratorul SC A. SRL a consimțit să avalizeze biletul în alb încredințat SC M&M O. SRL realizându-se totodată o prelungire a termenului în care urma să se deruleze relațiile contractuale între cele două societăți. Arată că, contractul nr.133/_ nu reprezintă un contract nou și un act adițional la contractul anterior; condițiile esențiale a colaborării între cele două societăți au rămas aceleiași; ceea ce s-a modificat prin acest nou act a fost termenul de derulare a contractului și oferirea unei garanții suplimentare. Din aceste două acte și din actele depuse la dosar nu rezultă că biletul la ordin emis inițial în temeiul contractului încheiat în 2008 ar fi fost restituit ca urmare a încheierii acestui nou contract pe seama SC A. SRL și această să fi emis un nou bilet la ordin pe seama SC M&M O. SRL. Având în vedere aceste aspecte, apreciază că termenul real al emiterii acestui bilet la ordin este_ și că raportat la dispozițiile art.12 alin.2 din Legea nr.58/1934 termenul în care acesta putea fi completat a expirat în_ .
Reprezentanta apelantelor arată că un al doilea motiv de apel îl constituie modalitatea în care instanța de fond a stabilit cuantumul datoriilor pe care SC A. SRL l-ar avea față de SC M&M O. SRL; în acest sens arată că instanța de fond nu a ținut cont de extrasul de cont care a fost comunicat de intimată apelantei și din care reiese că SC M&M O. SRL cererea să i se confirme debitul în valoare de 277.381,91 lei. Acest debit a fost confirmat astfel încât consideră că sunt incidente dispozițiile art.1138- 1142 din Cod civil, remiterea de datorie. Extrasul de cont menționat este un act juridic necontestat de intimată, are o dată ulterioară emiterii facturilor de care se prevalează intimata, astfel încât ignorarea efectelor juridice pe care le produce acest act este nejustificată.
Reprezentanta intimatei-apelante S. M & M O. S., în ceea ce privește decăderea și nulitatea avalului, arată că toată problema se rezumă la stabilirea stării de fapt, stare de fapt care a fost în mod just stabilită de instanța de fond. Susținerile apelantei în fața instanței de fond au fost în sensul că nu s-a semnat contractul din 2009, nu s-au emis bilete la ordin în temeiul acestui contract și nu s-a semnat de către administratorul societății apelante avalul biletului la ordin. În acest sens s-a efectuat expertiza criminalistcă pentru ase stabili dacă a fost sau nu semnat de către administratorul SC A. SRL, atât contractul cât și biletul, respectiv avalul de pe biletul la ordin. S-a stabilit fără putință de tăgadă că, contractul încheiat în anul 2009 a fost semnat de administratorul societății, avalul și biletul la ordin a fost scris și semnat de către aceasta. Aceasta fiind starea de fapt stabilită pe baza probelor care nu pot fi contestate și combătute, toate celelalte chestiuni nu mai pot prezenta nici un fel de relevanță cu privire la posibile alte relații contractuale care au existat anterior între părți.
Reprezentanta intimatei-apelante S. M & M O. S. consideră că a pretinde că în speța dedusă judecății sunt incidente dispozițiile referitoare la remiterea de datorie între două societăți comerciale depășește sfera cadrului legal. Remiterea de datorie are natura juridică a unei liberalități indirecte astfel că între două societăți comerciale nu poate fi vorba despre o liberalitate indirectă; înscrisul de care se prevalează apelantele
este un simplu înscris impus de lege cu privire la soldul datoriilor existente la un anumit moment în evidențele contabile ale societății.
În ceea ce privește apelul declarat de către partea pe care o reprezintă, reprezentanta intimatei-apelante solicită admiterea apelului așa cum a fost formulat și motivat și pe cale de consecință modificarea sentinței apelate în sensul respingerii ca inadmisibil a petitului privind anularea actelor de executare silită și respingerea opoziției formulate de către SC A. SRL și A. L. împotriva somației emise de BEJ Stolnean D. M. în dosarul nr.685/2011 ca nefondată. Arată că s-a invocat de către intimata-apelantă în fața instanței de fond inadmisibilitatea petitului privind anularea actelor de executare raportat la faptul că singurul act de executare care se emite în procedura executării silite și care este susceptibil de a fi atacat pe cale de opoziție este somația. Actele de executare ulterioare somației nu au fost îndeplinite în baza prevederilor Legii nr.58/1934 ci în baza prevederilor C.pr.civ.Un alt aspect cu privire la excepția inadmisibilității, de altfel nesoluționată de instanța de fond este acela că s-a ajuns la pronunțarea unor dispoziții contradictorii, pe de-o parte instanța de fond a constatat nulitatea parțială a biletului la ordin în sensul diminuării sumei înscrise la jumătate iar pe de altă parte se anulează actele de executare silite efectuate în dosarul de executare. Chiar dacă s-ar admite posibilitatea contestării pe calea opoziției și a actelor execuționale ulterioare somației, constatarea nulității parțiale a titlului executoriu în sensul reducerii debitului urmărit poate atrage eventual îndreptarea actelor de executare dar nu anularea acestora.
În ceea ce privește cel de-al doilea motiv de apel, reprezentanta apelantei- intimate S. M & M O. S. arată că hotărârea instanței de fond se motivează pe admiterea unor excepții personale fără a se verifica condițiile în care acestea pot fi invocate în cadrul opoziției la executare, respectiv condițiile impuse de art.19 coroborate cu dispozițiile art.63 din Legea nr.58/1934.
Cel de-al treilea motiv de apel vizează diminuarea cuantumului penalităților datorate de către oponentă intimatei. În motivarea soluției de reducere a cuantumului penalităților, instanța de fond a reținut că penalitățile sunt în cuantum egal cu debitul întrucât sunt incidente prevederile art.4 din Legea nr.469/2002 iar în contractul din_ nu există nici o mențiune care să indice că totalul penalităților de întârziere poate depăși cuantumul sumei asupra căreia sunt calculate. Apelanta-intimată a invocat în fața instanței de fond două aspecte pe care instanța de fond nu le-a avut în motivarea hotărârii și pe care înțelege să le reitereze și în fața instanței de apel, respectiv faptul că facturile emise și în contractul încheiat se menționa faptul că penalitățile pot depăși debitul principal iar pe altă parte factura care cuprindea cuantumul total al acestor penalități nu a fost sub nici o formă contestată de nici una apelante. Pentru aceste considerente solicită admiterea apelului declarat de apelanta-intimată SC M&M O. SRL și respingerea apelului declarat de apelantele A. L. și SC A. SRL. Nu solicită cheltuieli de judecată.
În ceea ce privește apelul declarat de apelanta-intimată SC M&M O. SRL, reprezentanta apelantelor solicită respingerea apelului. Arată că pe calea opoziției la executare se poate pune în discuție executarea silită însăși ca urmare a faptului că se pune în discuție însuși titlul executoriu. Apreciază ca fiind absolut admisibilă solicitarea de desființare a actelor de executare consecutiv desființării titlului executoriu în sine, întrucât aceste acte de executare având caracter subsecvent raportat la titlul pus în executare nu pot rămâne în ființă în ipoteza desființărrii titlului care le-a generat.în ceea ce privește al doilea motiv de apel, arată că instanța fondului a dat eficiență prevederile art.12, respectiv 19 din legea cambiei care sancționează completarea unei cambii date în alb cu rea-credință, adică cu nerespectarea înțelegerilor care au existat odată cu încheierea contractului de vânzare-cumpărare, a raportului juridic dintre părți.
T. ul reține cauza în pronunțare.
T. UL,
Deliberând asupra apelului civil de față, constată următoarele:
Prin sentința civilă nr. 5439/2012 pronunțată la data de 28 decembrie 2012 Judecătoria C. N. a admis în parte opoziția la executare formulată de oponentele SC A. SRL, prin administrator judiciar C. de I. T. S. și
A. L., în contradictoriu cu intimata SC M&M O. SRL, cu sediul în C. -N., str. M. C., nr. 13, jud. C. .
S-a constatat nulitatea parțială a titlului executoriu reprezentat de BO seria CECE3AA0034521 emis pentru suma de 2.604.422,07 lei la_, scadent la _
, până la concurența sumei de 1.371.866,7 lei, reprezentând: 685.933,35 lei, contravaloare marfă livrată și neachitată și 685.933,35 lei, penalități de întârziere aferente debitului principal.
Au fost desființate toate actele de executare silită efectuate în dosarul de executare nr. 685/2011 al BEJ Stolnean D. M., fiind respinse restul capetelor de cerere.
Pentru a dispune în acest sens, prima instanță a reținut faptul că la data de_ între intimata SC M&M O. SRL, în calitate de vânzătoare și oponenta SC A. SRL, în calitate de cumpărătoare, s-a încheiat contractul de vânzare cumpărare nr. 5/_ . Conform art. 7.1 din contract, pentru garantarea efectuării plății, cumpărătoarea s-a obligat să prezinte vânzătoarei 1 filă bilet la ordin în alb.
Ulterior, între aceleași părți, s-a încheiat contractul de vânzare cumpărare nr. 133/_ (f. 26-27). Conform art. 7.1 din contract, pentru garantarea efectuării plății, cumpărătoarea s-a obligat să prezinte vânzătoarei 1 filă bilet la ordin în alb avalizat de administratorul societății. S-a mai stipulat că în cazul în care plata nu se efectuează conform contractului, cumpărătoarea împuternicește pe vânzătoare să completeze biletul la ordin cu suma restantă și să depună fila de bilet la ordin la banca vânzătoarei.
În momentul încheierii contractului nr. 133/_, SC A. SRL a fost reprezentată de oponenta A. L., în calitate de administrator, acest contract purtând semnătura acesteia și ștampila societății.
Pentru garantarea obligației de plată a contravalorii produselor livrate, SC A. SRL a emis biletul la ordin în alb seria CECE3AA 0034521, în cuprinsul căruia s-a menționat că este avalizat de A. L. pentru SC A. SRL.
Biletul la ordin în alb, avalizat de A. L., a fost completat de către intimată la data de_, cu scadența la_, pentru suma de 2.604.422,07 lei. În data de_ a fost prezentat la plată, dar pentru lipsă disponibil, la data de_, a fost refuzat la plată (f. 82, 83).
La data de 16 ianuarie 2012, prin somația emisă în dosarul de executare nr. 685/2011 al BEJ Stolnean D. M. (f. 37, f. 37 verso), oponentele SC A. SRL și
A. L. au fost somate să achite creditoarei SC M&M O. SRL suma de 2.669.308,07 lei, reprezentând debit și cheltuieli de executare, somația anterior menționată fiind emisă în temeiul titlului executoriu B.O. seria CECE3AA 0034521 emis la data de_, scadent la data de_, avalizat de A. L. (f. 13).
Față de susținerile oponentelor din cuprinsul cererii de chemare în judecată, instanța le-a analizat pe fiecare în parte, așa cum au fost acestea invocate.
Cu privire la desființarea titlului executoriu B.O. seria CECE3AA 0034521 emis la_ scadent la_, ca urmare a constatării intervenției decăderii din dreptul de a completa cambia, decădere prescrisă de art. 12 alin. 2 din Legea nr. 58/1934 s-a arătat că potrivit art. 12 alin. 2 din Legea nr. 58/1934, posesorul decade din dreptul de a completa cambia în alb dupã trei ani de la data emisiunii cambiei. În același sens sunt și prevederile Normei-Cadru BNR nr. 6/1994, pct. 78
"Completarea cambiei în alb va trebui sã se efectueze în termen de trei ani de la data reală a emiterii. Nerespectarea termenului legal pentru completarea titlului face ca posesorul titlului sã decadã din dreptul de a-l completa dupã expirarea lui, decãdere care poate fi invocatã atât de trãgãtor, cât și de oricare dintre debitorii cambiali";.
Oponentele au invocat faptul că biletul la ordin CECE3AA 0034521 a fost emis pe seama intimatei în temeiul contractului nr. 5/2008, în data de_ și nu în temeiul contractului nr. 133/_, astfel că termenul de 3 ani pentru
completarea cambiei în alb, prescris de art. 12 alin. 2 din Legea nr. 58/1934 și de punctele 78 și 79 din Norma cadru BNR 6/1994 a început să curgă de la data de_ și s-a împlinit în data de_ . S-a mai invocat și faptul că relațiile comerciale ale SC A. SRL cu intimata s-au derulat în temeiul contractului de vânzare-cumpărare nr. 5/_ și nu a contractului nr. 133/_, care nu a fost semnat de reprezentantul său legal din acel moment, A. L., a cărei semnătură a fost falsificată.
Având în vedere concluziile raportului de expertiză criminalistică nr. 154/23 noiembrie 2012 întocmit de Institutul Național de Expertize Criminalistice (f. 223- 230), care sunt în concordanță cu cele are raportului de expertiză criminalistică nr. 134/05 iulie 2012 efectuat de Laboratorul Interjudețean de Expertize Criminalistice
C. (f. 170-178), prin care s-a stabilit că semnătura cumpărătorului, aflată pe contractul de vânzare cumpărare nr. 133/_, aparține numitei A. L., instanța a reținut că titlul executoriu ce face obiectul prezentei opoziții la executare
- B.O. seria CECE3AA 0034521 a fost predat intimatei vânzătoare în temeiul art.
7.1 din contractul de vânzare cumpărare nr. 133/_ . În consecință, raportat la data încheierii acestui contract - 14 aprilie 2009, respectiv data emiterii biletului la ordin în discuție - 11 octombrie 2011, instanța a reținut că intimata a procedat la completarea biletului la ordin în alb cu respectarea termenului legal prevăzut de art. 12 alin. 2 Legea 58/1934, pct. 78 Norma BNR 6/1994.
Cu privire la constatarea nulității avalului înscris în titlul executoriu, întrucât semnătura înscrisă la rubrica avalizat, nu îi aparține oponentei A. L., instanța a reținut că avalul este definit de pct. 187 din Norma-Cadru nr. 6/1994 ca fiind o garanție personală prin care o persoană, numită avalist, garantează obligația asumată de unul dintre debitorii biletului la ordin, numit avalizat, pentru toată suma menționată pe titlu sau pentru o parte din ea.
Biletului la ordin îi sunt aplicabile dispozițiile legale privind cambia, astfel că avalul este reglementat de dispozițiile art. 33-35 din Legea nr. 58/1934, dar și de cap. IV din Norma BNR nr. 6/1994.
Potrivit art. 34 din Legea 58/1934, avalul se scrie pe cambie (în speță biletul la ordin) sau pe adaos și se exprimă prin cuvintele "pentru aval"; sau prin orice altă formulă echivalentă și se semnează de către avalist.
Din concluzii celor două rapoarte de expertiză criminalistică efectuate în cauză rezultă că semnătura existentă la rubrica "avalizat";, pe biletul la ordin seria CECE3AA 0034521, a fost executată de persoana care a semnat atât pe respectivul document bancar la rubrica "semnătura emitentului";, cât și pe scriptele de comparație ce includ specimenele de semnătură date în fața instanței de judecată -
A. L. . Prin urmare, instanța a reținut că semnătura oponentei A. L. îndeplinește condițiile prevăzute de art. 8 din Legea nr. 58/1934, motiv pentru care a respins și acest capăt de cerere.
Cu privire la constatarea nulității avalului înscris în titlul executoriu, ca o consecință a nulității obligației principale, în temeiul dispozițiilor art. 35 alin.2 din L.58/1934 combinat cu dispozițiile pct.210 din Normele cadru BNR 6/1994 modificate prin Norma BNR 7/2008, instanța de fond a reținut că spre deosebire de contestația la executare de drept comun, reglementată de Codul de procedură civilă, prin exercitarea opoziției, debitorul pune în discuție valabilitatea titlului, putând invoca anumite excepții care îl apără de obligația de plată.
Însă, conform art. 63 din Legea nr. 58/1934, opoziția la executarea unui bilet la ordin este limitată la invocarea unor excepții obiective de nulitate a raportului cambial sau a unor excepții personale de nulitate care se referă la raportul juridic fundamental între posesor și emitent în baza căruia a fost emis biletul la ordin, iar potrivit pct. 321 Norma-Cadru BNR nr. 6/1994 - Excepțiile pe care un debitor cambial le poate opune posesorului cambiei se împart în următoarele categorii: a) excepții privitoare la nulitatea titlului; b) excepții decurgând din raporturile personale dintre posesorul și debitorul cambiei (excepții personale); c) excepții privitoare la condițiile de exercitare ale acțiunii sau execuției cambiale (excepții procedurale).
Conform pct. 328 Norma BNR 6/1994 - Excepțiile personale derivă din raporturile juridice care intervin între părțile semnatare ale cambiei. Aceste raporturi constituie, de regulă, raportul fundamental al obligației cambiale abstracte. Excepțiile personale sunt: a) excepții referitoare la raportul fundamental care a determinat crearea sau circulația cambiei; b) excepții referitoare la viciile de consimțământ; c) excepții izvorând din raporturi ulterioare creației cambiale.
Totodată, au fost avute în vedere și prevederile art. 12 alin. 1 Legea nr. 58/1934, potrivit cărora "dacă o cambie, necompletata la emitere, a fost completată fără a se tine seama de înțelegerile intervenite, neobservarea acestor înțelegeri nu va putea fi opusă posesorului, afară numai dacă acesta a dobândit cambia cu rea credința, sau dacă a săvârșit o greșeala grava în dobândirea ei";, ale art. 19 Legea nr. 58/1934, "persoanele împotriva cărora s-a pornit acțiune cambiala nu pot opune posesorului excepțiunile întemeiate pe raporturile lor personale, cu trăgătorul sau cu posesorii anteriori, afară numai dacă posesorul dobândind cambia a lucrat cu știința în paguba debitorului";, și ale pct. 74 Norma-Cadru nr. 6/1994, "cu ocazia completării cambiei în alb, beneficiarul sau un posesor ulterior trebuie să respecte întocmai înțelegerile dintre trăgător și beneficiar stabilite în momentul emiterii titlului";.
În consecință, având în vedere prevederile legale anterior menționate, instanța a reținut că biletul la ordin reprezintă un titlu de credit, formal, complet, conținând prin dreptul literal cuprins, promisiunea debitorului de plată făcută direct către cel care îi prezintă la termenul scadent și locul de plată, titlul. Chiar dacă titlurile de credit conțin drepturi literale, autonome și abstracte, ele nu sunt în afara raporturilor juridice care le-au creat. Izvorul obligației cambiale rămâne raportul fundamental, care nu se stinge prin acceptarea titlului la ordin. Aceasta întrucât acceptarea cambiei nu reprezintă nici plata, datio in solutum și nici nu novează o altă obligație. Remiterea cambiei este o simplă promisiune de plată sau o încercare de plată (trată), iar pentru asemenea fapt, creditorul nu poate consimți la stingerea vechii obligații, când de fapt se realizează numai o garanție de plată. Pe de altă parte, raportul fundamental oferă posibilitatea opoziției la executare întemeiată pe dispozițiile art. 19 din Legea nr. 58/1934.
În privința excepțiilor referitoare la raporturile personale dintre posesor și debitor, oponenta a susținut că întinderea obligației de plată față de intimată nu poate atinge suma de 2.604.422,07 lei, întrucât așa cum reiese din extrasul de cont care i-a fost comunicat în data de_, suma pe care o datora acesteia la finalul anului 2010 era de 277.381,91 lei, iar părțile nu au convenit în privința posibilității ca penalitățile să depășească debitul asupra căruia sunt calculate, astfel încât suma de 2.604.422,07 lei cuprinsă în titlul executoriu atacat, nu este nici pe departe reală.
Astfel cum a reținut mai sus, biletul la ordin CECE3AA 0034521 a fost emis pentru garantarea obligațiilor cumpărătoarei SC A. SRL rezultate din contractul de vânzare cumpărare nr. 133/14 aprilie 2009 și a fost completat de către intimată la data de 11 octombrie 2011 pentru suma de 2.604.422,07 lei.
Conform înscrisurilor de la dosar, această sumă se compune din contravaloarea facturilor fiscale scadente la data de_, în cuantum total de 685.933,35 lei (facturile fiscale nr. 805224/_, nr. 805231/_, nr. 805233/_, nr. 805273/_, 805305/_, nr. 805307/_ ,
805312/_, nr. 805324/_, nr. 805325/_, nr. 805335/_, nr.
805336/_, nr. 805342/_, nr. 805367/_, nr. 805368/_ - f.
108-121) și contravaloarea facturii fiscale nr. 4265691/_ în valoare de 1.918.488, 72 lei, care reprezintă penalități de întârziere calculate conform contract nr. 133/_ (f. 97).
În consecință, întrucât oponenta nu a făcut dovada plății facturilor mai sus menționate (f. 108-121), instanța a reținut că la data de_ aceasta datora intimatei suma de 685.933,35 lei, astfel cum rezultă din evidențele contabile (f. 87- 96).
În ceea ce privește penalitățile de întârziere, instanța a constatat că în contractul nr. 133/_, la cap. VIII, art. 8.2, părțile au prevăzut că pentru neexecutarea în totalitate sau în parte, la termenul stabilit a obligațiilor prevăzute în contract, cumpărătorul datorează vânzătorului daune moratorii în valoare de 1%/zi de întârziere, calculate la valoarea facturilor înregistrate la plată. Având în vedere aceste prevederi contractuale, intimata a calculat penalități de întârziere în valoare totală de 1.918.488,72 lei, emițând în acest sens factura nr. 4265691/_
.
Analizând contractul de vânzare cumpărare mai sus menționat, prima instanță a reținut că acesta a fost încheiat la data de 13 aprilie 2009, în vigoare la acea dată și aplicabilă contractelor comerciale fiind Legea nr. 469/2002, care la art. 4 alin. 3 prevede că "Totalul penalităților pentru întârziere în decontare, prevăzute la alin. (1) și (2), nu poate depăși cuantumul sumei asupra căreia sunt calculate, cu excepția cazului în care prin contract s-a stipulat contrariul.";
Astfel, date fiind dispozițiile art. 4 din Legea nr. 469/2002, sub imperiul căreia a luat naștere raportul juridic dintre părți și având în vedere lipsa unei mențiuni în contractul încheiat între părți care să indice că totalul penalităților de întârziere poate depăși cuantumul sumei asupra căreia sunt calculate, situație în care cuantumul penalităților este egal cu cel al debitului, instanța a apreciat că oponenta SC A. SRL datorează intimatei suma de 685.933,35 lei, cu titlu de penalități contractuale. Instanța a mai reținut că nu poate fi primită susținerea intimatei, în sensul că în facturile emise s-a menționat expres faptul că penalitățile pot depăși cuantumul debitului asupra căruia sunt calculate, întrucât aceasta nu reprezintă rezultatul de voință al unei negocieri directe între cumpărătoare și vânzătoare.
Revenind la prevederile art. 12 alin. 1, art. 19 Legea nr. 58/1934, instanța a reținut că punând în executare biletul la ordin CECE3AA 0034521 pentru suma de 2.604.422,07 lei, în condițiile unei datorii de 1.317.866,7 lei (685.933,35 lei - contravaloarea marfă livrată și 685.033,35 lei - penalități de întârziere aferente debitului principal), intimata a acționat în paguba debitoarei sale, motiv pentru care va constata nulitatea parțială a titlului executoriu, până la concurența acestei sume.
Cu privire la desființarea tuturor actelor de executare silită efectuate în dos. execuțional 685/2011 al BEJ Stolnean D. M., în temeiul biletul la ordin CECE3AA 0034521, inclusiv a popririlor înființate asupra conturilor oponentelor, la terții popriți TREZORERIA T., TREZORERIA C., BRS-GSG, CEC BANK, BANC
POST pentru încasarea sumei de 2.669.308,07 lei, instanța a reținut că raportat la soluția ce se va da cu privire la capătul de cerere privind constatarea nulității obligației de plată, având în vedere că în baza titlului executoriu au fost efectuate acte de executare, instanța a admis acest capăt de cerere și a desființat toate actele de executare silită în dosarul de executare nr. 685/2011 al BEJ Stolnean D. M. .
Împotriva acestei hotărâri au declarat apel, apelantele SC A. SRL și A. L. solicitând instanței admiterea apelului și modificarea sentinței atacate cu consecința desființării titlului executoriu B.O. seria CECE3AA 0034521 emis la_ scadent la_ ca unitate a constatării intervenției decăderii din dreptul dea completa cambia, decădere prescrisa de art. 12 alin.2 din L58/1934.
În subsidiar in măsura in care acesta excepție ar fi respinsă invocând nevalabilitatea obligației de plată înscrisă în titlul executoriu mai sus indicat întrucât această sumă de bani nu este datorată de ea oponenta in temeiul raportului juridic fundamental existent, raport juridic întemeiat pe dispozițiile contractului de vânzare cumpărare.
Se solicită de asemenea să se constate nulitatea avalului inscris în titlul executor ea o consecința a nulității obligației principale in temeiul dispozițiilor art. 35 alin.1 din Legea nr. 58/1934 combinat cu dispozițiile art. 210 din Normele cadru BNR 6/1994 modificate prin Norma BNR 7/2008.
Consecutiv desființării titlului executoriii B.O. seria CECE3AA 0034521 emis la_ si a constatării nulității avalului înscris pe acesta solicita desființarea tuturor actelor de executare silite efectuate în dosarul execuțional al BEJ STOLNEAN D. M. in temeiul titlului executoriu mai sus menționat inclusiv a popririlor înființate asupra conturilor apelantei la terții popriți TREZORERIA T., TREZORERIA C., BRS-SG, CEC BANK, BANC POST pentru încasarea sumei de 2.669.308,07 lei.
Apelantele au solicitat obligarea intimatei la plata cheltuielilor de judecata.
Apelantele arată că raporturile comerciale dintre oponenta SC A. SRL si intimata s-au derulat in temeiul contractului de vânzare cumpărare nr. 5/_ potrivit căruia intimata se obliga sa livreze produse petroliere. Potrivit contractului mai sus menționat plata produselor era realizata de catre apelantă în termen de maxim 20 de zile de la data livrării prin fila cec, bilet la ordin sau ordin de plata.
Apelantele au mai arătat că a predat pe seama intimatei un bilet la ordin in alb, in speța BO seria CECEJAA 0034521 in vederea garantării efectuării plații prețului produselor petroliere achiziționate de la aceasta. Potrivit aceleiași clauze contractuale intimata era împuternicita sa completeze biletul la ordin cu suma restanta si sa depune biletul la ordin la banca apelantei in vederea decontării.
Potrivit dispozițiilor art. 12 din Legea nr. 58/1934 combinate cu disp art. 72 si 74 din Norma cadru BNR 6/1994, primitorul cambiei în alb are dreptul de a completa titlul conform înțelegerilor avute anterior între semnatarii titlului. Această obligație este subliniată atunci când textul de lege vorbește despre completarea titlului realizată de beneficiarul cambiei în alb. Între beneficiar și emitentul cambiei este stabilit și raportul juridic fundamental, raport juridic care a generat emiterea biletului la ordin iar între aceste persoane obligativitatea respectării înțelegerilor decurgând din raportul juridic fundamental este prescrisa de lege.
S-a mai arătat că intimata a completat biletul la ordin pe care i l-a încredințat in condițiile mai sus arătate cu suma de 2.604.422,07 lei, cu toate apelanta nu avea nici pe departe o asemenea datorie fata de aceasta si indicând drept scadenta ziua de_ . L-a depus spre plata la data de_, încălcând in acest fel dispozițiile art.41 din Lega nr. 58/1934 respectiv punctul 237 din Norma cadru BNR 6/1994 care prescriu ca termen, la plata a biletului la ordin fie ziua scadentei fie una din cele doua zile lucratoare care urmează.
Dovada faptului ca obligația de plată a sumei de 2.604.422,07 lei nu subszista in sarcina sa este faptul ca la data de_ la solicitarea intimatei, apelanta a confirmat soldul indicat de aceasta pana in dala de_, in urma verificării evidentelor sate contabile. Ulterior încheierii anului 2010 nu a mai derulat relații comerciale cu intimata pentru ca acest sold sa sufere vreo modificare. Apelantele au mai arătat că în cursul lunii octombrie 2011 intimata le-a comunicat contractul_ contract care conține modificări ale unor clauze din contractul anterior si pe care A. L. contestă că l-ar fi semnat în calitate de
administrator al SC A. SRL.
De asemenea, s-a mai arătat că SC A. SRL prin reprezentanții săi legali nu au negociat și nu au consimțit modificarea clauzelor contractuale cuprinse in contractul inițial 5/_ în sensul celor inserate in contractul 133/_ .
Acest din urmă act SC A. SRL a înțeles să nu și-l însușească întrucât nu a fost semnat de d-na A. L. care la data încheierii lui reprezenta legal societatea in calitate de administrator.
Apelanta A. L. a deținut funcția de administrator ai oponentei SC ABIALRX SRL pana in data de_ insa nu a semnat actul intitulat « Contract de vanzare-cumparare nr. 133/_ «in calitate de administrator al acesteia.
Acest act a fost comunicat doar in copie pe seama sa in cursul lunii octombrie 2011, moment la care a luat la cunoștința cu stupoare de faptul ca durata contractului era prelungita până în data de_ și că biletul la ordin în alb oferit drept garanție a plății produselor era avalizat de administratorul societății adică de A. L. .
Apelanta SC A. SRL a mai arătat ca relațiile comerciale dintre ea si intimata s-au derulat in temeiul contractului de vânzare cumpărare nr 5/_ si nu a contractului 133/_ în subsidiar, în măsura în care s-ar constata ca, prin absurd, semnătura de pe contract îi aparține apelantei A. L., se arată ca actul intitulat contract de vânzare cumpărare 133/_ nu reprezintă decât un act adițional la contractul 5./_ întrucât fața de acest contract cadru actul amintit prelungește durata derulării relațiilor comerciale între parți de la data de_ stabilita initial in contractul 5/_, stabilește o garanție suplimentara in favoarea vânzătorului in sensul in care biletul la ordin CECE3AA0034521 este utilizat si de administratorul apelantei si indica faptul ca plata produselor petroliere achiziționate se realizează la data stabilita pe factura.
Se mai arată că biletul la ordin CECE3AA 0034521 a fost emis pe seama intimatei in temeiul contractului 5/2008 în data de_ si nu in temeiul celui asa zis al doilea contract.
Prin opozițiile la executare a invocat împlinirea termenului de prescripție de trei ani pentru completarea cambiei in alb prescris de art. 12 alin.2 din Legea nr. 58/1934 si de punctele 79 din Norma cadru BNR 6/1994. Acest termen a început să curgă de la data_ si s-a împlinit in data de_ .
Nerespectarea acestui termen este sancționată de lege ca decăderea din dreptul de a completa cambia după expirarea termenului de decădere care poate fi invocata nu numai de trăgător ci si de oricare din debitorii cambiali in speta de avalist.
Data emiterii biletului la ordin este data in care acest titlu i-a fost încredințat intimatei in speța data încheierii contractului de vânzare cumpărare de produse petroliere din 5/_ . Asa cum reiese din actele dosarului, intre părțile litigante acesta acesta a fost singurul bilei la ordin in alb care a fost încredințat intimatei in vederea garantării executorii obligațiilor contractuale. Este real ca intre parți plata s-a realizat si prin bilete la ordin însă acestea nu au fost emise în alb ci completate încă de la data emiterii.
Din cuprinsul ambelor contracte invocate in cauză reiese in mod explicit ca apelanta a încredințat intimatei un singur bilet la ordin in alb, cu titlu de garanție, in data de_, data încheierii contractului 5/2008. Împrejurarea ca acest bilet ar fi fost ulterior avalizat nu schimba cu nimic data emiterii lui si implicit termenul in care trebuie sa se realizeze completarea în vederea prezentării la plată.
De altfel, din cuprinsul contractului 133/_ nu reiese ca in urma încheierii acestui nou contract ar fi fost restituit biletul la ordin in alb care fusese încredințat intimatei in temeiul contractului anterior 5/2008, in scop de garantare a plaților aferente acestuia, neexistand nici un proces verbal de predare primire a biletului la ordin, după cum nici nu s-a susținut ca acel bilei la ordin ar fi fost utilizat de intimată.
Asa fiind, se apreciază concluzia instanței in legătura ca acest aspet ca fiind nefondată.
In ceea ce privește întinderea obligației de plata a apelantei fata de intimata aceasta obligație nu poate atinge suma de 2.604.422,07 lei intrucat asa cum reiese din extrasul de cont care i-a fost comunicat de către aceasta în data de_, suma pe care i-o datora acesteia la finalul anului 2010 era de 277.381,91 lei
Ori în condițiile Legii nr. 469/2002, in vigoare pana in data de_, totalul penalităților pentru intarziere in condițiile prevăzute la alin l si 2 din art 4 alin.3, din acest act normativ nu poate depasi cuantumul sumei asupra căreia sunt calculate, adică 554.763,82 lei cu excepția cazului in care s-a stabilit contrariul în contract.
Este ușor de observat insa că părțile nu au convenit in privința posibilității ca penalitățile sa depășească debitul asupra căruia sunt calculate, astfel încât astronomica suma de 2.604.422,07 lei cuprinsa in titlul executoriu atacat nu este nici pe de parte reala.
In temeiul dispozițiilor art. 12 alin 1 din Legea nr.58/1934 completate cu Norma cadru BNR 6/1994 completarea biletului la ordin in alb trebuie sa se
realizeze in conformitate cu convenția părtilor intervenita în momentul emiterii titlului. Convenția părților a fost cu desăvârșire nesocotită de către aceasta cu ocazia completării titlului amintit așa încât această atitudine a intimatei trebuie sancționată potrivit legii.
Pe cale de consecința obligația de plata a sumei de 2.6O4,422,07 lei nu subszista nici in privința SC A. SRL si nici a lui A. L. in calitate de avalist a biletului la ordin. Potrivit dispozițiilor art 35 alin. 1 din Legea nr. 58/1934 avatistul este ținut in același mod ea si acela pentru care a garantat, întinderea obligației sale fiind identica cu cea a debitorului principat in speța de cel mult 554.763,82 lei
Instanța de fond a ignorat extrasul de cont care a fost comunicat de intimata pe seama apelantei, in data de_, extras de cont din care reise ca SC M&M O. SRL cerea sa i se confirme debitul in valoare de 277.381,91 lei de către SC A. SRL. Acest debit a fost confirmat astfel incat se apreciază ca se află in prezenta unei adevărate remiteri de datorie asa cum este aceasta reglementata de art 1138-1142 din Codul civil de la 1866, constituind o adevărata renunțare a creditorului cu consimțământul debitorului la dreptul sau de creanța.
Înscrisul constatator al iertării de datorie a fost remis in mod voluntar de către intimat pe seama apelantei, astfel incat a făcut pe deplin proba acestei operațiuni juridice. Efectul remiterii de datorie il reprezintă liberarea debitorului si a codebitorilor solidari de datoria in privința căreia a operat remiterea.
Extrasul de cont amintit este un act juridic necontestat de intimata, are o data ulterioara emiterii facturilor de care se prevalează intimata, si pe care instanța de fond le-a analizat, astfel incat ignorarea efectelor juridice pe care le produce acest act este nejustificata.
În cauza este evident ca intimata a completat in mod abuziv biletul la ordin care i-a fost incredintat in vederea garantării obligațiilor restante de plata ale apelantei, lucrand cu buna știința in paguba sa si a avalistului, prin nerespectarea clauzelor contractuale stabilite prin contractul 5/2008 care a fost prelungit prin contractul 133/2009.
Împotriva acestei hotărâri a formulat, de asemenea, apel creditoarea intimată SC M&M O. SRL, solicitând instanței admiterea prezentului apel așa cum a fost formulat și motivat și, în consecință, modificarea sentinței apelate în sensul respingerii petitului privind anularea actelor de executare efectuate în dosarul execuțional nr. 685/2011 al BEJ Stolnean D. M. ca inadmisibil; respingerea opoziției formulate de către SC A. SRL și A. L. împotriva somației emise de BEJ Stolnean D. M. în dosarul execuțional nr. 685/2011 ca nefondată.
În motivarea apelului apelanta a arătat că prin sentința pronunțată la data de_ de Judecătoria Turda în soluționarea dosarului nr._, instanța a admis în parte opoziția la executare și, în consecință, a constatat nulitatea parțială a titlului executoriu reprezentat de biletul la ordin seria CECE3AA0034521 emis la data de_ pentru suma de 2.604.422,07 lei până la concurența sumei de 1.371.866,7 lei, reprezentând 685.933,35 lei - contravaloare marfă livrată și neachitată și 685.933,35 lei - penalități de întârziere aferente debitului principal. Totodată, instanța a dispus desființarea tuturor actelor de executare silită efectuate în dosarul de executare nr. 685/2011 al BEJ Stolnean D. M. .
Se apreciază că sentința apelată este nelegală și netemeinică, întrucât instanța de fond nu s-a pronunțat asupra excepției inadmisibilității petitului nr. 4 privind anularea actelor de executare ulterioare somației
Așa cum a arătat prin întâmpinare, din interpretarea coroborată a dispozițiilor art. 62 cu cele ale art. 106 din Legea nr. 58/1934, singurul act de executare care se emite în procedura executării silite și care este susceptibil de a fi atacat pe cale de opoziție este somația. Actele de executare ulterioare somației (în speță popririle) nu au fost îndeplinite în baza prevederilor Legii nr. 58/1934, ci în baza prevederilor Cpc din 1865.
Prin urmare, calea de atac împotriva actelor de executare ulterioare somației este contestația la executare prevăzută de art. 399 și următoarele Cpc din 1865, cale de atac care a și fost promovată de intimata SC A. SRL (atât petitul, cât și
motivarea fiind identice), respectiv în dosarul Judecătoriei T. cu nr._ - cu obiect contestație la executare, soluționat la data de_ în sensul respingerii contestației.
Instanța de fond nu numai că nu s-a pronunțat asupra excepției invocate, dar a dispus desființarea tuturor actelor de executare silită, deși singurul act care poate fi atacat pe calea unei opoziții la executare este somația.
Mai mult decât atât, dispozitivul sentinței apelate conține dispoziții contradictorii întrucât, pe de o parte instanța de fond a constatat nulitatea parțială a biletului la ordin seria CECE3AA0034521 emis la data de_ pentru suma de 2.604.422,07 lei până la concurența sumei de 1.371.866,7 lei, iar pe de altă parte a dispus desființarea tuturor actelor de executare silită efectuate în dosarul de executare nr. 685/2011 al BEJ Stolnean D. M. .
Chiar dacă s-ar admite posibilitatea contestării pe calea opoziției și a actelor execuționale ulterioare somației, constatarea nulității parțiale a titlului executoriu în sensul reducerii debitului urmărit poate atrage eventual îndreptarea actelor de executare, nicidecum anularea acestora.
Apelanta a mai arătat că instanța de fond și-a motivat hotărârea prin admiterea unor excepții personale, fără însă a verifica condițiile în care pot fi invocate acestea.
Instanța de fond a analizat criticile invocate de către oponente privind întinderea obligației de plată față de subscrisa, fără a analiza îndeplinirea condițiilor expres și limitativ prevăzute de lege privind existența și incidența excepțiilor personale; astfel, conform dispozițiilor art. 19 coroborate cu cele ale art. 63 din Legea nr. 58/1934, aceste excepții personale pot fi invocate doar în situația în care s-ar dovedi că este de rea-credință și că a acționat cu știință în paguba oponentelor.
Raporturile juridice care preexistă biletului la ordin, justifică emiterea acestuia însă, odată emis, biletul la ordin constituie un titlu de sine stătător. Toate operațiunile privind biletele la ordin fac abstracție de raporturile fundamentale și sunt supuse unor reguli speciale, diferite de regulile care reglementează raporturile fundamentale. O atare soluție se impune din perspectiva faptului că obligațiile cambiale au un caracter general și abstract, autonom și independent față de raportul juridic fundamental care le-a dat naștere. Astfel, obligația de plată consemnată într-un bilet la ordin este una de sine stătătoare iar posesorul legitim al titlului de valoare își exercită dreptul și emitentul titlului execută obligația în temeiul titlului și nu în baza raportului juridic care a ocazionat emiterea titlului.
Prima instanță a apreciat în mod eronat că se impune diminuarea cuantumului penalităților datorate de către apelantă în motivarea soluției de reducere a cuantumului penalităților, instanța de fond a reținut că penalitățile sunt în cuantum egal cu debitul întrucât sunt incidente prevederile art. 4 din Legea nr. 469/2002, iar în contractul din_ nu există nicio mențiune care să indice că totalul penalităților de întârziere poate depăși cuantumul sumei asupra căreia sunt calculate.
Instanța de fond nu a analizat însă susținerile sale privind împrejurările din care rezultă că oponentele au acceptat faptul că penalitățile pot depăși cuantumul debitului asupra căruia sunt calculate, respectiv: acceptarea fără obiecțiuni a facturii nr. 4265691/_ din care rezultă fără putință de tăgadă că a fost emisă pentru penalități de întârziere; acceptarea fără obiecțiuni a tuturor facturilor emise în baza contractului nr. 133/2009, în cuprinsul cărora se menționează expres faptul că penalitățile pot depăși cuantumul debitului asupra căruia sunt calculate; or, după cum se știe, factura este un contract în formă simplificată.
Analizând apelul prin prisma motivelor invocate, tribunalul reține următoarele:
În fapt, la data de_ a fost încheiat contractul de vânzare-cumpărare nr. 5/2008 între M&M O. SRL, în calitate de vânzător și SC A. SRL, în calitate de cumpărător, având ca obiect vânzarea de produse petroliere, în sortimentele convenite în Anexa 1 la contract și în cantitățile menționate în comenzile-tip emise de cumpărător și confirmate expres de vânzător. Potrivit art. 7.1 din acest contract,
pentru garantarea efectuării plății prețului produselor petroliere cumpărate conform prezentului contract, cumpărătorul se obligă să prezinte vânzătorului un bilet la ordin în alb. În cazul în care plata nu se efectuează conform prezentului contract, cumpărătorul împuternicește pe vânzător să completeze biletul la ordin cu suma restantă și să depună fila de bilet la ordin la banca vânzătorului.
De asemenea, T. ul reține că, raportat la concluziile celor două rapoarte de expertiză criminalistică întocmite de Institutul Național de Expertize Criminalistice, respectiv de Laboratorul Interjudețean de Expertize Criminalistice
, la data de_ între aceleași părți, respectiv M&M O. SRL, în calitate de vânzător și SC A. SRL, în calitate de cumpărător s-a încheiat un al doilea contract de vânzare-cumpărare nr. 133/_, având același obiect, vânzarea de produse petroliere în sortimentele convenite în anexa 1 la contract și în cantitățile menționate în comenzile-tip emise de cumpărător și confirmate expres de vânzător. Totodată, garantarea plății urmează a se face, potrivit dispozițiilor art. 7.1. din acest contract prin prezentarea de către cumpărător vânzătorului a unui bilet la ordin în alb avalizat de administratorul societății, d-na A. L. .
Ca urmare, biletul la ordin seria CECE3AA nr. 0034521 în temeiul căruia a fost declanșată executarea silită ce face obiectul dosarului execuțional nr. 685/2011 al BEJ Stolnean D. M. se prezumă, prezumție simplă dedusă din prevederile comparative art. 7.1 ale celor două contracte de vânzare-cumpărare de mai sus, că a fost emis în temeiul contractului de vânzare-cumpărare nr. 133/2009, iar nu în temeiul contractului nr. 5/2008, care nu vorbea despre garanția suplimentară a avalizării biletului la ordin.
Deși apelantele A. SRL și A. L. susțin că au înmânat un singur bilet la ordin în alb creditoarei M&M O. SRL, o asemenea afirmație nu rezultă din înscrisurile depuse la dosar și nici din interpretarea literală a art. 7.1. În consecință, argumentele privind încălcarea termenului de 3 ani de la emitere pentru completarea biletului la ordin, potrivit dispozițiilor art. 106 raportat la art. 12 alin. 2 din Legea nr. 58/1934 privind cambia și biletul la ordin sunt nefondate.
Un alt motiv de apel ce urmează a fi respins ca nefondat relativ la aspectele prealabile examinării raportului de drept fundamental îl reprezintă invocarea de apelanta M&M O. SRL a excepției inadmisibilității pct. 4 din opoziția la executare referitoare la anularea actelor de executare ulterioare somației, fiind vorba despre apărări care pot fi invocate doar pe calea contestației la executare.
Deși în mod corect a arătat această apelantă că Judecătoria Turda a omis a se pronunța cu privire la această excepție, pe fond argumentele invocate sunt neîntemeiate. Apelanta face confuzie între argumentele de drept care pot fi invocate pe calea opoziției la executare și efectele produse ca urmare a constatării nulității absolute a unui act juridic/ act de procedură.
Potrivit punctului 4 al opoziției, oponenta A. a solicitat desființarea tuturor actelor de executare silită efectuate în dosarul execuțional nr. 685/2011 al BEJ Stolnean D. M. consecutiv desființării titlului executoriu reprezentat de biletul la ordin seria CECE3AA nr. 0034521. În acest sens, oponenta A. SRL nu a invocat critici particularizate pentru fiecare act de executare silită, pentru a se constata că pe calea opoziției la executare nu pot fi invocate motive ce țin de contestația la executare. În schimb, unul din efectele nulității actelor juridice este cel al anulării actului subsecvent ca urmare a anulării actului inițial, resoluto iure dantis resolvitur ius accipientis. Or, deși nu l-a nominalizat, acest principiu a fost invocat de oponentă în susținerea petitului nr. 4 al opoziției la executare, argument pentru care excepția inadmisibilității invocată de apelanta M&M O. SRL urmează a fi respinsă ca nefondată.
Nici argumentul invocat de apelanta M&M O. SRL potrivit căreia analiza întinderii obligației principale din cadrul raportului fundamental dintre părți s-a făcut în mod nelegal de prima instanță, cu nerespectarea dispozițiilor art. 19 și 63 din Legea nr. 58/1938 nu este întemeiat.
Dispozițiile art. 19 din Legea nr. 58/1934 potrivit căruia persoanele împotriva cărora s-a pornit acțiune cambială nu pot opune posesorului excepțiunile întemeiate
pe raporturile lor personale, cu trăgătorul sau cu posesorii anteriori, afară numai dacă posesorul dobândind cambia a lucrat cu știință în paguba debitorului
nu se aplică situației de fapt dedusă judecății deoarece art. 19 se află situat în capitolul II al Legii nr. 58/1934 referitoare la gir, or biletul la ordin seria CECE3AA nr. 0034521 nu a fost transmis prin gir, ci se află în continuare la dispoziția beneficiarului, motiv pentru care dispozițiile art. 19 nu îi sunt aplicabile.
Nici dispozițiile art. 12 alin. 1 din Legea nr. 58/1934( conform căruia dacă o cambie, necompletata la emitere, a fost completată fără a se tine seama de înțelegerile intervenite, neobservarea acestor înțelegeri nu va putea fi opusă posesorului, afară numai dacă acesta a dobândit cambia cu rea credința, sau dacă a săvârșit o greseala grava în dobândirea ei) nu sunt aplicabile ipotezei noastre deoarece privește protejarea posesorilor ulteriori ai biletului la ordin care au dobândit biletul la ordin cu bună-credință, nefiind un argument nici literal, nici teleologic de a interpreta art. 12 ca fiind aplicabil raporturilor dintre emitent și beneficiar.
De altfel, dispozițiile pct. 74-76 din Norma cadru 6/1994 a BNR privind comerțul făcut de instituțiile de credit cu cambii și bilete la ordin, este elocventă sub acest aspect, explicitând dispozițiile art. 12 alin.1 :
Pct. 74 - Cu ocazia completării cambiei în alb, beneficiarul sau un posesor ulterior trebuie să respecte întocmai înțelegerile dintre trăgător și beneficiar stabilite în momentul emiterii titlului.
Pct. 75. - Posesorului de bună-credință nu i se poate imputa nerespectarea înțelegerilor dintre trăgător și beneficiar exprimate prin cambia în alb la momentul emiterii acesteia, dacă titlul a fost completat în mod abuziv de către beneficiar sau de către un alt posesor al titlului.
Pct. 76. - Nerespectarea înțelegerilor stabilite în momentul emiterii, cu ocazia completării titlului, va putea fi opusă posesorului care a dobândit cambia cu rea- credință sau a săvârșit o greșeală gravă în dobândirea ei.
Banca Națională a României și oricare instituție de credit, cărora le-a fost notificat oficial de către un trăgător faptul că o cambie în alb emisă de el a fost completată abuziv și apoi pusă în circulație, nu pot primi acest titlu chiar dacă el le este prezentat în vederea plății de către un posesor de bună-credință.
Astfel, T. ul va avea în vedere dispozițiile art. 63 din Legea cambiei și a biletului la ordin conform căruia în procesele cambiale pornite, fie pe cale de acțiune, fie pe cale de opoziț ie la so maț ia de execu tare , debitorul nu va putea opune posesorului decât excepțiunile de nulitatea titlului
, potrivit dispozițiunilor art. 2, precum și cele care nu sunt oprite de art. 19.
Excepțiunile personale vor trebui sa fie grabnica solutiune și întotdeauna întemeiate pe o proba scrisă.
Excepțiunile cambiale trebuesc propuse la primul termen de înfățișare.
Prin primul termen de înfățișare se înțelege primul termen la prima instanta, când procedura fiind îndeplinită, părțile pot pune concluzii în fond chiar dacă paratul sau oponentul nu se prezintă
.
Din interpretarea per a contrario a art. 63 alin. 1 rezultă că nu sunt oprite potrivit art. 19 a fi invocate pe calea opoziției la executare excepțiile personale derivate din raportul fundamental, atunci când posesorul biletului la ordin este însuși beneficicarul inițial al acestui titlu de valoare.
În același sens, detaliază dispozițiile art. 63 și Norma BNR nr. 6/1994 potrivit căreia Pct. 328. - Excepțiile personale derivă din raporturile juridice care intervin între părțile semnatare ale cambiei. Aceste raporturi constituie, de regulă, raportul fundamental al obligației cambiale abstracte. Excepțiile personale sunt:
excepții referitoare la raportul fundamental care a determinat crearea sau circulația cambiei;
excepții referitoare la viciile de consimțământ;
excepții izvorând din raporturi ulterioare creației cambiale.
Pct. 329. - Excepțiile personale pot fi dovedite numai prin acte scrise "de grabnică soluțiune". Prin "acte scrise de grabnică soluțiune" se înțelege acele acte prin care
excepția se dovedește completă, adică fără a mai fi necesară administrarea unor probe suplimentare deosebite care ar temporiza soluționarea procesului cambial.
Din perspectiva disozițiilor art. 63 alin. 1 din Legea nr. 58/1934 raportat la pct. 328 și 329 din Norma cadrul BNR 6/1994 T. ul reține că în mod legal prima instanță a procedat la analizarea raportului fundamental dintre părți, față de criticile debitoarei oponente.
În ceea ce privește suma ce reprezintă debitul principal, T. ul va înlătura ca nedovedite criticile apelantelor A. SRL și A. L. potrivit cărora A. L. nu a semnat contractul de vânzare-cumpărare nr. 133/2009, deși cele două expertize criminalistice întocmite în cauză confirmă contrariul. Astfel, relațiile contractuale dintre părți s-au derulat până la data de_, motiv pentru în mod temeinic Judecătoria a reținut ca debit principal suma de 685.933,35 de lei, potrivit facturilor fiscale emise de creditoarea M&M O. SRL în intervalul_ -_ .
Confirmarea soldului de către debitoare nu poate face dovada decât împotriva sa, nefiind interpretată ca o renunțare la dreptul subiectiv de creanță al creditoarei, reprezentând diferența dintre suma pretinsă la acel moment și suma pretinsă ulterior, întrucât potrivit art. 247 C.p.c. renunțarea la drept, dacă nu este făcută înaintea instanței de judecată, ceea ce nu este cazul, trebuie, sub sancțiunea nulității absolute să îmbrace forma înscrisului autentic. În plus, pentru a fi o renunțare la drept, din cuprinsul înscrisului invocat de debitoare trebuie să se deducă în mod expres atitudinea subiectivă a creditoarei. Față de aceste argumente, T. ul va înlătura ca nefondate criticile apelantelor referitoare la efectele confirmării de sold din data de_ .
De asemenea, în mod corect a stabilit prima instanță, prin raportare la dispozițiile contractuale referitoare la penalitățile de întârziere inserate în cuprinsul art. 8.2. din ambele contracte de vânzare-cumpărare, ca fiind 1% pe zi de întârziere, fără a se stipula că acestea pot depăși cuantumul debitului principal, că, din perspectiva dispozițiilor imperative ale art. 4 alin. 3 din Legea nr. 469/2002 în vigoare la data încheierii acordului de voință dintre părți, cuantumul penalităților de întârziere nu pot depăși debitul principal, fiind limitate penalitățile în mod corect la suma de 685.933,35 de lei, deoarece legalitatea actului juridic se raportează la momentul încheierii sale și la respectarea normelor legale imperative în vigoare la data încheierii actului juridic civil.
Însă, cât privește soluția instanței de desființare a tuturor actelor de executare ca urmare a constatării nulității parțiale a biletului la ordin, o asemena soluție nu este legală din perspectiva principiului anulării actului subsecvent ca urmare a anulării actului inițial( și evident, în măsura anulării actului principal) coroborat cu dispozițiile art. 105 alin. 2 C.p.c. potrivit căruia nulitatea unui act de procedură intervine în măsura dovedirii vătămării. Or, pentru actele de executare silită întocmite de BEJ Stolnean D. în dosarul de executare silită nr. 685/2011 vătămarea debitoarelor este parțială, respectiv pentru diferența de 1.232.555,37 de lei debit principal și 30.590,24 de lei cheltuieli de excutare.
Pentru toate aceste considerente, T. ul în temeiul art. 297 C.p.c. urmează a respinge ca nefondat apelul declarat de apelantele SC A. SRL și A. L. în contradictoriu cu intimata SC M&M O. SRL impotriva sentintei civile nr.5439/_ pronunțată de Judecătoria Turda în dosarul nr._ .
Va admite apelul declarat de apelanta SC M&M O. SRL în contradictoriu cu intimatele SC A. SRL si A. L. împotriva sentinței civile nr.5439/_ pronunțată de Judecătoria Turda în dosarul nr._, pe care o va schimba în parte în sensul că va dispune anularea în parte a actelor de executare silită întocmite în dosarul execuțional nr.685/2011 al BEJ Stolnean D. M., in limita sumei de 1.232.555,37 lei reprezentand debit si 30.590,24 lei reprezentand cheltuieli de executare silita.
Va mentine actele de executare silita intocmite in dosarul executional nr.685/2011 al BEJ Stolnean D. M., pana la concurenta sumei de 1.371.866,70 lei reprezentand debit si 34.295,74 lei reprezentand cheltuieli de executare silita. Va menține restul dispozitiilor sentintei atacate.
PENTRU ACESTE MOTIVE, ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E:
Respinge ca nefondat apelul declarat de apelantele SC A. SRL si A. L. in contradictoriu cu intimata SC M&M O. SRL impotriva sentintei civile nr.5439/_ pronuntata de Judecatoria T. in dosarul nr._ .
Admite apelul declarat de apelanta SC M&M O. SRL in contradictoriu cu intimatele SC A. SRL si A. L. impotriva sentintei civile nr.5439/_ pronuntata de Judecatoria T. in dosarul nr._, pe care o schimba in parte in sensul ca dispune anularea in parte a actelor de executare silita intocmite in dosarul executional nr.685/2011 al BEJ Stolnean D. M., in limita sumei de 1.232.555,37 lei reprezentand debit si 30.590,24 lei reprezentand cheltuieli de executare silita.
Mentine actele de executare silita intocmite in dosarul executional nr.685/2011 al BEJ Stolnean D. M., pana la concurenta sumei de 1.371.866,70 lei reprezentand debit si 34.295,74 lei reprezentand cheltuieli de executare silita.
Mentine restul dispozitiilor sentintei atacate.
Cu drept de recurs in termen de 15 zile de la comunicare. Pronuntata in sedinta publica din data de 3 iunie 2013.
PREȘEDINTE, | JUDECĂTOR, | GREFIER, | ||||
M. | C. B. | D. | H. | A. | B. |
Red. DH/tehnored LU 5 ex/_
Judecător de fond C. M. Bucea Judecătoria Turda
| ← Decizia civilă nr. 87/2013. Opozitie la executare silită | Decizia civilă nr. 9024/2013. Opozitie la executare silită → |
|---|
