Decizia civilă nr. 4515/2013. Acțiune anulare hotărâre AGA
| Comentarii |
|
R O M Â N I A
CURTEA DE APEL CLUJ SECȚIA a II-a CIVILĂ,
DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL DOSAR NR. _
DECIZIA CIVILĂ NR.4515/2013
Ședința publică din data de 22 aprilie 2013 Instanța constituită din:
PREȘEDINTE: A. M. C. JUDECĂTOR: M. S. JUDECĂTOR: C. P. GREFIER: V. D.
S-a luat în examinare contestația în anulare declarată de P. R., împotriva deciziei civile nr. 2851 din_ pronunțată în dosarul nr._ al Curții de Apel C., cauza privind și pe intimații S. M., POP D., B.
L. și K. (B. ) I., P. N., SC F. SA și T. A. M., având ca obiect acțiune în anulare a hotărârii AGA - anularea hot. AGA nr. 2/_ a SC F. SA.
La apelul nominal făcut în cauză se prezintă pentru contestatoarea P.
R., avocat Bujiță Aurel și pentru intimatele S. M., POP D., B.
L. și K. (B. ) I., avocat Sorana Mureșan în substituire avocat B. Claudiu.
Procedura de citare este îndeplinită.
Contestația în anulare este timbrată cu 10 lei taxă judiciară de timbru și timbru judiciar de 0,3 lei.
S-a făcut referatul cauzei, după care se constată că în data de_, s-au înregistrat la dosarul cauzei din partea contestatoarei înscrisuri: Certificatul constatator nr. 20868/_, Certificatul constatator nr. 12493/_, decizia civilă nr. 2683/2013 din_ pronunțată de către Curtea de Apel C. în dosarul nr._ și sentința civilă nr. 1729/2012 din_ pronunțată de către Tribunalul Specializat C. în dosarul nr. _
.
Curtea, în exercitarea prerogativelor instituite prin dispozițiile art. 1591alin. 4 C.pr.civ., constată că fundamentat pe dispozițiile art. 317 C.pr.civ., este competentă general, material și teritorial în a soluționa prezenta cauză.
Reprezentanta intimatelor S. M., POP D., B. L. și K. (B.
) I., avocat Sorana Mureșan solicită respingerea contestației în anulare, invocând excepția inadmisibilității contestației în anulare. Contestația în anulare este întemeiată pe art. 318 C.pr.civ. potrivit căruia pot fi supuse contestației în anulare, hotărârile instanței de recurs, când dezlegarea dată este rezultatul unei greșeli materiale, din contestația formulată reiese că
instanța, din eroare, a tratat cererea de intervenție principală formulată de către contestatoare ca pe o cerere de intervenție accesorie, partea încercând să extindă noțiunea de greșeală materială prevăzută de textul de lege invocat la aceea de greșeală de judecată. În situația în care se va trece peste excepția de inadmisibilitate, solicită respingerea contestației în anulare pe fond.
Reprezentantul contestatoarei P. R., avocat Bujiță Aurel susține că, aparent așa este cum susține colega sa, însă când a redactat contestația în anulare arată că a avut doar fișa de la fila 16 din dosar. Susține că este întrunit motivul de contestație în anulare special reglementat de art. 318 alin.
1 c.pr.civ. aflându-ne în prezența unei erori materiale evidente, instanța din eroare a tratat cererea de intervenție principală formulată de clienta sa ca pe o cerere de intervenție accesorie nu ca pe o intervenție principală. Mai susține că admiterea contestație în anulare se impune pentru respectarea dispozițiilor art. 6 CEDO, pe plan intern norma fiind transpusă prin art. 6 din C.pr.civ. aprobat prin Legea nr. 134/2010. Susține că, prin respingerea ca inadmisibilă a cererii de intervenție în interes propriu, iar apoi ca neavenit a recursului, i s-a îngrădit părții accesul la justiție, cererea nefiind soluționată pe fond de niciuna dintre cele două instanțe, fapt ce face admisibilă contestația în anulare fiind în prezenta unei încălcări a dispozițiilor art. 6 CEDO, a dispozițiilor art. 11, art. 20, art. 21 și art. 148 alin. 2 și 4 din Constituția României.
La fila 4 din dosarul de fond instanța a calificat cererea, iar instanța de recurs într-un singur paragraf spune că instanța poate califica. Partea nu a pretins nici un drept propriu, NCPC spune că, partea poate pretinde un drept propriu sau un drept legat de dreptul dedus judecății, fiind în evocarea unui drept și nu în pretinderea unui drept.
Curtea comunică reprezentantului contestatoare că este investită cu soluționarea unui litigiu început anterior datei de_ .
Reprezentantul contestatoarei P. R., avocat Bujiță Aurel susține că referirea a fost făcută ca o paralelă, instanța care a soluționat recursul a avut în vedere NCPC, o cerere definită clar de o anumită parte nu poate fi calificată de instanță, calificarea nefiind compatibilă cu art. 6 CEDO a dispozițiilor art. 11, art. 20, art. 21 și art. 148 alin. 2 și 4 din Constituția României, fiind mai ușor să se respingă contestația în anulare.
Reprezentanta intimatelor S. M., POP D., B. L. și K. (B.
) I., avocat Sorana Mureșan susține că este mai ușor să se respingă contestația în anulare pentru că nu se încadrează pe textul de lege indicat, în cadrul contestație în anulare putându-se analiza o anumită eroare. Depune concluzii scrise, din care un exemplar s-a comunicat cu reprezentantul contestatoarei și arată că nu solicită cheltuieli de judecată.
C U R T E A
Deliberând asupra cauzei de față, constată următoarele:
Prin decizia civilă nr. 2851 din_ pronunțată în dosarul nr._ al Curții de Apel C. a fost constatat nul recursul declarat de SC F. SA împotriva sentinței civile nr. 4945 din_ pronunțată în dosarul nr._ al Tribunalului Specializat C., care a fost menținută în întregime.
Au fost respinse ca neavenite recursurile declarate de P. N. și P.
R., intervenienți accesorii în interesul SC F. SA.
Pentru a pronunța această sentință, instanța a reținut următoarele:
În ceea ce-l privește pe recurentul P. N., dată fiind calitatea sa de intervenient în interesul pârâtei și având în vedere soluția pronunțată cu privire la recursul declarat de persoana juridică, Curtea a apreciat că sunt aplicabile dispozițiile art. 56 C.pr.civ. în sensul că demersul său este neavenit, sancțiunea fiind una firească de vreme ce potrivit art. 49 alin. 3 intervenientul în interesul unei părți sprijină numai apărarea acesteia, iar potrivit art. 54 el nu poate să săvârșească decât acte de procedură favorabile interesului părții în folosul căreia a intervenit.
Textul art. 56 C.pr.civ. se aplică și în situația de față în care partea pentru care s-a intervenit în proces și-a motivat recursul cu nerespectarea dispozițiilor și termenelor legale deoarece la împlinirea termenului pentru
motivarea recursului pentru aceasta hotărârea a devenit irevocabilă. Cererea de recurs formulată de intervenient deși nu este un act potrivnic interesului părții nu îi poate profita decât dacă și aceasta a declarat recurs cu respectarea condițiilor impuse de lege, inclusiv cea privind termenul de motivare.
În ceea ce o privește pe intervenienta P. R. deși s-a susținut că aceasta ar fi formulat o cerere în interes propriu, Curtea constată că prin cererea depusă la termenul de judecată din_ aceasta a solicitat respingerea acțiunii în anularea AGA, cererea sa urmărind să sprijine apărările și poziția procesuală a pârâtei, neopunând astfel părților pretenții proprii în acest sens pronunțându-se de altfel și Tribunalul Specializat. Independent de modalitatea în care partea a înțeles să-și întituleze cererea, calificarea juridică a acesteia este atributul instanței. Neinvocându-se așadar drepturi proprii și neformulându-se pretenții în contradictoriu cu celelalte părți, astfel cum cer dispozițiile art. 49 alin. 3 C.pr.civ., cererea d-nei Păcurar a fost în mod corect calificată ca fiind una accesorie în interesul pârâtei.
Pentru aceleași considerente ca și cele avute în vedere în privința d-lui
P. N., Curtea a respins recursul declarat de P. R., intervenient accesoriu în interesul SC F. SA ca neavenit.
În prezenta cauză au fost formulate cereri de intervenție în interesul recurentei SC F. SA din partea SC ELBORIS COM SRL și Bor E., cerere de renunțare la judecată din partea SC F. SA prin Dunca G. și cerere de suspendare a cauzei în temeiul art. 244 C.pr.civ. de SC F. SA prin Bor E.
.
În condițiile art. 137 C.pr.civ., dat fiind faptul că prin admiterea excepției tardivității depunerii motivelor de recurs respectiv prin respingerea ca neavenite a recursurilor intervenienților în interesul SC F. SA, Curtea a apreciat că nu se mai impune cercetarea celorlalte aspecte ale pricinii, nu mai pot fi puse în discuție și analizate incidentele procedurale anterior arătate ele excedând limitelor judecății.
Împotriva acestei decizii a declarat contestație în anulare P. R.
, solicitând în principal admiterea recursului si trimiterea cauzei spre rejudecare Tribunalului Specializat C. ; in subsidiar: admiterea recursului, modificarea in totalitate a sentintei civile si a incheierii prin care nu s-a incuviintat in principiu cererea de interventie in interes propriu formulata de
P. R., in sensul incuviintarii in principiu a cererii de interventie si respingerea actiunii formulate de reclamantele S. M., Pop D., B. L.
, K. (B. ) I. .
În motivarea contestației în anulare se arată că în dosarul nr._ al Tribunalului Specializat C. a formulat o cerere de interventie in interes propriu intemeiata pe dispozitiile art. 49 si 52 din Codul de procedura civila, solicitand admiterea in principiu a cererii de interventie in interes propriu, precum si constatarea valabilitatii hotararilor adoptate de AGOA a S.C. "F. " SA in_ .
Prin sentinta civila nr. 4945 din_, pronunțată de Tribunalul Specializat C. în dosarul nr._, s-a respins ca inadmisibila cererea de interventie formulata de contestatoare, cu motivarea ca s-a tinut cont de pozitia procesuala a S.C. "F. " S.A. prin Dunca G. .
Impotriva sentintei civile nr. 4945 din_ pronunțată în dosarul nr._, prin care Tribunalul Specializat C. a respins in principiu ca inadmisibil, cererea de interventie formulata de aceasta, si a anulat hotararea AGA nr. 2 din data de_ a S.C. "F. " S.A.
La data de_ instanța de recurs a anulat recursul formulat de S.C "F. " S.A. si a respins, ca neavenit, recursul formulat de contestatoare.
La data formularii prezentei contestatii in anulare nu a intrat in posesia deciziei pronuntate de Curtea de Apel C., contestatia in anulare fiind formulata doar pe baza informatiilor obtinute din sistemul Ecris.
In acest context, sustine ca sunt indeplinite conditiile prevazute de art. 318 alin. din Codul de procedura civila, din anul 1865 ("Hotararile instantelor de recurs mai pot atacate cu contestatie in anulare cand dezlegarea data este rezultatul unei greșeli materiale", pentru admiterea contestatiei in anulare deoarece dezlagarea data de instanța de recurs este rezultatul unei greseli materiale.
Respingerea recursului ca neavenit reprezinta o solutie ce se poate dispune de instanta de control judiciar doar in ipoteza in care declara recurs intervenientul accesoriu, astfel de solutie este fundamentata pe imprejurarea ca tertul are o pozitie dependenta de cea a partii pe care o apara, or in speta a formulat o cerere de interventie in interes propriu, cerere care-i confera independenta procesuala.
In conditiile in care cererea de interventie este in interes propriu, iar in recursul declarat a insistat pe acest aspect, relevand instantei de recurs nelegalitatea sentintei, nu puteau fi incidente dispozitiile art, 56 din Codul de procedura civila din anul 1865 ("Apelul sau recursul facut de cel care intervine in interesul uneia din parti se socoteste neavenit, daca partea pentru care a intervenit nu a facut ea insasi apel sau recurs").
Este intrunit motivul de contestatie in anulare speciala reglementat de art. 318 alin, 1 din Codul de procedura civila, fiind in prezenta unei erori materiale evidente in legatura cu aspecte formale ale judecatii, pentru verificarea caruia nu este necesara reexaminarea fondului sau reaprecierea probelor.
Instanta, din eroare, a tratat cererea de interventie principala ca pe o interventie accesorie, iar nu ca pe o interventie principala.
Admiterea contestatiei in anulare se impune si pentru a se respecta dispozitiile art. 6 din Conventia europeana a drepturilor omului, nerespectarea garanțiilor ce se circumscriu noțiunii de proces echitabil fiind de natură să justifice redeschiderea procesului.
Pe plan intern, norma cuprinsa la art. 6 din Conventia europeana a drepturilor omului a fost transpusa in art. 6 din Codul de procedura civila aprobat prin Legea nr. 134/2010.
Apreciază ca i-a fost ingradit liberul acces la justitie, intrucat cererea sa de interventie in interes propriu nu a fost pe fond analizata nici de Tribunalul Specializat C., nici de catre instanta de control judiciar.
Instanta de fond in pag. 4 a sentintei retine corect ca a formulat o cerere de interventie in interes propriu, dar in pag. 5 a aceleiasi hotarari se mentioneaza ca a formulat cerere de interventie in interesul paratei.
Prin urmare, in mod gresit s-a retinut de instanța de fond ca a formulat o cerere de interventie in interesul paratei SC F. S.A. si că aceasta cerere ar fi inadmisibila fiindca nu ar coincide cu pozitia exprimata de dl. Dunca G. care s-a pretins ca fiind reprezentantul S.C. F. S.A.
Instanta de control judiciar, investita cu solutionarea recursului formulat de contestatoare l-a respins ca neavenit, desi aceasta a formulat cerere de interventie principala. Intr-o atare situatie, consideră ca i-a fost ingradit accesul la justitie, intrucat cererea nu a fost analizata de catre niciuna din instantele judecatoresti investite cu solutionarea cauzei.
Prin concluziile scrise formulate în cauză, intimații S. M., B.
L., B. I. și POP D. au solicitat respingerea contestației în anulare și obligarea contestatoarei la plata cheltuielilor de judecată.
În motivarea concluziilor scrise intimații arată că față de motivarea instanței de fond, petenta încearcă să extindă noțiunea de greșeală materială pe care o prevede textul art. 318 Cod proc.civ., la cea de greșeală de judecată.
Ori, dat fiind motivarea contestației în anulare, este evident faptul că se încearcă prin această cale extraordinară de atac, o rejudecare a recursului, în contextul în care motivul invocat nu se încadrează în cazurile limitativ prevăzute de lege în care poate fi admisă o contestație în anulare. În subsidiar, în cazul în care se va trece peste inadmisibilitatea contestației în anulare, arată că motivul invocat de contestatoare în susținerea cererii sale este acela că instanța de recurs a tratat, din eroare, cererea sa ca fiind o cerere de intervenție accesorie, când în realitate ar fi
fost o cerere de intervenție principală.
Ambele instanțe au analizat cererea de intervenție a contestatoarei și s-a pronunțat asupra ei, acestea au avut în vedere că cererea a fost intitulată intervenție în interes propriu, dar analizând conținutul ei au calificat-o ca o cerere de intervenție accesorie.
Deliberând asupra cauzei de față, constată următoarele:
Prin cererea înregistrată la data de_, P. R. a formulat contestație în anulare împotriva deciziei civile nr.2851/2013 a Curții de Apel
C., în baza art.318 alin.1 teza I C.proc.civ., întrucât instanța de recurs a comis o eroare materială considerând că cererea de intervenție pe care o formulase era accesorie și nu principală.
Contestația în anulare prevăzută de art.318 C.proc.civ. este o cale extraordinară de atac prin intermediul căreia se pot desființa, în cazurile expres și limitativ prevăzute de acest text legal, decizii pronunțate de instanțele de recurs.
Curtea constată că, prin decizia contestată, recursul formulat de petentă a fost respins ca neavenit, instanța apreciind, motivat, că cererea de intervenție formulată de aceasta este o cerere de intervenție accesorie și nu principală, iar recursul declarat de partea în favoarea căreia a intervenit a fost respins ca tardiv.
Față de această împrejurare, motivul invocat de contestatoare nu se circumscrie ipotezei prevăzute de art.318 alin.1 teza întâi C.proc.civ., întrucât ceea ce invocă contestatoarea nu este o eroare materială evidentă în legătură cu aspectele formale ale soluționării recursului (de exemplu, referitor la tardivitate, la timbrare). Dimpotrivă, contestatoarea invocă o eroare de judecată pretins comisă de instanța de recurs, care, în opinia sa, ar fi procedat nelegal recalificând o cerere împotriva voinței părții.
Contrar susținerilor contestatoarei, nu se pune problema aplicării cu prioritate a dispozițiilor art.6 CEDO, chiar prin raportare la unele considerente ale Curții Europene a Drepturilor Omului în cauza Mitrea împotriva României (hotărârea din 29 iulie 2008, paragraful 25). Astfel, analizând acest paragraf al deciziei invocate în revizuire, instanța observă că, în cuprinsul acestuia, Curtea Europeană face referire la paragraful 56 din decizia pronunțată la data de 26 ianuarie 2006 în cauza Lungoci împotriva României, din care rezultă cu claritate că ceea ce a statuat curtea se referă la admisibilitatea unei căi extraordinare de atac în dreptul național atunci când ea însăși a constatat încălcarea convenției (56. Art.322 alin.9 din Codul de
procedură civilă permite revizuirea unui proces pe plan intern în cazul în care Curtea a constatat încălcarea drepturilor unui reclamant. Mai mult, Curtea consideră că atunci când conchide că un reclamant nu a avut acces la o instanță stabilită prin lege, reparația cea mai potrivită ar fi, în principiu, rejudecarea sau redeschiderea procedurii în timp util și cu respectarea cerințelor art. 6 din Convenție (vezi, mutatis mutandis, Somogy împotriva Italiei, nr. 67.972/01, § 86, 18 mai 2004, Gencel împotriva Turciei, nr. 53.431/99, § 27, 23 octombrie 2003, Tahir Duran împotriva Turciei, nr. 40.997/98, § 23, 29 ianuarie 2004, și Caloglu împotriva Turciei, nr. 55.812/00, § 30, 29 iulie 2004)),
și nu atunci când partea care se consideră vătămată solicită aceasta chiar prin contestația în anulare formulată.
Având în vedere considerentele expuse, în temeiul art.322 C.proc.civ., instanța urmează a respinge contestația în anulare formulată.
PENTRU ACESTE MOTIVE IN NUMELE LEGII DECIDE:
Respinge contestația în anulare declarată de P. R. împotriva deciziei civile nr.2851 din_ pronunțată în dosarul nr._ al Curții de Apel C., pe care o menține în întregime.
Decizia este irevocabilă. Pronunțată în ședința publică din _ | . | ||
A. | PREȘEDINTE M. C. M. S. C. P. | JUDECĂTORI |
GREFIER
V. D.
Red. C.P. dact. GC 2 ex/_
Jud. recurs: F.T., M. H., L. U.
| ← Sentința civilă nr. 6981/2013. Acțiune anulare hotărâre AGA | Sentința civilă nr. 5401/2013. Acțiune anulare hotărâre AGA → |
|---|
