Decizia civilă nr. 4640/2013. Acțiune în pretenții comerciale
| Comentarii |
|
R O M Â N I A
CURTEA DE APEL CLUJ SECȚIA A II-A CIVILĂ,
DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
Dosar nr._ *
DECIZIE CIVILĂ Nr. 4640/2013
Ședința publică de la 23 Aprilie 2013
Completul compus din: PREȘEDINTE DP
Judecător A. -I. A. Judecător C. I. Grefier M. N. Țâr
Pe rol, judecarea recursului formulat de pârâta SC L. V. C. SRL împotriva sentinței civile nr. 283 din_ pronunțată în dosarul nr._ * al T. ului Specializat Cluj în contradictoriu cu intimata SC T. SRL având ca obiect pretenții.
La data de_ se înregistrează din partea intimatei - concluzii scrise. La data de_ se înregistrează din partea recurentei - concluzii scrise.
Se constată că mersul dezbaterilor și susținerile orale ale părților au fost consemnate în încheierea de ședință din data de 16 aprilie 2013, încheiere care face parte integrantă din prezenta hotărâre, iar pronunțarea s-a amânat pentru data de astăzi.
C U R T E A :
Prin sentința civilă nr. 283 din_ pronunțată în dosarul nr._ * al T. ului Specializat Cluj s-a admis cererea de chemare în judecată formulată și precizată de reclamanta SC T. SRL D., în contradictoriu cu pârâta SC L. V. C. SRL
D. și în consecință, a fost obligată pârâta SC L. V. C. SRL să plătească reclamantei SC T. SRL suma de 43.693,16 lei cu titlul de prejudiciu nerecuperat, precum și la plata dobânzii legale remuneratorii calculate asupra sumei de 43.693,16 lei începând cu data de 27 ianuarie 2009 și până la data plății efective. A fost obligată pârâta să plătească reclamantei suma de 9.213,73 lei cu titlul de cheltuieli de judecată.
Pentru a pronunța această hotărâre, instanța de fond a reținut că la data de 28 iulie 2004 în imobilul situat în D., str. 1 Mai nr. 7, ap. 3, proprietatea pârâtei SC LEMNU V. C. SRL, a izbucnit un incendiu care s-a propagat la imobilul în care reclamanta SC T. SRL avea deschis un magazin. Din procesul-verbal de intervenție nr.28/1/_ emis de ISU CLUJ-DETAȘAMENTUL DE POMPIERI D. reiese cu claritate faptul că incendiu a provenit de la restaurantul societății pârâte de unde s-a propagat și la magazinul deținut de reclamanta SC T. SRL, sursa probabilă de aprindere fiind scurtcircuit electric, mijlocul de aprindere cablul electric, iar primul material care s-a aprins a fost izolația firului electric (fila 11, dosar_ al Judecătoriei D. ).
Având în vedere faptul că reclamanta deține o poliță de asigurare de bunuri (polița de asigurare IC 0870291 din_ eliberată de SC ASTRA SA - fila 9, dosar_ al T. ului Comercial Cluj), reclamanta s-a adresat societății de asigurare în vederea acoperirii pagubelor, sens în care s-au întocmit dosarele de daună CJ3/036/IC/2004 și CJ3/057/IC/2004 (filele 71-201, vol. I, dosar_ *, 209-301 vol. I, dosar_ *, 1-114, vol. II, dosar_ *), reclamanta SC T. SRL fiind despăgubită cu suma de 47.500 lei (RON). Potrivit art. 998-999 Cod civil, orice fapta a omului, care cauzează altuia prejudiciu, obliga pe acela din a cărui greșeală s-a ocazionat, a-l repara. Omul este responsabil nu numai de prejudiciul ce a cauzat prin fapta sa, dar și de acela ce a cauzat prin neglijența sau prin imprudenta sa. Astfel,
pentru a se antrena răspunderea pentru fapta proprie, în cauză trebuie să fie dovediră existența unei fapte ilicite, a vinovăției, a prejudiciului și a raportului de cauzalitate între faptă și prejudiciu. Raportat la procesul-verbal de intervenție nr.28/1/_ emis de ISU CLUJ-DETAȘAMENTUL DE POMPIERI D. este cert că urmare a incendiului izbucnit în restaurantul proprietatea pârâtei, reclamanta SC T. SRL a suferit un prejudiciu, fapt care de altfel nu a fost contestat de părți în prezenta cauză.
În vederea stabilirii întinderii prejudiciului, în cauză s-a administrat proba testimonială, precum și proba științifică a expertizei tehnice judiciare în specialitatea contabilitate, raport întocmit de d-na expert APOSTOL D. C. (filele 131-143, 152- 153, vol. II, dosar_ *). Potrivit concluziilor raportului de expertiză, valoarea prejudiciului suferit de către reclamantă și neacoperit de către societatea de asigurări a fost de_ lei (RON), la care se adaugă suma de 5.855,74 lei (RON) reprezentând profit nerealizat pe perioada_ -_, respectiv un total de 43.693,16 lei.
În mod unanim în literatura juridică și practica judiciară s-a reținut că unul din principiile care guvernează răspunderea civilă delictuală este acela al reparării integrale a prejudiciului, respectiv, înlăturarea tuturor consecințelor dăunătoare ale unui fapt ilicit, în scopul repunerii victimei în situația anterioară. Una din condițiile teoretice pe care trebuie să le îndeplinească prejudiciul constă în aceea că acesta trebuie să fie nereparat. Astfel, plata efectuată de către societatea de asigurare SC ASTRA SA în temeiul poliței încheiate cu reclamanta, un raport juridic contractual de asigurare de bunuri, are caracter de despăgubire, astfel că reclamanta victimă are dreptul de a pretinde de la autorul pagubei doar diferența dintre suma primită cu titlul de despăgubire și valoarea prejudiciului produs, societatea de asigurare fiind îndreptățită ca pe calea acțiunii în regres să recupereze de la persoana vinovată suma plătită asiguratului. Astfel, a apreciat instanța de fond, sunt irelevante sub acest aspect susținerile pârâtei privitoare la faptul că reclamanta nu a solicitat despăgubiri până la limita maximă a poliței de asigurare, acesta aspect nefiind un element de natură a exonera pârâta de la obligația de reparare integrală a prejudiciului, căci aceasta este ținută la repararea prejudiciului cauzat prin fapta sa.
De asemenea, a constatat instanța de fond, nu reprezintă un element de exonerarea de răspundere nici necontestarea cuantumului sumei achitate de societatea de asigurări și nici declarația dată de asigurat societății de asigurare că nu mai are nici o pretenție de la aceasta, căci oricum autorul prejudiciului, raportat la principiul reparării integrale a prejudiciului, este ținut să suporte diferența dintre valoarea prejudiciului și suma primită de victimă cu titlul de despăgubire de la societatea de asigurări. De asemenea, raportat la probele administrate în cauză reiese că prejudiciul suferit de către reclamantă este în strânsă legătură cu fapta ilicită a pârâtei, fiind astfel îndeplinite toate condițiile prevăzute de ar. 998-999 cod civil pentru a se atrage răspunderea civilă delictuală a pârâtei.
Față de cele de mai sus, instanța de fond a obligat pârâta S.C. L. V. C.
S.R.L. să plătească reclamantei S.C. T. S.R.L. suma de 43.693,16 lei cu titlul de prejudiciu nerecuperat. Având în vedere dispozițiile art. 43 Cod comercial raportat la dispozițiile O.G. nr. 13/2011, instanța a obligat pârâta și la plata dobânzii legale remuneratorii calculate asupra sumei de 43.693,16 lei începând cu data de 27 ianuarie 2009, data înregistrării cererii de chemare în judecată, și până la data plății efective.
Raportat la cele de mai sus, în temeiul art. 998-999 Cod civil, instanța de fond a admis cererea de chemare în judecată formulată și precizată de reclamanta SC T. SRL și în consecință a obligat pârâta SC L. V. C. SRL să plătească reclamantei SC T. SRL suma de 43.693,16 lei cu titlul de prejudiciu nerecuperat, precum și la plata dobânzii legale remuneratorii calculate asupra sumei de 43.693,16 lei începând cu data de 27 ianuarie 2009 și până la data plății efective.
În temeiul art. 274 Cod procedură civilă, pârâta SC L. V. C. SRL căzând în pretenții, a fost obligată să plătească reclamantei suma de 9.213,73 lei cu
titlul de cheltuieli de judecată constând în taxă judiciară de timbru aferente pretențiilor precizate (2.358,73 lei), timbru judiciar (5 lei), onorariu expert (2.850 lei) și onorariu avocațial (4.000 lei).
Împotriva acestei hotărâri a declarat recurs pârâta S.C. L. V. C. S.R.L.
D.
prin care a solicitat admiterea acestuia, modificarea în totalitate sentința recurate în sensul respingerii cererii de chemare în judecata formulata de către S.C. T. S.R.L și suspendarea executării sentinței civile nr. 283/2013, până la soluționarea recursului, cu plata cheltuielilor de judecată.
În motivarea recursului, întemeiat pe dispozițiile art. 300 alin. 2 și 3 rap. la art. 3041C.pr.civ., pârâta a arătat că hotărârea recurată este netemeinică, reținându-se în mod eronata răspunderea civilă delictuale a sa vis-a-vis de prejudiciul reclamat de către S.C. T. S.R.L. cât timp lipsea o condiție esențiala a atragerii acestui tip de
răspundere, respectiv existenta unui prejudiciu, care să nu fi fost în prealabil acoperit.
Totodată, pârâta consideră că instanța de fond în mod greșit și-a însușit concluziile raportului de expertiza dispus în cauză. Astfel, în data de_ S.C. T. S.R.L., în calitate de asigurat, a "încheiat cu ASTRA S.A., în calitate de asigurător, polița de asigurare nr. 0870291, pentru bunurile asigurate situate în D., str. 1 Mai, nr. 7, județul Cluj, constând din clădiri si alte construcții pentru suma de 58.500 USD si produse finite pentru suma de 29.667 USD, adică în total 88.167 USD, filanr. 194. Valoarea totala asigurata, la cursul de schimb menționat în cererea de asigurare (1 USD = 34.169 lei), a fost de 3.012.578.223 lei vechi. În temeiul acestei polițe de asigurare S.C. T. S.R.L, urmare incendiuiui, în data de_ a formulat o cerere de despăgubire, înregistrată la societatea de asigurări sub nr. 57, prin care a solicitat decontarea sumei de 1.793.046.517 lei (ROL), reprezentând "marfa distrusa". în scopul decontării sumelor pretinse, la societatea de asigurări s-au constituit două dosare de dauna, având numerele CJ3/056/IC/2004 si CJ_ .
In urma avizării de dauna (filele 200-201), a constatărilor si evaluărilor efectuate pe baza documentelor justificative depuse în dosarele de dauna, societatea de asigurări ASTRA S.A. a achitat reclamantei despăgubiri în suma totala de 168.230 iei (RON). Din adresa nr. 381/_ a S.C. ASTRA ASIGURĂRI, rezulta ca s-a achitat reclamantei suma de 1.685.710.000 lei si ca asiguratul pârâtei CASCO a fost integral despăgubit. Pentru marfa aflata în incinta imobilului cuprins de incendiu, reclamanta avea si o asigurare pentru marfa, având în vedere ca avea deschisa o linie de credit la
B.C.R. pentru achiziționare de marfa.
In polița de asigurare IC nr. 0870291 din data de_, la litera A pct. f. se prevede suma asigurata pentru produse finite în cuantum de 29.667 USD iar la capitolul Mențiuni speciale se prevede că .Polița se cesionează în favoarea BCR pentru segmentul "a" în limitele sumei de 200.000.000 lei."
In cererea de asigurare întocmită de S.C. T. S.R.L. se menționează că s-au asigurat produse finite "Textile" în suma de 1.000.000.000 lei vechi, adică 29.667 USD. Din înscrisurile depuse de S.C. ASIGURARE-REASIGURARE ASTRA S.A. în dosarul nr._ al Curții de Apel Cluj rezulta că s-a achitat integral suma solicitata si asigurata.
Pentru atragerea răspunderii civile delictuale a pârâtei, aceasta arată că instanța de fond a avut în vedere concluziile raportului de expertiza efectuat în cauza de către dna. expert contabil Apostol D. C., conform căruia prejudiciul neacoperit si care, în consecința ar trebui acoperit de către pârâta, este de 43.693,16 lei. Desi pârâta a formulat obiectiuni la acest raport de expertiza, învederând instanței motivele pentru care concluziile acestuia sunt eronate, iar prejudiciul S.C. T. S.R.L. a fost în integralitate acoperit, s-a preluat tale quale opinia expertului.
Raportat la prejudiciul S.C. T. S.R.L., societatea de asigurare a întocmit la rândul ei o ,.expertiza" în vederea determinării cuantumului prejudiciului, în sensul că au efectuat cercetări temeinice pentru evaluarea cu strictețe a prejudiciului, astfel încât despăgubirile acordate de asigurător să nu exceadă realului prejudiciu. Aceste
cercetări au fost temeinic realizate, dat fiind interesul societății de asigurare în cauza de a nu plați asiguratului mai mult decât se cuvenea în raport de prejudiciul efectiv.
Faptul ca S.C. T. S.R.L. nu a contestat suma achitată de societatea de asigurare, cu toate ca era inferioara cuantumului prevăzut în polița de asigurare, ci a acceptat, fara vreo obiectiune cuantumul prejudiciului determinat de societatea de asigurare, iar apoi a chemat în judecata pe pârâta pentru recuperarea pretinsului prejudiciu pe care nu l-a solicitat societății de asigurare dovedește netemeinicia cererii de chemare în judecata. Singura explicație ar fi ca nu exista un asemenea prejudiciu si ca S.C. T. S.R.L. incearca sa se îmbogățească fara just temei în detrimentul subscrisei. Consider ca acest element a scăpat instanței de fond în aprecierea veridicității concluziilor raportului de expertiza al doamnei expert Apostol D. C. .
Așadar, în opinia pârâtei, întreg prejudiciul cauzat intimatei de incendiul izbucnit în data de_ în clădirea pârâtei a fost acoperit de către societatea de asigurări - reasigurări ASTRA S.A. Faptul ca nu a contestat cuantumul despăgubirilor acordate de unitatea de asigurare, ci a acceptat fara nicio observație, afirmând ca nu mai are nicio pretenție în contra acesteia, intareste convingerea ca prejudiciul a fost integral reparat de unitatea de asigurare. La data cand a obținut despăgubirea, reclamanta-intimata nu putea anticipa soluția care se va pronunța în dosarul 2702/2004 si nici daca va avea vreodată posibilitatea să încerce recuperarea unui eventual prejudiciu neacoperit de la parata-recurenta. Avea insa, la dispoziție toate mijloacele legale de a incasa de la asigurător despăgubiri în limita poliței de asigurare în situația în care intr-adevar prejudiciul ar fi fost superior cuantumului despăgubirilor plătite de unitatea de asigurare.
Pârâta susține că, concluziile raportului de expertiza dispus în cauza sunt în contradicție cu informațiile cuprinse în înscrisurile depuse la dosar în probațiune si cu declarația data de către intimata în data de_ . Polița de asigurare nr. 0870291 prevedea asigurarea bunurilor situate în mun. D., str. 1 Mai, nr. 7, jud. Cluj, constând în clădiri si alte construcții pentru suma de 58.500 USD si produse finite pentru suma de 29.667 USD. Societatea de asigurare a plătit doar 55.771 ron pentru marfa distrusa, cuantum mai redus decât maximul asigurat, aspect care evidențiază realul prejudiciu cauzat S.C. T. S.R.L.
Valoarea despăgubirii acordata de către societate de asigurare este în valoarea de 557.710.000 lei vechi, adică 55.771 RON, pârâta nevând cunoștința de motivul pentru care societatea de asigurări nu a despăgubit societatea T. S.R.L. la valoarea maxima a sumei asigurate prin polița de asigurare nr. 0870291/_ ."
In condițiile în care reclamanta-intimata a formulat cerere pentru acordare de despăgubiri cu privire la fondul de marfa în suma de 1.793.046.517 lei (ROL), iar după verificările amănunțite făcute de ASTRA S.A. s-au plătit despăgubiri în suma de 557.710.000 lei vechi pentru fondul de marfa distrus, fara sa existe obiecțiuni sau nemulțumiri din partea reclamantei, înseamnă ca valoarea mărfurilor distruse nu putea depăși suma plătită de unitatea de asigurare. Aceasta concluzie este întărită de împrejurarea ca reclamanta avea polița de asigurare pentru suma de 101,369 lei (RON) aferenta fondului de marfa.
În opinia pârâtei este nefondată cererea pentru obligarea sa la plata sumei de 5.855,74 lei reprezentând profit nerealizat. Prin despăgubirea plătită de unitatea de asigurare s-a acoperit si prejudiciul cauzat pentru pretinsul profit nerealizat. în opinia recurentei, valoarea mărfii cuprinsa intre 1.013.691,72 lei vechi (101.369 RON) (nivelul poliței de asigurare) si suma de 557.710.000 lei vechi nu a fost distrusa de incendiu, marfa a fost vânduta, ocazie cu care s-a obținut si profitul aferent, respectiv cel solicitat prin acțiune. Reclamanta-intimata a continuat să vândă marfa si după producerea incendiului, însa din locul unde a fost transportată marfa până la refacerea spațiului.
O altă critică formulată de pârâtă se referă la faptul că hotărârea recurată a fost pronunțată cu aplicarea greșita a dispozițiilor art. 998-999 si 1000 din vechiul Cod civil, nefiind îndeplinite condițiile răspunderii civile delictuale. Astfel, susține pârâta că s-a
omis analizarea îndeplinirii tuturor condițiilor pentru tragerea sa la răspunderea civilă delictuală. In concret, arată pârâta, procesele-verbale de intervenție nr. 28/1 si nr. 28/2 din data de_ emise de GRUPUL DE POMPIERI "AVRAM IANCU" AL JUDEȚULUI CLUJ menționează sursa probabila de aprindere un scurtcircuit electric la un cablu care alimenta un consumator din bar sau de pe barul pârâtei. Totuși, angajarea răspunderii civile a unei persoane nu poate opera în baza unei probabilități, ci pentru sancționarea în orice maniera a unei persoane este imperativ a fi stabilita certitudinea imputabilitatii cauzării pagubelor de către persoana în cauza.
Consideră pârâta că în lipsa unor probe suplimentare propuse de către intimata în sprijinul argumentelor sale, probe care sa întărească cele consemnate cu titlu de probabilitate în procesul-verbal de intervenție nr. 28/1 din data de_, nu poate fi obligată la plata unor sume de bani cu titlu de despăgubiri acesteia din urma.
Pârâta a menționat si faptul că decizia Curții de Apel Cluj din septembrie 2008, din dosarul nr. 2702/2004, prin care s-a menținut în mod irevocabil valabilitatea procesului-verbal de intervenție, atacat cu acțiune în anulare de către pârâta, nu duce la concluzia certitudinii răspunderii sale civile delictuale, aceasta deoarece procesul- verbal în cauza a fost menținut în integralitatea lui asa cum a fost edictat, adică cu mențiunea probabilității izbucnirii incendiului în clădirea proprietatea pârâtei, de la un scurtcircuit electric la un cablu care alimenta un consumator din bar sau de pe bar. Astfel, se poate porni în probarea îndeplinirii condițiilor răspunderii civile delictuale a pârâtei de la mențiunile acestui proces-verbal, insa probațiunea trebuie completata, astfel încât sa se dovedească dincolo de orice dubiu aspectul reclamat.
Cu privire la cheltuielile de judecata solicitate de către S.C. T. S.R.L., pârâta arată că întrucât cererea principala este nefondată ca urmare a faptului ca prejudiciul suferit de intimată fost reparat în totalitate, iar în faza dezbaterilor S.C. T. S.R.L. si-a precizat acțiunea în sensul reducerii pretențiilor la 36,1% din pretențiile inițiale, instanța de fond ar fi trebuit să acorde S.C. T. S.R.L. cheltuieli de judecata la nivelul de 36,1% fața de cheltuielile efectuate, proporțional cu reducerea câtimii pretențiilor. Este de observat faptul ca intimata a achitat taxa judiciara de timbru calculata la valoarea inițiala a pretențiilor.
La pct. 5 din motivarea recursului, în baza dispozițiilor art. 300 alin. 2 si 3 din vechiul C.pr.civ., pârâta dezvoltă motivele pentru care consideră că se impune admiterea cererii de suspendare a executării sentinței civile nr. 283/2013 până la soluționarea recursului. În esență, pârâta arată că hotărârea atacată este netemeinică, instanța preluând tale quale concluziile raportului de expertiza dispus în cauza, lipsind o analiza a instanței de fond asupra veridicității concluziilor acestuia, raportat la faptul ca societatea de asigurări, care avea obligația de a evalua si despăgubi asiguratul,
S.C. T. S.R.L., conform celor negociate si contractate de aceste parti, a acoperit întreg prejudiciul în cauza, nedepășindu-se plafonul maxim de despăgubiri contractat. Aceasta duce cel puțin la o prezumție puternica de netemeinicie a hotărârii judecătorești atacate, prin care s-a dispus obligarea la repararea prejudiciului rămas nereparat de către asigurător. În consecința, pârâta consideră că atâta timp cât nu exista o hotărâre irevocabilă prin care să fie obligată la plata unei sume de bani, este de evitat îngreunarea situației părților, îngreunarea mersului afacerilor pârâtei prin impunerea posibil nejustificată a unei obligații de plată.
Intimata reclamantă S.C. T. S.R.L. D. a depus întâmpinare
în cauză prin care a solicitat respingerea recursului ca nefondat și menținerea ca temeinică și legală a hotărârii recurate, deoarece reținerea răspunderii civile delictuale a recurentei, raportat la prejudiciul intimatei a fost reținut în mod corect de către instanța de fond .
Analizând recursul formulat din perspectiva motivelor invocate, Curtea l-a apreciat ca fiind nefondat din următoarele considerente:
Primul aspect care trebuie enunțat chiar și cu caracter tangențial este cel legat de prescripția dreptului material la acțiune. Deși excepția este soluționată irevocabil în această fază procesuală și instanța de recurs a fost investită cu o cale de atac
împotriva unei soluții pronunțate cu privire la fondul pretențiilor deduse judecății, remarcăm totuși faptul că atât decizia curții de apel cât și decizia din recurs a Î.C.C.J. prin care a fost tranșată chestiunea prescripției nu conving prin forța argumentelor și nu motivează în mod corespunzător și prin corelare cu actele și lucrările dosarului incidența vreunui caz legal de întrerupere sau de suspendare a curgerii termenului de prescripție prin raportare la data producerii faptului prejudiciabil,_, mai ales în condițiile în care autorul prejudicului era indiscutabil cunoscut încă din momentul producerii prejudiciului și nu era nevoie de o soluție a instanței în acest sens.
În ceea ce privește starea de fapt, din probele administrate, din actele și lucrările dosarului rezultă în mod lipsit de echivoc faptul că la data de 28 iulie 2004 în imobilul situat în D., str. 1 Mai nr. 7, ap. 3, proprietatea pârâtei recurente S.C. LEMNU
V. C. S.R.L., a izbucnit un incendiu care s-a propagat la imobilul în care reclamanta intimată SC T. SRL avea deschis un magazin.
Din procesul-verbal de intervenție nr.28/1/_ emis de ISU CLUJ- DETAȘAMENTUL DE POMPIERI D. reiese faptul că incendiu a provenit de la restaurantul societății pârâte de unde s-a propagat și la magazinul deținut de reclamanta SC T. SRL, sursa probabilă de aprindere fiind scurtcircuit electric, mijlocul de aprindere cablul electric, iar primul material care s-a aprins a fost izolația firului electric (fila 11, dosar_ al Judecătoriei D. ).
Procesele verbale încheiate de către Grupul de Pompieri Avram Iancu la data intervenției la fața locului prilejuită de incendiul din_ au fost atacate de către pârâta recurentă la instanța competentă de contencios administrativ însă prin decizia 1940/R/2008 a Curții de Apel Cluj demersul de anulare a acestor procese verbale a fost respins irevocabil.
Este real faptul că aceste procese verbale formulează concluzii cu un anumit grad de probabilitate, aspect pe care recurenta îl invocă și îl speculează din punct de vedere juridic sub aspectul caracterului cert al existenței faptei ilicite. Pe de altă parte, nu există vreo probă care să sugereze măcar faptul că ar fi existat o altă sursă a incendiului. Nici măcar recurenta nu indică o altă posibilă și plauzibilă sursă a incendiului și implicit cauză a prejudiciului produs.
Este în mod neechivoc statuat și faptul că reclamanta intimată a deținut o poliță de asigurare de bunuri (polița de asigurare IC 0870291 din_ eliberată de SC ASTRA SA - fila 9, dosar_ al T. ului Comercial Cluj). În baza acestei polițe reclamanta s-a adresat societății de asigurare în vederea acoperirii pagubelor, sens în care s-au întocmit dosarele de daună CJ3/036/IC/2004 și CJ3/057/IC/2004 (filele 71- 201, vol. I, dosar_ *, 209-301 vol. I, dosar_ *, 1-114, vol. II, dosar _
*). Subsecvent acestor demersuri reclamanta S.C. T. S.R.L. a fost despăgubită cu suma de 47.500 lei.
Potrivit art. 998-999 Cod civil, orice fapta a omului, care cauzează altuia un prejudiciu, obligă pe acela din a cărui greșeală s-a ocazionat, a-l repara. Omul este responsabil nu numai de prejudiciul ce a cauzat prin fapta sa, dar și de acela ce a cauzat prin neglijența sau prin imprudenta sa. Astfel, pentru a se antrena răspunderea pentru fapta proprie, în cauză trebuie să fie dovediră existența unei fapte ilicite, a vinovăției, a prejudiciului și a raportului de cauzalitate între faptă și prejudiciu.
Raportat la procesul-verbal de intervenție nr. 28/1/_ emis de ISU CLUJ- DETAȘAMENTUL DE POMPIERI D., pentru argumentele anunțat și într-un paragraf anterior, instanța de recurs reține în concordanță cu instanța de fond faptul că incendiul a izbucnit în restaurantul proprietatea pârâtei recurente, reclamanta intimată
S.C. T. S.R.L. a suferit un prejudiciu, fapt care de altfel nu a fost contestat de părțile din prezenta cauză.
În vederea stabilirii întinderii prejudiciului, în cauză s-a administrat proba testimonială, precum și proba științifică a expertizei tehnice judiciare în specialitatea contabilitate, raport întocmit de d-na expert APOSTOL D. C. (filele 131-143, 152- 153, vol. II, dosar_ *). Potrivit concluziilor raportului de expertiză, valoarea
prejudiciului suferit de către reclamantă și neacoperit de către societatea de asigurări a fost de_ lei (RON), la care se adaugă suma de 5.855,74 lei (RON) reprezentând profit nerealizat pe perioada_ -_, respectiv un total de 43.693,16 lei.
În mod unanim și constant în literatura juridică și practica judiciară s-a reținut că unul din principiile care guvernează răspunderea civilă delictuală este acela al reparării integrale a prejudiciului, respectiv, înlăturarea tuturor consecințelor dăunătoare ale unui fapt ilicit, în scopul repunerii victimei în situația anterioară. Una din condițiile teoretice pe care trebuie să le îndeplinească prejudiciul constă în aceea că acesta trebuie să fie nereparat.
Astfel, plata efectuată de către societatea de asigurare S.C. ASTRA S.A. în temeiul poliței încheiate cu reclamanta care are valoarea unui raport juridic contractual de asigurare de bunuri, are indiscutabil caracter de despăgubire. Pe de altă parte, în cazul în care despăgubirea acordată de către societatea de asigurare către reclamanta intimată nu acoperă integral prejudiciul, aceasta are libertate deplină să se îndrepte împotriva persoanei responsabile de producerea prejudiciului. Aceste drept este unul discreționar și contrar celor susținute de către recurentă persoana prejudiciată nu are vreo obligație de a se adresa cu prioritate societății de asigurare nici în situația în care plafonul de despăgubire nu a fost atins, așa cum s-a întâmplat în cazul concret dedus judecății. Altfel spus, răspunderea persoanei responsabile nu devine una subsidiară în cazul în care există un contract de asigurare, dimpotrivă, beneficiarul poliței de asigurare poate chiar renunța la beneficiul acestui contrat și să se îndrepte exclusiv împotriva persoanei responsabile de producerea prejudiciului pentru acoperirea integrală a pagubelor. Oricum, în urma asigurării acțiunii în regres a asigurătorului persoana responsabilă va suporta și suma plătită de către asigurător în baza poliței către asigurat.
În baza acestor considerente, instanța de recurs reține că reclamanta victimă are dreptul de a pretinde de la autorul pagubei diferența dintre suma primită cu titlul de despăgubire și valoarea prejudiciului produs, indiferent dacă a fost atins sau nu plafonul maxim de despăgubire.
De asemenea, a constatat în mod întemeiat prima instanță de fond, nu reprezintă un element de exonerarea de răspundere nici necontestarea sau acceptarea necondiționată a cuantumului sumei achitate de societatea de asigurări și nici mult invocata declarație dată de asigurat societății de asigurare că nu mai are nici o pretenție de la aceasta. Oricum, autorul prejudiciului, raportat la principiul reparării integrale a prejudiciului, este ținut să suporte diferența dintre valoarea prejudiciului și suma primită de victimă cu titlul de despăgubire de la societatea de asigurări. Contar celor susținute de către recurentă, mecanismul prezentat anterior exclude dubla reparare a prejudiciului.
În ceea ce privește raportul de cauzalitate, probele administrate în cauză confirmă faptul că prejudiciul suferit de către reclamantă este în strânsă legătură cu fapta ilicită a pârâtei, fiind astfel îndeplinite toate condițiile prevăzute de ar. 998-999 Cod civil pentru a se atrage răspunderea civilă delictuală a pârâtei.
În vederea stabilirii întinderii prejudiciului, în cauză s-a administrat proba testimonială, precum și proba științifică a expertizei tehnice judiciare în specialitatea contabilitate, raport întocmit de d-na expert APOSTOL D. C. (filele 131-143, 152- 153, vol. II, dosar_ *). Potrivit concluziilor raportului de expertiză, valoarea prejudiciului suferit de către reclamantă și neacoperit de către societatea de asigurări a fost de 37.837, 42 lei, la care se adaugă suma de 5.855,74 lei reprezentând profit nerealizat pe perioada_ -_, respectiv în total 43. 693, 16 lei. Concluziile raportului de expertiză sunt argumentate și au forța necesară pentru a forma convingerea instanței. Obiecțiunile pârâtei recurente (f. 147 vol II dosar fond) la aceste concluzii ale raportului de expertiză se referă în covârșitoare parte la situația
despăgubirilor parțiale obținute în baza poliței de asigurare, argumente care au fost pe larg analizate anterior și sunt apreciate ca neîntemeiate.
În ceea ce privește cheltuielile de judecată instanța de recurs reține faptul că aprecierile recurentei sunt neîntemeiate. Astfel, raționamentul expus de recurentă privind acordarea proporțională a cheltuielilor de judecată sunt valabile în condițiile art. 276 din vechiul Cpc în situația în care cererea de chemare în judecată a fost admisă în parte. În cazul concret analizat pretențiile deduse judecății au fost admise integral în urma unei precizări de acțiune. În consecință, se poate pune în discuție doar reducerea cuantumului onorariului ca fiind nejustificat de mare prin raportare la complexitatea dosarului și munca depusă de avocat, în condițiile art. 274 alin. 3 Cpc. Or raportat la complexitatea dosarului, la munca depusă de avocat, la probatoriul administrat și la perioada îndelungată în care dosarul a stat pe rolul instanțelor judecătorești, instanța de recurs reține că un cuantum al onorariului de 4000 lei nu este deloc exagerat.
Pentru toate aceste considerente, în baza dispozițiilor art. 312 alin. 1 C.p.c., instanța va respinge recursul declarat de pârâta S.C. L. V. C. S.R.L. D. împotriva sentinței civile nr. 283 din_ pronunțată în dosarul nr._ * al T. ului Specializat Cluj, pe care o va menține în întregime.
PENTRU ACESTE MOTIVE, IN NUMELE LEGII
D E C I D E:
Respinge recursul declarat de pârâta S.C. L. V. C. S.R.L. D. împotriva sentinței civile nr. 283 din_ pronunțată în dosarul nr._ * al T. ului Specializat Cluj, pe care o menține în întregime.
Decizia este irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică din 23 aprilie 2013.
PREȘEDINTE, JUDECĂTORI,
DP A. A. I. C. I.
GREFIER,
M. N. ȚAR
Red.A.A.I./_ .
Dact.H.C./2 ex. Jud.fond. C.Gligan
| ← Decizia civilă nr. 16/2013. Acțiune în pretenții comerciale | Decizia civilă nr. 529/2013. Acțiune în pretenții comerciale → |
|---|
