Decizia civilă nr. 679/2013. Acțiune în pretenții comerciale
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
T. UL SPECIALIZAT C. DOSAR NR. _
Cod operator date cu caracter personal 11553
DECIZIA CIVILĂ NR.679/2013
Ședința publică din data de 16 decembrie 2013 Instanța este constituită din: PREȘEDINTE: D. M. D. JUDECĂTOR: F. -IANCU M.
JUDECĂTOR: E. B. GREFIER: A. VLAIC
Pe rol fiind soluționarea recursului formulat de către recurenta S. R. DE R. împotriva sentinței civile nr.96/_, pronunțate de către Judecătoria Turda, în dosarul nr._, în contradictoriu cu intimata SC M. C. SRL, având ca obiect în primă instanță pretenții.
La apelul nominal efectuat în cauză, la ambele strigări, se constată lipsa reprezentanților părților în cauză.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei, constatându-se că s-a înregistrat la dosar, la data de 13 decembrie 2013, întâmpinare din partea intimatei, cu anexe.
T. ul, în urma deliberării, apreciind cauza în stare de judecată, o reține în pronunțare, în baza actelor și a probelor existente la dosar.
T. UL,
Deliberând, reține că prin sentința civilă nr. 96/2013 pronunțată de Judecătoria Turda în dosarul nr._ a fost admisă excepția prematurității și respinsă, ca fiind prematur introdusă, cererea formulată de către reclamantă S.
R. DE RADIOFUZIUNE în contradictoriu cu pârâta SC M. C. SRL.
Pentru a pronunța această hotărâre instanța de fond a reținut incidența disp. art. 109 alin.2 raportat la art. 7201alin.1 C.pr.civ, respectiv faptul că reclamanta avea obligația să convoace pârâta la conciliere și să-i comunice în scris pretențiile sale, temeiul legal al acestora precum și toate actele doveditoare.
Împotriva acestei hotărâri a declarat recurs reclamanta S. R. DE R. solicitând casarea hotărârii recurate, rejudecarea cererii sale și admiterea acțiunii în întregime așa cum a fost formulată.
În motivele de recurs recurenta a arătat că hotărârea instanței de fond este nelegală, în mod greșit reținându-se incidența disp. art. 7201C.pr.civ.
În acest sens, a arătat recurenta că este un serviciu public autonom de interes național, o instituție publică care prestează un serviciu public autonom, în conformitate cu art. 1 din Legea nr. 41/1994 republicată, că nefiind persoană juridică obligată la încheierea de contracte, sunt excluse dispozițiile art. 7201C.pr.civ. Prin urmare, aceste dispoziții sunt aplicabile dosar litigiilor derivate din raporturi contractuale, nefiind incidente în prezenta cauză, astfel că se impune respingerea excepției prematurității acțiunii, ca urmare a neîndeplinirii procedurii prealabile. În acest sens, sunt și disp. art. 40 alin.3 din Legea nr. 41/1994. În ceea ce privește fondul cauzei, recurenta a arătat că acțiunea sa este fondată, că pârâta este obligată să achite taxa pentru serviciul public prestat de reclamantă și că rațiunea existenței Societății Române de R. ca și fundamentul plății taxei radio își găsește reglementarea constituțională în art. 31 alin.2 și 5 și art. 56 alin.1 din Constituția României.
Prin întâmpinarea depusă intimata a solicitat respingerea recursului și menținerea hotărârii recurate.
A arătat intimata că susținerile recurentei sunt parțial întemeiate. Raporturile contractuale dintre cele două părți derivă din lege, însă cu condiția existenței calității de beneficiar a intimatei, fapt care nu a fost dovedit de recurentă. Legea nr. 41/1994 nu interzice recurentei să încheie astfel de contracte cu beneficiarii de servicii. Intimata nu are calitatea de beneficiar al serviciilor de radiodifuziune, această calitate nefiind prezumată de lege, cum în mod eronat indică recurenta. Stabilirea unei taxe cu caracter universal obligatorie pentru toate persoanele, se califică a fi un impozit. În mod legal, singura instituție abilitată să încaseze impozitele este Ministerul Finanțelor Publice, astfel că recurenta are, față de intimată, strict calitatea de comerciant. În aceste împrejurări recurenta avea obligația de a respecta disp. art. 7201alin.1 C.pr.civ., dat fiind faptul că a dedus judecății un raport juridic comercial. În lipsa oricărei dovezi din care să rezulte că pârâta a fost notificată în vederea soluționării pe cale amiabilă a litigiului, se impunea admiterea excepției prematurității, astfel că în mod corect instanța de fond a admis excepția lipsei procedurii prealabile, respingând acțiunea recurentei reclamante.
A mai arătat intimata că pe de altă parte I. s-a mai pronunțat și asupra nelegalității art. 3 alin.2 din HG nr. 977/2003, prin decizia nr. 2/2011. Persoana în favoarea căreia s-a instituit un drept nu poate fi obligată să susțină prin contribuția personală activitatea unui serviciu public, iar dreptul său constituțional la informare nu poate fi transformat într-o obligație de a achita o taxă fără o justificare obiectivă. Dispozițiile legale de la rang superior respectiv disp. art. 40 din Legea nr. 41/1994 trebuie interpretate în sensul că această taxă incumbă numai beneficiarilor serviciilor publice, noțiunea de beneficiar fiind atribuită atât în interpretarea oficială, cât și în interpretarea gramaticală, logică și sistemică, numai subiectelor care sunt în mod direct destinatarii acestor servicii.
Prin urmare, tribunalul trebuie să respingă interpretarea conform căreia, oficial, legiuitorul ar fi prezumat calitatea de beneficiar ai serviciilor de radio și televiziune, a tuturor persoanelor juridice cu sediul în România, fără a condiționa aceasta de posesia receptoarelor, instituind doar obligativitatea taxei respective, fără a institui o distincție, așa cum a realizat în cazul persoanelor fizice. Pentru toate aceste motive s-a solicitat respingerea recursului, ca fiind nefondat.
Analizand recursul formulat prin prisma motivelor invocate, precum si a dispozitiilor art. 304, 3041si 312 Cod procedura civila, tribunalul retine că acesta este fondat, urmând să fie admis pentru motivele ce vor fi expuse în cele ce urmează
:
Astfel, primul motiv de recurs invocat de către recurentă vizează soluționarea de către instanța de fond în mod greșit a excepției prematurității formulării cererii de chemare în judecată. Critica recurentei este fondată, interpretarea dată de către prima instanță dispozițiilor art. 7201 alin. 1 C.pr.civ., fiind greșită.
În acest sens, tribunalul reține că cererea de chemare în judecată a fost expediată de către recurentă la data de_, fiind înregistrată pe rolul Judecătoriei
T. la data de_ . La data la care a fost înregistrată acținea reclamantei recurente, art. 7201alin. 1 C.pr.civ. era modificat prin art. 219 pct. 21 din Legea nr. 71/2011, astfel că procedura concilierii prealabile era obligatorie doar în cazul proceselor și cererilor dintre profesioniști și doar dacă litigiile sunt evaluabile în bani și derivă din raporturi contractuale.
Conform art. 1 și 2 din Legea nr. 41/1994, atât recurenta reclamantă, cât și S.
R. de Televiziune, sunt servicii publice autonome de interes național, independente editorial care își desfășoară activitatea sub controlul Parlamentului, în condițiile legii și în conformitate cu convențiile internaționale la care România este parte.
Conform art. 40 alin. 3 din Legea nr. 41/199, persoanele juridice cu sediul în România, inclusiv filialele, sucursalele, agențiile și reprezentanțele acestora, precum și reprezentanțele din România ale persoanelor juridice străine, au obligația să plătească o taxă pentru serviciul public de radiodifuziune și o taxă pentru serviciul public de televiziune, în calitate de beneficiari ai acestor servicii.
Din coroborarea dispozițiilor legale anterior menționate rezultă că pretențiile recurentei reclamante nu au la bază un contract încheiat cu intimata pârâtă, ci se grefează pe dispozițiile legale de mai sus. Or, în aceste împrejurări nu sunt întrunite cerințele prevăzute de art. 7201alin. 1 C.pr.civ., pretențiile recurentei reclamante fiind evaluabile în bani, însă nefiind derivate din raporturi contractuale, astfel că instanța de fond a admis în mod eronat excepția prematurității acțiunii formulate de recurentă. Față de aceste considerente de fapt și de drept, tribunalul reține că hotărârea recurată a fost dată cu aplicarea greșită a legii, fiind incident motivul de recurs prevăzut de art. 304 pct. 9 C.pr.civ., astfel că, în baza art. 312 alin. 2 și 5 C.pr.civ., va admite recursul împotriva Sentinței civile nr. 96/_ pronunțată de Judecătoria Turda în dosarul nr._ pe care o va casa și va trimite cauza aceleeași instanțe
de fond pentru continuarea judecății fondului cererii.
PENTRU ACESTE MOTIVE IN NUMELE LEGII
D E C I D E:
Admite recursul declarat de recurenta S. R. DE RADIOFUZIUNE împotriva sentinței civile nr. 96/_ pronunțată de Judecătoria Turda în dosarul nr._, pe care o casează in totalitate și trimite cauza spre rejudecare la aceeași instanță de fond.
Irevocabila.
Pronunțată in ședința publică din 16 decembrie 2013.
PRESEDINTE: | JUDECATORI: | GREFIER: | ||
D. M. D. F. | -IANCU M. | E. | B. A. VLAIC |
Red./E.B./ 2 ex./_
| ← Decizia civilă nr. 596/2013. Acțiune în pretenții comerciale | Decizia civilă nr. 16/2013. Acțiune în pretenții comerciale → |
|---|
