Decizia civilă nr. 469/2013. Reziliere contract
| Comentarii |
|
R o m â n i a
ul Specializat C. Dosar nr. _
Cod operator date cu caracter personal 11553
Decizia civilă nr. 469/R/2013
Ședința publică din data de_ Completul este compus din: Președinte - I. P.
Judecător - E. B. Judecător - C. G. Grefier - S. M.
Pe rol fiind examinarea recursului declarat de către recurenta SC S. P.
. C. T., județul C., împotriva sentinței civile nr. 4215/_ pronunțată de către Judecătoria Turda, în dosarul nr._, privindu-i și pe intimații V. E. și N. C. D., având ca obiect în primă instanță, reziliere contract.
La apelul nominal se prezintă în reprezentarea intereselor recurentei, avocatul Bolboaca Ciprian în substituirea avocatului Restesan Oana Marilena,cu delegație de substituire depusă la acest termen.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei, constatându-se că s-a depus la dosar, în data de 13 septembrie 2013, din partea recurentei, dovada achitării taxei judiciare de timbru în cuantum de 1.762,05 lei și timbre judiciare în cuantum de cinci lei, aferente recursului și din partea reprezentantei recurentei, avocatul Resteșan Oana Marilena, o cerere prin care solicită acordarea unui nou termen de judecată datorită imposibilității prezentării acesteia la dezbateri având în vedere faptul că în perioada_ -_ se află în concediu de odihnă.
Reprezentantul recurentei solicită admiterea cererii de amânare formulată de către avocatul titular al recurentei.
ul respinge cererea de amânare, întrucât avocatul care știe că nu se poate prezenta la proces este obligat să-și asigure substituirea, iar dacă partea nu este de acord să fie apărată de un alt avocat își asumă riscul continuării judecății.
Reprezentantul recurentei arată că i-a fost acordat mandat doar pentru a solicita și susține cererea de amânare a cauzei.
Nefiind alte cereri de formulat sau excepții de invocat, tribunalul acordă cuvântul asupra recursului.
Reprezentantul recurentei arată că mandatul său este doar pentru susținerea cererii de amânare formulată de către avocatul titular.
T R I B U N A L U L,
Prin sentința civilă nr. 4215/_, pronunțată în dosarul nr._, Judecătoria Dej a respins, ca neîntemeiată, acțiunea civilă formulată de către
reclamanta SS P. S. . în contradictoriu cu pârâții V. E., N. C. D.
, având ca obiect rezoluțiune contract și a dispus obligarea reclamantei la plata, în favoarea pârâtului N. C. D. a sumei de 900 lei cu titlu de cheltuieli de judecată reprezentând onorariu avocațial.
Pentru a pronunța această sentință, instanța de fond a reținut că prin acțiunea înregistrată pe rolul instanței în data de_ cu nr. de dosar_ reclamanta SS P. S., a solicitat instanței, în contradictoriu cu pârâții
V. E., N. C. D., să dispună rezilierea antecontractului de vânzare- cumpărare încheiat între părți în data de_, având ca obiect promisiunea de vânzare, respectiv de cumpărare, a apartamentului 9 situat în localitatea C.
T., Strada Școlii, nr. 2, județul C., situat la etajul 2 și înscris în CF nr. 7535
C. T., nr. cadastral 1236/1/IX, compus din camera de zi, hol acces 1, hol acces 2, bucătărie, wc, loc de luat masa, dormitor atic, dresing, baie, în suprafață utilă de 97,14 mp, cu cotă părților comune indivize aferente de 8,422602/100-a parte din clădirea executată pe terenul prevăzut cu nr. cad. 1236/1 în suprafață de 912 mp, din care cota de 109,4063/912 părți teren atribuit în proprietate, pentru neîndeplinirea culpabilă, de către parați a obligațiilor contractuale asumate, respectiv plata diferenței din prețului cuvenit, de 10.000 euro, să dispună evacuarea pârâților din imobilul apartament, identificat anterior, cu cheltuieli de judecată. În fapt, în data de_ între părți a intervenit antecontractul de vânzare-cumpărare în baza căruia reclamanta, în calitate de promitent vânzător, s-a obligat să transmită pârâților, în calitate de promitenți cumpărători, dreptul de proprietate asupra imobilului apartament nr. 9 situat în localitatea C. T., Strada Școlii, nr. 2, județul C., situat la etajul 2, înscris în CF 7535 C. T., nr. cadastral 1236/1/IX, compus din camera de zi, hol acces 1, hol acces 2, bucătărie, wc, loc de luat masa, dormitor atic, dresing, baie, în suprafață utilă de 97,14 mp, cu cotă părților comune indivize aferente de 8,422602/100-a parte din clădirea executată pe terenul prevăzut cu nr. cad. 1236/1 în suprafață de 912 mp, din care cota de 109,4063/912 părți teren atribuit în proprietate. Prețul imobilului s-a stabilit de către părți la suma de 21.400 euro. La momentul încheierii antecontractului, pârâții au achitat un avans de 11.400 euro, diferența de
10.000 euro urmând a fi achitată cel mai târziu în data de_ . Prin actul adițional încheiat ulterior de părți, acestea au stabilit de comun acord ca termenul limită de plată a diferenței de preț să fie în preziua primului termen de judecată în dosarul având ca obiect prestație tabulară privind imobilul în cauză. Pârâții au formulat, în data de_ pe rolul Judecătoriei T. o acțiune împotriva reclamantei, având ca obiect prestație tabulară, în vederea obținerii unei hotărâri judecătorești pentru întabularea dreptului de proprietate asupra imobilului, primul termen de judecată acordat în această cauză fiind_ . Plata diferenței de preț de 10.000 euro nu s-a realizat până în prezent, pârâții confirmând această împrejurare și precizând că nu s-a achitat această sumă reclamantei, întrucât potrivit certificatului fiscal depus la dosar, reclamanta figurează cu datorii către bugetul local, cu privire la acest imobil și din această cauză nu se poate perfecta contractul în formă autentică. În drept, s-a reținut că în raport de dispozițiile art. 6 din Legea nr. 289/2009 privind Codul civil, precum și de data încheierii contractului părților, sunt incidente în prezenta
cauză prevederile Codului civil de la 1864 în ceea ce privește rezoluțiunea, dispoziții legale în vigoare atât la data încheierii contractului părților, cât și la data stabilită de acestea ca termen de plată a diferenței de preț. Potrivit art. 1020 C.civ. condiția rezolutorie este subînțeleasă totdeauna în contractele sinalagmatice, în caz când una din părți nu îndeplinește angajamentul sau și potrivit art. 1021, în acest caz, contractul nu este desființat de drept. Partea în privința căreia angajamentul nu s-a executat are alegerea sau să o silească pe cealaltă să execute convenția, când este posibil, sau să-i ceară desființarea, cu daune interese. Desființarea trebuie sa se ceară înaintea justiției, care după circumstanțe, poate acorda un termen părții acționate. Astfel, în cazul în care una dintre părți nu-și execută obligațiile asumate, partea în privința căreia angajamentul nu s-a executat are alegerea sau să solicite obligarea celeilalte părți să execute convenția, când e posibil, sau să ceară desființarea, cu daune- interese Acțiunea în rezoluțiune a contractului poate fi intentată numai de partea care a executat sau care se declară gata să execute contractul. În speță, s- a constatat că deși reclamanta a solicitat desființarea antecontractului încheiat cu pârâții, în realitate aceasta nu și-a îndeplinit obligațiile decurgând din contract. Astfel, potrivit art. 1361 din Codul civil, principala obligație a cumpărătorului este aceea de a plăti prețul convenit de parți, caracteristica esențială a contractelor sinalagmatice constituind-o reciprocitatea și interdependența obligațiilor ce revin părților, fiecare dintre acestea având concomitent față de cealaltă parte atât calitatea de debitor cât și pe aceea de creditor, obligația ce revine uneia dintre parți avându-și cauza juridică în obligația reciprocă a celeilalte părți. În speță, părțile au convenit ca executarea obligațiilor să se realizeze la momente diferite, stabilindu-se astfel un termen pentru îndeplinirea de către pârâți a obligației lor de plată a diferenței de preț, termen necondiționat de perfectarea contractului în forma autentică. În ceea ce privește obligația asumată de către reclamantă în calitate de promitent- vânzător, de a încheia actul de vânzare-cumpărare în formă autentică, în lipsa unei convenții a părților cu privire la termenul de executare, aceasta este imediată. Potrivit înscrisurilor depuse la dosar în probațiune, se constată că pârâții au notificat-o pe reclamantă în vederea prezentării la notar pentru încheierea actului autentic, la o dată la care obligația de plată a prețului nu era încă scadentă potrivit convenției părților, însă aceasta nu s-a prezentat, împrejurare consemnată în cuprinsul încheierii de certificare nr. 6616/_ întocmită de către BNP Vomir Anuța. Ca urmare a acestei împrejurări, pârâții au promovat acțiunea ce face obiectul dosarului civil nr._ al Judecătoriei T. în vederea valorificării drepturilor dobândite în temeiul antecontractului de vânzare-cumpărare. Este astfel evidentă împrejurarea că reclamanta este cea care nu și-a îndeplinit obligația contractuală asumată, neprezentându-se la notarul public pentru încheierea contractului de vânzare- cumpărare în formă autentică. Totodată urmează a se avea în vedere că imobilul în litigiu este afectat de datorii la bugetul local, constând în impozite neachitate, astfel încât reclamanta este cu atât mai mult în culpă cu cât într-o atare situație nu putea prezenta actele necesare perfectării contractului în formă autentică, raportat la prevederile art. 254, al. 7 din Codul fiscal. Din același considerent, existența impozitelor neachitate, instanța a apreciat că nu pot fi
luate în considerare în soluționarea cauzei notificările întocmite de către reclamantă pe seama pârâților, pe parcursul anului 2012, în vederea prezentării la notarul public și achitării diferenței de preț, în condițiile în care reclamanta însăși nu avea posibilitatea de a asigura transferul dreptului de proprietate în favoarea pârâților, aflându-se astfel în culpă și lipsind de cauză obligația pârâților. În concluzie, față de considerentele de fapt și de drept reținute, instanța a considerat întemeiate apărările formulate de pârâți cu privire la neexecutarea contractului de către reclamantă, a reținut că aceasta este partea contractantă aflată în culpă și, prin urmare, a apreciat că reclamanta nu este îndreptățită în aceste condiții să solicite desființarea contractului prin rezoluțiune.
Împotriva acestei hotărâri a declarat recurs, în termen legal, recurenta S.C
S. P. SA, modificarea sentinței instanței de fond în sensul admiterii acțiunii introductive, urmând să se dispună rezilierea antecontractului de vânzare-cumpărare încheiat între părți în data de_, având ca obiect promisiunea de vânzare, respectiv de cumpărare, a apartamentului 9 situat în localitatea C. T., Strada Școlii, nr. 2, județul C., situat la etajul 2 și înscris în CF 7535 C. T., nr. cadastral 1236/1/IX, compus din camera de zi, hol acces 1, hol acces 2, bucătărie, wc, loc de luat masa, dormitor atic, dresing, baie, în suprafață utilă de 97,14 mp, cu cotă părților comune indivize aferente de 8,422602/100 părți din clădirea executată pe terenul prevăzut cu nr. cad. 1236/1 în suprafață de 912 mp, din care cota de 109,4063/912 părți teren atribuit în proprietate, pentru neîndeplinirea culpabilă, de către parați a obligațiilor contractuale asumate, respectiv plata diferenței din prețului cuvenit, de 10.000 euro, să dispună evacuarea paraților din imobilul apartament, identificat la petitul anterior, ca o consecință a admiterii primului petit, cu cheltuieli de judecată, formate din cele efectuate în fața instanței de fond și cele efectuate în fața instanței de recurs.
În motivarea recursului, recurenta a arătat că prin întâmpinarea formulată, pârâții au solicitat instanței ca acțiunea introductivă de instanță să fie respinsă, invocând și excepția de neexecutare a contractului de vânzare cumpărare, considerând că cea care nu și-a îndeplinit obligațiile contractuale este reclamanta. După administrarea probațiunii necesare, înscrisuri, proba cu interogatoriu, instanța de fond făcând o aplicare greșită a normelor legale în vigoare respectiv încălcând în mod flagrant cerințele normelor în discuție, a respins acțiunea, precizând în esență că s-a dovedit faptul că recurenta nu și-ar fi respectat obligațiile contractuale pe de-o parte prin neprezentarea în fața notarului public sens în care a fost emisă încheierea de certificare nr. 6616/_ de către BNP Vomir A., iar pe de altă parte imobilul este grevat de datorii la bugetul local. Recurenta a arătat faptul că pentru a ajunge la această concluzie, în mod nelegal și totalmente partizan, instanța de fond nu a avut în vedere decât susținerile și actele prezentate de către intimata debitoare, fără a face referiri pertinente la precizările teoretice și probele depuse de recurentă în apărare. Din punctul de vedere al recurentei, instanța a interpretat greșit actul dedus judecății, respectiv nu printr-o calificare greșită a caracterului juridic a acestuia ci printr-o interpretare greșită a obligațiilor părților acestui raport contractual. Mai mult decât atât, instanța de fond a aplicat în mod greșit
normele legale în vigoare atât cu privire la interpretarea coroborată a probelor cât și în ce privește interpretarea greșită a obligațiilor părților și a succesiunii lor în timp. Recurenta a arătat că în esență toată motivarea instanței de fond este discriminatorie realizând de fapt o motivare partinică doar în favoarea paraților interpretând clauzele contractuale strict în favoarea acestora. După cum se știe în cadrul contractului de vânzare-cumpărare obligațiile sunt interdependente și sinalagmatice respectiv sunt obligații reciproce fiecare parte având atât calitatea de creditor cât și cea de debitor. Aceste obligații pot fi stabilite sau modificate în funcție de voința părților. Nelegalitatea sentinței civile rezidă din împrejurarea că instanța pe de-o parte a interpretat doar prin prisma obligațiilor pe care le-ar fi avut recurenta de realizat fără a evidenția în niciun fel existența, întinderea și modalitatea de realizare a obligațiilor proprii a paraților intimați, iar pe de altă parte instanța de judecată nu a avut în vedere probele de la dosarul cauzei, nu le-a coroborat, reținând doar susținerile paraților-intimați. În fapt, instanța de fond s-a raportat strict la obligațiile pe care recurenta nu le-ar fi îndeplinit și ca urmare nu ar fi putut solicita rezilierea antecontractului fără a observa că acele obligații în fapt erau legate anatomic și natural de îndeplinirea obligațiilor pârâților. Prin urmare, în opinia recurentei și așa cum rezultă din actele depuse la dosarul cauzei, cei care trebuiau să își îndeplinească obligațiile erau pârâții. Recurenta a arătat că în data de_ între părți a intervenit antecontractul de vânzare cumpărare a cărui obiect îl reprezenta imobilul apartament nr. 9 situat în localitatea C. T., Strada Școlii, nr. 2, județul C., situat la etajul 2 și înscris în CF 7535 C. T., nr. cadastral 1236/1/IX, compus din camera de zi, hol acces 1, hol acces 2, bucătărie, wc, loc de luat masa, dormitor atic, dresing, baie, în suprafață utilă de 97,14 mp, cu cotă părților comune indivize aferente de 8,422602/100 părți din clădirea executată pe terenul prevăzut cu nr. cad. 1236/1 în suprafață de 912 mp, din care cota de 109,4063/912 părți teren atribuit în proprietate. Tot prin convenția amintită părțile au stabilit ca prețul apartamentului să fie în cuantum de 21.400 euro și să fie achitat în următoarea modalitate: 11.400 euro avans încasat și 10.000 euro la data de_ . Recurenta a menționat că în conformitate cu dispozițiile contractuale, părțile au stabilit că vânzătoarea, declară în mod ferm că la data la care va fi solicitată de către cumpărător, se va prezenta în fața notarului public pentru încheierea contractului autentic, sub rezerva încasării restului de preț. Ulterior, între părți a intervenit și actul adițional din data de_ prin care a fost prelungit termenul de achitare a diferenței de preț de 10.000 euro, în sensul în care "noi, părțile contractante, de comun acord stabilim ca termen limită pentru plata restului din preț, în valoare de 10.000 euro, preziua primului termen de judecată având ca obiect prestație tabulară a apartamentului în cauză";. Recurenta a arătat că prin acest act părțile au stabilit în mod expres faptul că transferul dreptului de proprietate se va efectua prin hotărârea judecătorească ce va fi emisă de către instanța judecătorească investită cu judecarea cauzei ce va avea ca obiect prestație tabulară cu raportare la imobilul apartament menționat mai sus. Conform datelor existente în sistemul ECRIS, primul termen de judecată în dosarul cu nr._, având ca obiect prestație tabulară, azi suspendat, a fost în data de_ . Prin urmare, preziua primului termen de judecată a fost în data de _
. Recurenta a precizat că în data de_ a fost solicitată, așa cum rezultă din notificarea emisă de către pârâți să se prezinte în fața notarului public în scopul încheierii în formă autentică a antecontractului de vânzare-cumpărare încheiat în data de_ . Având în vedere voința reală a părților exprimată prin actul adițional la antecontractul de vânzare-cumpărare din data de_, în sensul încasării diferenței de preț în preziua primului termen de judecată în dosarul ce va avea obiect prestația tabulară, precum și mențiunile din chiar înscrisul denumit notificare prin care recurenta a arătat faptul că a fost solicitată în vederea încheierii în formă autentică a contractului de vânzare-cumpărare fără însă a se menționa si plata diferentei de preț, așa cum prevede contractul la fila
1 antepenultimul paragraf, sub rezerva restului de preț, precum și de înțelegerile intervenite între părți, recurenta nu s-a putut prezenta în fața notarului public, sens în care a fost emisă încheierea de certificare nr. 6616/_
. În opinia recurentei, această notificare a fost formulată stric formal, aspect ce a fost reținut chiar și de către instanță, care a apreciat faptul că termenul nu era scadent la data la care aceasta a fost întocmită. Recurenta a menționat faptul că nu trebuie uitate și datele ce se află înscrise în fișa ECRIS a dosarului nr._ a Judecătoriei T., data înregistrării cererii de chemare în judecată, primul termen de judecată fixat de către instanța de judecată, precum și răspunsurile date de către parați la interogatoriu cu privire la neachitarea diferenței de preț. De menționat este faptul că în cadrul dosarului nr._, recurenta a formulat întâmpinare prin care a arătat faptul că nu a încasat diferența de preț prin urmare nu a fost de acord cu admiterea acțiunii formulate. În concluzie, față de toate aceste aspecte, în opinia recurentei, cei care nu și-au îndeplinit obligațiile contractuale, în speță principala obligație contractuală cea de a achita prețul, aspect reținut chiar și de către instanța de judecată prin hotărârea atacată, sunt pârâții. Și indiferent care ar fi fost modalitatea de transfer a dreptului de proprietate, încheierea în formă autentică a contractului de vânzare cumpărare în fața notarului public sau pronunțarea unei hotărâri judecătorești de către instanța competentă, părțile au stabilit în mod clar faptul că anterior acelei date va trebui achitată diferența de preț de 10.000 euro. Prin urmare, atâta timp cat aceștia nu și-au îndeplinit obligația principală de achitare a diferenței de preț nu poate naște obligația recurentei la transferul dreptului de proprietate în favoarea pârâților. În concluzie, din coroborarea tuturor probelor de la dosarul cauzei, cei care și-au încălcat obligațiile asumate sunt pârâții-intimați, cu toate că aceștia aveau mai multe metode de achitare, metode indicate chiar de către legiuitor (consemnarea sumei la CEC, deschiderea unui cont bancar, mandat poștal, transmiterea sumei prin intermediul executorului judecătoresc). În ceea ce privește obligațiile fiscale la care se raportează atât pârâții cât și instanța de judecată, recurenta a considerat că acestea au un caracter subsidiar. Pe de-o parte la dosarul cauzei nu au fost depuse probe din care să rezulte faptul că pentru apartamentul 9 astfel cum a fost identificat mai sus, existau obligații fiscale restante la data de_, data la care ar fi trebuit achitată diferența de preț sau la data la care recurenta a notificat pârâții în fața notarului public. Pe de altă parte, aceste obligații fiscale sunt subsidiare, existența sau inexistența lor neîmpiedicând pârâții la a îndeplini obligațiile asumate prin actele recunoscute și asumate prin semnare.
În data de 21 martie 2013, intimații N. C. D. și V. E., au formulat întâmpinare prin care au solicitat respingerea recursului declarat cu consecința menținerii sentinței recurate ca fiind temeinică și legală, cu obligarea recurentei la plata cheltuielilor de judecată.
În susținerea poziției procesuale intimații au arătat că în mod cu totul întemeiat, analizând actele si lucrările dosarului, instanța de fond a respins acțiunea formulată de către SS P. S.R.L. prin care s-a solicitat rezoluțiunea antecontractului sub semnătură privată încheiat la data de_ având ca obiect promisiunea de vânzare-cumpărare a imobilului apartament situat din punct de vedere administrativ în C. T., județul C., întrucât neexecutarea contractului se datorează faptei reclamantei. Conform antecontractului încheiat în data de_, intimații au arătat că urma ca cel mai târziu în data de_ să se prezinte la notar în vederea încheierii în formă autentică a contractului de vânzare cumpărare și a efectuării plății diferenței de preț în cuantum de 10.000 euro. Intimații au precizat că la data de_ au notificat-o pe reclamanta promitentă-vânzătoare în vederea încheierii în formă autentică a contractului de vânzare cumpărare și plății diferenței de preț. Conform încheierii de certificare 66616/_ a BNP Vomir A., reclamantul nu s-a prezentat în vederea realizării tranzacției. Drept pentru care intimații au promovat acțiunea civilă nr._ aflată pe rolul Judecătoriei T. în vederea valorificării antecontractului față de refuzul evident al vânzătoarei de a se prezenta în vederea încheierii în formă autentică a contractului, (dosar suspendat în prezent până la finalizarea prezentei acțiuni). Din întreaga probațiune administrată reiese că neplata diferenței de preț se datorează exclusiv culpei vânzătoarei, care a refuzat și refuză, în continuare, să se prezinte la notar și care de altfel, se află în imposibilitate de a pune la dispoziție actele necesare încheierii contractului. Așa cum rezultă din fișele fiscale ale reclamantei, aceasta figurează cu datorii la serviciul Impozite și Taxe a Primăriei C. T., datorii existente și la data de_, dată la care s-a solicitat încheierea contractului. Intimații au arătat faptul că în mod corect, instanța de fond a reținut că reclamanta este cea care nu și-a îndeplinit obligația de a se prezenta în vederea încheierii în formă autentică a contractului de vânzare-cumpărare. Obligația reclamantei de a se prezenta în fața notarului și de a-și îndeplini obligațiile care rezultă din antecontractul încheiat presupune și obligația acesteia de pune la dispoziția organului instrumentator toate actele necesare pentru transferul dreptului de proprietate. Întrucât reclamanta are datorii către bugetul local, raportat la prevederile art. 254, al. 7 din Codul fiscal, nu este în măsură, din propria culpă, să-și respecte obligațiile contractuale. Intimații au menționat că datoriile către bugetul local existau încă anterior momentului în care au solicitat prezentarea acesteia în fața notarului public Vomir Anuța în data de_ . Interesant este faptul că întreaga apărare a reclamantei atât în fond cât și în motivarea recursului s-a bazat pe acel act adițional pe care intimata V. E. l-a semnat, act adițional care a fost semnat în aceeași zi cu antecontractul de vânzare-cumpărare (_ ) și prin care reclamanta și-a pregătit terenul pentru a-i obliga pe intimați să promoveze acțiunea în prestație tabulară, cunoscând prea bine faptul că tranzacția în fața notarului nu poate fi realizată din pricina datoriilor fiscale pe care le deținea,
ocolind astfel obligațiile fiscale pe care le deține. În conformitate cu art. 113, al. 5 din OUG nr. 92/2003: "Pentru înstrăinarea dreptului de proprietate asupra clădirilor, terenurilor și a mijloacelor de transport, contribuabilii trebuie să prezinte certificate de atestare fiscală prin care să se ateste achitarea tuturor obligațiilor fiscale locale datorate autorității administrației publice locale pe a cărei rază se află înregistrat fiscal bunul ce se înstrăinează. Actele prin care se înstrăinează clădiri, terenuri, respectiv mijloace de transport, cu încălcarea prevederilor prezentului alineat, sunt nule de drept";. În temeiul art. 3, indice 2, al. 1 din Legea nr. 146/1997, "în cazul cererilor prin care se solicită pronunțarea unei hotărâri care ține loc de act autentic de înstrăinare a unor bunuri imobile, instanța de judecată va solicita…, certificat fiscal emis de compartimentul de specialitate al autorității administrației publice locale";. Intimații au arătat că din interpretarea strictă a clauzelor antecontractului semnat între părți rezultă, așa cum a reținut instanța de fond, că părțile au convenit ca executarea obligațiilor să se realizeze la momente diferite, stabilindu-se astfel un termen pentru îndeplinirea de către intimați a obligației de plată a diferenței de preț (_ ), termen necondiționat de perfectarea în formă autentică a contractului de vânzare cumpărare. În ceea ce privește obligația asumată de către reclamantă (promitent vânzător) de a încheia actul de vânzare-cumpărare în formă autentică, în lipsa unei clauze exprese în acest sens, cu privire la termenul de executare, aceasta este imediată. Drept pentru care intimații au demarat procedura de încheiere a contractului în formă autentică și văzând eschivarea nescrisă a reclamantei de a finaliza actele și de a se prezenta la notar, au fost nevoiți să-i expedieze notificarea scrisă depusă la dosar pentru data de_ (data limită de plată a prețului era_ ). Intimații au arătat pe parcursul soluționării dosarului de fond disponibilitatea lor de a-și executa obligațiile contractuale și de a plăti diferența de preț. În acest sens, chiar după demararea litigiilor între părți, intimații s-au prezentat în fața notarului public la solicitarea reclamantei (așa cum rezultă din încheierea de certificare a BNP M. ), au trimis pe seama acesteia notificări prin care i- au adus la cunoștință disponibilitatea de a achita diferența de preț, bineînțeles, cu condiția ca aceasta să-și îndeplinească obligațiile ce-i revin. Concomitent cu existența acestui dosar în judecarea recursului, intimații au expediat o notificare reclamantei în care i-au solicitat prezența în fata notarului public în vederea achitării diferenței de preț și realizării transferului de proprietate, au făcut dovada deținerii sumei de 10.000 euro, iar în măsura în care în data de_, reclamanta își va fi îndeplinit obligațiile contractuale, urmează ca prezentul dosar să rămână fără obiect.
Prin decizia civilă nr. 318/R/2013 pronunțată în data de 26 martie 2013 în dosarul nr._ al T. ului C. a fost admisă excepția necompetenței materiale și s-a dispus declinarea competenței de soluționare a recursului în favoarea T. ului Specializat C. ș litigiul având o natură comercială.
Analizând hotărârea atacată, prin prisma motivelor de recurs invocate, cu luarea în considerare a susținerilor din cuprinsul întâmpinării și a prevederilor art. 304, 3041și 312 C.pr.civ., tribunalul va respinge calea de atac, ea nefiind întemeiată.
Cum corect a arătat și instanța de fond, pentru a se putea reține intervenirea unei caluze rezolutorii este necesar ca solicitarea de desființare a contractului sinalgamatic să fie formulată de către partea care și-a îndeplinit pretențiile sau este pe cale să și le îndeplinească. Or, reclamanta nu și-a îndeplinit obligația de a permite întabularea dreptului de proprietate dobândit de către cumpărători. Această transmitere a dreptului de proprietate nu se poate face nici convențional, reclamanta refuzând să se prezinte la notar, în urma notificării primite și să încheie actul apt pentru întabulare și nici pe cale judecătorească, litigiul de fond fiind suspendat. Obligația asumată de către reclamantă, indiferent de conținutul actului adițional invocat în susținerea recursului (fila 9 din dosarul de fond) și pentru îndeplinirea căreia prețul trebuie plătit, este aceea de a face toate demersurile necesare pentru întabularea dreptului de proprietate al cumpărătorilor. Prețul nu trebuia plătit pentru ca reclamanta să recunoască temeinicia pretențiilor cumpărătorilor în fața instanței de judecată, cunoscut fiind faptul că o sentință judecătorească, chiar dacă ar fi dat câștig de cauză cumpărătorilor reclamanți nu înotodeauna poate fi și executată cu succes. Acel act adițional nu poate fi interpretat decât ca o încercare a reclamantei de a obține în totalitate prețul pentru vânzarea imobilului său și de a scăpa de obligațiile asumate prin simpla formulare a unei întâmpinări prin care să declare că nu se opune admiterii acțiunii. Or, așa cum s-a arătat, prețul trebuie plătit pentru înscrierea dreptului de proprietate al intimaților în cartea funciară, de abia atunci obligația asumată de către recurentă putând fi considerată ca fiind executată. Intimații au făcut dovada că dețin banii pentru plata restului de preț, depunând 10.000 euro într-un depozit deschis la CEC Bank C. T. (filele 19, 20 din dosarul T. ului C. ). Dacă nu ar fi existat niciun impediment legal cu privire la încheierea actului în formă autentică, atunci recurenta ar fi trebuit să-și îndeplinească obligația de bună voie, nefiind necesară formularea unei acțiuni judecătorești. Din însuși modul cum a procedat recurenta, convenirea cu intimații cu privire la pornirea unui litigiu la care ea să nu se opună (convenție ce poate fi calificată chiar ca având o cauză ilicită și prin urmare nulă absolut) și din faptul că nici până acum nu a reușit să transmită dreptul de proprietate în formă autentică, se trage concluzia că există anumite impedimente (mai mult sau mai puțin grave, reale) cu privire la executarea obligației asumată de către recurentă.
Deși intimații au solicitat obligarea recurenților la plata cheltuielilor de judecată, întrucât nu s-a făcut dovada existenței vreunor astfel de cheltuieli de judecată, nici instanța de control judiciar nu are ce acorda.
PENTRU ACESTE MOTIVE, ÎN NUMELE LEGII,
D E C I D E:
Respinge, ca neîntemeiat, recursul declarat de către recurenta SC S.
P. SA C. T., județul C., împotriva sentinței civile nr. 4215 din data de_ pronunțată de către Judecătoria Turda, în dosarul nr._, pe care o menține în întregime.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică din data de 16 septembrie 2013.
PREȘEDINTE, | JUDECĂTORI, | GREFIER, | |
I. P. E. B. | C. | G. S. M. |
Red.IP/MM 2 ex./_
Judecător fond: A. G. N., Judecătoria Turda, județul C. .
| ← Sentința civilă nr. 277/2013. Reziliere contract | Decizia civilă nr. 7/2013. Rezoluțiune contract → |
|---|
