Decizia civilă nr. 48/2013. Contestație la executare silită
Comentarii |
|
ROMÂNIA
T. UL SPECIALIZAT C. DOSAR NR. _
Cod operator date cu caracter personal 11553
DECIZIA CIVILĂ NR. 48/R/2013
Ședința publică din data de_ Instanța este constituită din: PREȘEDINTE - C. C. JUDECĂTOR - D. H. JUDECĂTOR -M. C. B. GREFIER - F. B.
Pe rol fiind examinarea recursului declarat de recurenta SC S.
C. S., împotriva încheierii civile pronunțată în data de_ de Judecătoria Cluj-Napoca în dosarul nr._, în contradictoriu cu intimații D. M., B. C. R. SA, U. V. și S. M. ȘI A., cauza având ca obiect în primă instanță contestație la executare.
La apelul nominal făcut în cauză se prezintă reprezentanta intimatei D. M., d-na avocat B. o M. E., cu împuternicire avocațială depusă la acest termen la dosar, lipsind recurenta și ceilalți intimați.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei, constatându-se că intimata a înregistrat la dosar în data de_, întâmpinare la recursul formulat, însoțită de un certificat de atestare fiscală.
T. ul, în conformitate cu dispozițiile art. 159 ind. 1 alin. 2 Cod procedură civilă, constată că este competent material, teritorial și general să soluționeze prezentul recurs.
Se constată de asemenea că recurenta a fost citată cu mențiunea de a face dovada achitării unei taxe judiciare de timbru în sumă de 5 lei și timbru judiciar de 0,3 lei precum și cu mențiunea de a depune la dosar dovada comunicării cu intimații a unui exemplar din recurs, obligații care nu a fost îndeplinite de către recurentă.
Reprezentanta intimatei D. M. arată că înțelege să invoce excepția nelegalei timbrări a recursului și solicită admiterea excepției și pe cale de consecință anularea recursului ca nelegal timbrat. Nu solicită cheltuieli de judecată.
T. ul reține cauza în pronunțare cu privire la excepția invocată.
T R I B U N A L U L,
Prin încheierea civilă fără număr pronunțată la data de 20 septembrie 2012 în dosarul nr._ al Judecătoriei C. -N. a fost amânată soluționarea cauzei pentru data de 6 decembrie 2012, ora 8,00, sala 102, pentru când contestatoarea D. M. și intimatele SC S. C. S. și B. C. R. SA S. J.
C. au termen în cunoștință, restul părților urmând a fi citate. Față de faptul că imobilul în discuție este domiciliul stabil al contestatoarei, care nu are alte imobile, a fost admisă cererea de suspendare a executării pornită în dosarul nr.70/2012 al Societății Civile Profesionale de Executori Judecătorești M. și A., până la soluționarea contestației.
Împotriva acestei încheieri a declarat recurs, intimata- recurentă SC S. C. S., solicitând admiterea recursului și modificarea hotărârii atacate în sensul respingerii ca neîntemeiate a cererii de suspendare a executării silite.
În motivarea recursului recurenta a arătat că hotărârea recurată este lipsită de temei legal și a fost dată cu încălcarea și aplicarea greșită a legii. S-a arătat că instanța de fond s-a limitat să ia act de susținerile nedovedite ale intimatei-contestatoare, în sensul că imobilul în discuție este domiciliul stabil al contestatoarei care nu deține alte imobile, fără a analiza în nici un el celelalte condiții necesare pentru admiterea unei astfel de cereri.
Recurenta a arătat că încheierea prin care s-a dispus suspendarea executării silite trebuia să conțină măcar o apreciere a instanței cu privire la aparența de drept în favoarea intimatei- contestatoare și motivarea reținerii acestei aparențe de drept. Or, motivele succint invocate, dar nedovedite, nu pot crea o aparență de drept în favoarea acesteia. aparența de drept este în favoarea creditoarei, întrucât așa cum rezultă din adresele și dovezile de comunicare ale acestora, intimata-contestatoare a fost notificată atât cu privire la iminența declarării scadenței anticipate a întregului debit, cât și în ceea ce privește cesiunea creanței aferente contractului de credit.
În sensul celor arătate mai sus este și jurisprudența în materie, în speță încheierea civilă nr.7699/_ pronunțată în dosarul nr._ al Judecătoriei Râmnicu Vâlcea, care a apreciat că îndeplinirea condiției de admisibilitate a cererii privind suspendarea executării silite prin depunerea cauțiunii în cuantumul fixat de instanță nu impune de plano suspendarea executării, ci dimpotrivă dispunerea acestei măsuri este lăsată la aprecierea instanței, care poate aprecia asupra necesității suspendării în măsura în care se impune, până la verificarea formelor de executare. În prezenta procedură executorialitatea este o calitate esențială a titlului executoriu, respectiv faza executării dă expresie eficienței actului de justiție. În consecință, regula este
aceea a executării de îndată a dispozițiilor titlurilor executorii, măsura suspendării trebuind a fi analizată pornind de la ideea prejudiciului imediat și iminent ce ar putea fi provocat contestatoarei dacă o executare contestată rezonabil pentru nelegalitate ar fi pornită și continuată, înainte de a fi verificate motivele de nelegalitate și netemeinicie invocate. În consecință, instanța este datoare să verifice, pe lângă aparența producerii unui prejudiciu și dacă, în concret, contestatoarea critică executarea silită ca fiind nelegală, invocând motive nerezonabile în acest sens.
Opri, prin încheierea atacată instanța de fond nu face nici un fel de referire la motive rezonabile care să justifice o minimă aparență de drept în favoarea intimaților-contestatori.
Recurenta a arătat că cererea de suspendare a fost formulată cu rea-credință de către intimata-contestatoare, de vreme ce sumele contestate sunt evidențiate în mod expres în titlul executoriu, obligația de restituire a împrumutului neputând fi pusă la îndoială. Având în vedere că intimata-recurentă a demarat executarea silită pentru recuperarea unei creanțe certe, lichide și exigibile, debitorii nu pot invoca în apărarea lor aparența de drept, care este evident în favoarea creditoarei.
M. ivele invocate de intimata-contestatoare nu sunt întemeiate pentru a justifica luarea măsurii suspendării executării, neavând susținere în apt și în drept, fiind menite doar să contureze o contestație la executare lipsită de orice temei, care, la rândul ei, să creeze condițiile de admisibilitate pentru cererea de suspendare al cărui unic scop este tergiversarea unei proceduri de executare silită desfășurată în deplină conformitate cu prevederile legale.
Prin întâmpinare, intimata-contestatoare D. M. a solicitat respingerea recursului ca fiind nefondat, cu consecința menținerii în totalitate a încheierii atacate ca fiind temeinică și legală.
În susținerea poziției procesuale intimata-contestatoare a arătat că este incorectă critica intimatei în sensul nemotivării hotărârii din partea instanței de fond, motivarea succintă, dar pe aspectele relevante și esențiale ale speței, corespunzând în totalitate exigențelor legale prevăzute de art.261 C.pr.civ.
Intimata-contestatoare a arătat că, contrar celor arătate de recurentă, din cuprinsul disp. art.403 alin.1 C.pr.civ. se desprinde foarte clar intenția legiuitorului de a preveni pe această cale riscul de a se produce efecte sau situații păgubitoare, în cazul definitivării executării silite, care nu ar mai putea fi remediate ori remedierea lor ar fi foarte dificilă. În acest sens, măsura suspendării executării silite este lăsată de legiuitor la aprecierea suverană a instanței de judecată, instituindu-se în acest sens doar condiția formală a depunerii unei cauțiuni. Ori, așa fiind, instanța de judecată este
îndreptățită, așa cum a fost și prima instanță, să ia în considerare atât situații care implică o analiză a elementelor creanței, respectiv dacă creanța este certă, lichidă și exigibilă, cât și împrejurări care țin de starea de fapt concretă, respectiv riscul pierderii locuinței sau a unui alt bun, intrat deja în operațiunile de vânzare la licitație publică.
Intimata-contestatoare a arătat că nu poate fi reținută în sarcina acesteia formularea cererii cu rea credință, întrucât, așa cum a reținut instanța de fond, aceasta a dovedit riscul iminent al pierderii singurului său bun imobil care servește nevoilor de locuit ale contestatoarei și familiei acesteia. de asemenea, importanța aspectelor ce țin de creanța dobândită de SC S. C. S. prin cesiune și care i-au fost impuse contestatoarei între-o relație contractuală pe care a fost obligată să o accepte fără a putea însă să o și negocieze, nu înseamnă din partea acesteia o rea-credință, ci o apărare justificată. De altfel, instanța de fond a sesizat incorectitudinea din conduita intimatelor SC S. C. S. și B.C.R. SA, care, împreună, prin utilizarea mecanismului cesiunii de creanță, au transformat de fapt contractele de credit într-un instrument excesiv împovărător pentru debitori și care servește acum, doar la vânzări de imobile. Recurenta este o societate înființată de B.C.R. cu singurul scop de recuperare a propriilor creanțe, cu interesul clar de a demara în cel mai scurt termen procedura de executare silită și ade a valorifica în cel mai scurt timp imobilele.
În ședința publică din data de 28 ianuarie 2013 instanța a invocat excepția netimbrării recursului.
Analizând excepția invocată, tribunalul reține următoarele:
Pentru termenul de judecată din data de 28 ianuarie 2013 instanța i-a pus în vedere intimatei-recurente să facă dovada achitării unei taxe judiciare de timbru în cuantum de 5 lei și a unui timbru judiciar în cuantum de 0,3 lei, sub sancțiunea anulării recursului ca nelegal timbrat (f.12).
Conform prev. art.20 din Legea nr.146/1997, taxele judiciare de timbru se platesc anticipat. Daca taxa judiciara de timbru nu a fost platita in cuantumul legal, in momentul inregistrarii actiunii sau cererii, ori daca, in cursul procesului, apar elemente care determina o valoare mai mare, instanta va pune in vedere petentului sa achite suma datorata pana la primul termen de judecata. Neindeplinirea obligatiei de plata pana la termenul stabilit se sanctioneaza cu anularea actiunii sau a cererii.
Art.11 statuează că cererile pentru exercitarea apelului sau recursului impotriva hotărârilor judecătorești se taxeaza cu 50% din taxa datorată pentru cererea sau acțiunea neevaluabilă în bani,
soluționată de prima instanta ori din taxa datorată la suma contestată, în cazul cererilor și acțiunilor evaluabile în bani.
Întrucât intimate-recurentă nu s-a conformat dispozițiilor instanței de a achita taxa de timbru, în speță se va face aplicabilitatea disp. art.20 coroborat cu prev. art.11 din Legea nr.146/1997, astfel încât instanța va admite excepția nelegalei timbrări a recursului și va anula ca nelegal timbrat recursul declarat de intimata-recurentă SC S. C. S. împotriva încheierii civile fără număr din data de 20 septembrie 2012 pronunțată de Judecătoria Cluj-Napoca în dosarul nr._, pe care o va menține în întregime.
Întrucât intimata-contestatoare D. M. nu a solicitat obligarea intimatei-recurente la plata cheltuielilor de judecată în recurs, acestea nu vor fi acordate.
PENTRU ACESTE M. IVE ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E :
Anulează, ca nelegal timbrat, recursul declarat de intimata- recurentă SC S. C. S. împotriva încheierii civile fără număr din data de 20 septembrie 2012 pronunțată de Judecătoria Cluj- Napoca în dosarul nr._, pe care o menține în întregime.
Fără cheltuieli de judecată în recurs. Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică din 28 ianuarie 2013.
PREȘEDINTE, | JUDECĂTORI, | GREFIER, | |||
C. C. D. | H. | M. | C. | B. F. B. |
Red.CC/MM 2 ex./_
← Decizia civilă nr. 7/2013. Contestație la executare silită | Decizia civilă nr. 171/2013. Contestație la executare silită → |
---|