Decizia civilă nr. 482/2013. Contestație la executare silită
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
T. UL SPECIALIZAT C. DOSAR NR. _
Cod operator date cu caracter personal 11553
DECIZIA CIVILĂ NR. 482/R/2013
Ședința publică din data de_ Completul este constituit din: PREȘEDINTE - F. M. JUDECĂTOR- D. D. JUDECĂTOR - N. K. GREFIER - F. B.
Pe rol fiind examinarea recursului declarat de recurenții M. (fostă
M. ) R. A. și M. M. T., în contradictoriu cu intimații C. N.
A. și C. C. F., împotriva sentinței civile nr. 23335/2012, pronunțată la data de_ în dosarul nr._ de către Judecătoria Cluj-Napoca, cauza având ca obiect în prima instanță, contestație la executare.
La apelul nominal făcut în cauză la prima strigare, în reprezentarea intereselor intimaților se prezintă d-na avocat M. caș A., în substituirea d- nei avocat Coldea Ana M., cu delegație de substituire depusă la acest termen la dosar, lipsind recurenții.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei, după care instanța de recurs având în vedere că recurenții nu au făcut dovada achitării taxei judiciare de timbru stabilită în sarcina lor, pune în discuție lăsarea cauzei la a doua strigare.
Reprezentanta intimaților arată că recurenții nu s-au prezentat nici până acum în fața instanței și nici nu au formulat un răspuns la întâmpinarea depusă la dosarul T. ului C. .
Instanța de recurs, pentru a da posibilitate recurenților să facă dovada achitării taxei de timbru stabilite, dispune lăsarea cauzei la a doua strigare.
La apelul nominal făcut în cauză la a doua strigare, în reprezentarea
intereselor intimaților se prezintă d-na avocat M. caș A., în substituirea d- nei avocat Coldea Ana M., lipsind recurenții.
Din oficiul, instanța de recurs ridică și pune în discuție excepția nelegalei timbrări a recursului.
Reprezentanta intimaților, raportat la faptul că recurenții nu au făcut dovada achitării taxei de timbru aferente recursului formulat, solicită admiterea excepției ridicate din oficiu și pe cale de consecință anularea recursului ca nelegal timbrat. De asemenea solicită să se ia act de faptul că va solicita cheltuielile de judecată, pe cale separată.
T. ul reține cauza în pronunțare asupra excepției ridicate.
T R I B U N A L U L,
Deliberând, reține că prin sentința civilă nr.23335/26 Noiembrie 2012 pronunțată în dosarul civil nr.20._ al Judecătoriei C. -N., a fost respinsă ca nefondata contestația la executare formulata de contestatorii M.
M. T. | și M. | R. A. | în contradictoriu cu intimații C. N. | A. | |
si C. C. | F. | . |
Pentru a pronunța această hotărâre, instanța de fond a reținut în esență următoarele:
Prin sentința civila nr.2250/2012 pronunțată de T. ul Specializat C. la data de 16 mai 2012 in dosarul nr._, contestatorii din prezenta cauza au fost obligati sa achite intimatilor C. N. A. si C. F. suma de 208.940 lei reprezentand restituire pret achitat, suma de 25.072,87 lei reprezentând daune-interese moratorii si respectiv suma de 7.318,30 lei reprezentând cheltuieli de judecata.
La data de_, intimatii s-au adresat Biroului Executorului Judecătoresc Matiș C., cu solicitarea de a declansa procedura executarii silite a sentintei civile nr.2250/2012, conform disp. art.371 indice 1 alin.2 C.proc. civ., cererea lor formand obiectul dosarului execuțional nr. 571/2012 al BEJ sus-menționat.
Ulterior încuviințării executării silite a sentinței civile nr.2250/2012, care s-a facut prin încheierea civila nr.6079/CC/2012 pronuntata de Judecatoria C. -N. in dosarul nr._, executorul judecatoresc a procedat la intocmirea procesului verbal privind stabilirea cheltuielilor de executare din data de_ si respectiv la emiterea, la aceeași data, a somației de executare, prin care a somat contestatorii ca, in termen de o zi de la primirea somației, sa achite intimaților suma de 249.281,72 lei reprezentând creanța + cheltuieli de executare, iar la data de_, executorul judecătoresc a dispus infiintarea popririi pentru suma sus- mentionata.
Prin contestația formulata in termenul de 15 zile prevăzut de art.401 C.pr.civ, contestatorii au contestat executarea silita insăși, invocând un singur argument, si anume acela ca executarea silita a fost pornita prea devreme, deoarece sentința civila nr.2250/2012 a fost atacata cu apel.
Potrivit disp. art.399 alin.l teza I C.proc.civ. împotriva executării silite precum și împotriva oricărui act de executare se poate face contestație de către cei interesați sau vătămați prin executare, iar potrivit disp. alin.2 din același text de lege nerespectarea dispozițiilor privitoare la executarea silita însăși sau la efectuarea oricărui act de executare atrage sancțiunea anulării actului nelegal.
Analizând motivul invocat de către contestatori, instanța a apreciat ca acesta este nefondat, deoarece sentința civila nr.2250/2012 este o hotărâre pronunțata in prima instanța in materia litigiilor intre profesioniști.
Or, potrivit dispozițiilor art.7208C.pr.civ., hotărârile date in prima instanța privind procesele si cererile in materia litigiilor intre profesioniști sunt executorii de drept.
Așa fiind si reținând si faptul ca, fata de dispozițiile art.284 alin. 5 C.pr.civ, apelul declarat împotriva hotărârilor executorii nu suspenda executarea silita, precum si faptul ca în speța nu s-a invocat si dovedit nici o neregularitate procedurala a formelor de executare silita efectuate in dosarul nr.571/2012 al BEJ Matiș C., instanța a apreciat ca prezenta contestație la executare este nefondata si, in consecința a dispus respingerea acesteia, cheltuieli de judecata nefiind solicitate.
Împotriva acestei hotărâri, au declarat recurs contestatorii M. M.
T. și M. R. A., prin care au solicitat casarea sentinței și admiterea contestației prin care au solicitat anularea formelor de executare silită din dosarul execuțional nr.571/2012 al B.E.J, Matiș C. L., dosar execuțional ce a pornit imediat ce prima instanță, T. ul Specializat C. a
pronunțat sentința civilă nr.2250/2012 în dosarul nr._, sentință ce putea fi atacată cu apel.
În motivarea recursului recurenții au arătat că, în opinia lor, câtă vreme sentința avea cale de atac apelul, nu putea fi folosită pentru a deschide dosarul execuțional, eventual dacă s-ar fi cerut recalificarea căii de atac din apel în recurs, atunci această sentință putea fi investită.
Recurenții au arătat că întrucât din sentința civilă nr.23335/2012 care le-a fost comunicată lipsește pagina a doua care cuprinde motivarea instanței care a dus la respingerea contestației la executare, nu au putut să motiveze recursul ținând cont de acele motive, dorind astfel că-și completeze motivele de recurs după ce li se va comunică sentința menționată anterior.
În drept, au invocat dispozițiile art.3041, art.304 și art.304 pct.8 și 9 Cod procedură civilă.
Prin întâmpinarea formulată, intimații C. N. A. și C. C.
F. au solicitat respingerea recursului formulat ca fiind neîntemeiat și, pe cale de consecință, menținerea sentinței civile atacate, ca fiind temeinică și legală și să se ia act de faptul că vor solicita cheltuieli de judecată, pe cale separată.
În motivare au arătat că, așa cum au arătat și în primă instanță, pricina în care s-a pronunțat decizia nr.2250/2012 a T. ului Specializat
C. este o cauză prin care a fost tranșat un litigiu între profesioniști.
Or, potrivit art.7208Cod procedură civilă, hotărârile date în primă instanță privind procesele și cererile în litigiile dintre profesioniști sunt executorii.
Potrivit art.374 Cod procedură civilă, hotărârea judecătorească sau un alt titlu se execută numai dacă este investit cu formulă executorie, afară de încheierile executorii, de hotărârile executorii provizorii și de alte hotărâri sau înscrisuri prevăzute de lege care se execută fără formulă executorie.
Conform art.278 pct.8 Cod procedură civilă beneficiază de execuție vremelnică de drept hotărârea primei instanțe cu privire la care legea prevede că sunt executorii. Cum hotărârile date în primă instanță în procesele și cererile în materia litigiilor între profesioniști, fiind executorii, fac parte din categoria celor executorii provizorii, exceptate prin art.374 alin.1 Cod procedură civilă de la obligativitatea de a fi investite cu formulă executorie, impunându-se a se considera că prin prevederea cuprinsă în art.7208 Cod procedură civilă, legiuitorul a voit ca hotărârea respectivă să se execute fără formulă executorie.
De asemenea, art.3741Cod procedură civilă prevede că înscrisurile cărora legea le recunoaște caracterul de titlu executoriu sunt puse în executare fără investirea cu formulă executorie.
Din coroborarea acestor texte legale rezultă că sentința menționată anterior constituie titlu executoriu, fără a mai fi necesară investirea sa cu formulă executorie pentru a se putea declanșa executarea silită.
Pe de altă parte, din motivele invocate de către contestatori nu rezultă care este nelegalitatea vizată de către aceștia și care sunt aspectele juridice pe care se bazează în momentul în care critică executarea silită, precum și care sunt normele juridice încălcate prin actele sau modalitatea de desfășurare a executării silite.
Or, orice fel de contestație la executare ar trebui să aibă ca obiect regularitatea actelor de urmărire silită și verificarea legalității acestor acte.
Prin urmare, s-a arătat că în mod corect reținut instanța de fond faptul că nu s-a invocat ori dovedit nici o neregularitate procedurală a formelor de executare silită efectuate în dosarul de executare nr.571/2012 și, în
consecință nu există nici un motiv de anulare a actelor de executare îndeplinite în dosarul execuțional menționat.
În ceea ce privește solicitarea contestatorilor de completare a motivelor de recurs, intimații apreciază ca inadmisibilă o asemenea solicitare, câtă vreme la art.303 Cod procedură civilă se prevede clar faptul că "recursul se va motiva prin însăși cererea
de recurs sau înăuntrul termenului de recurs";.
Or, hotărârea recurată a fost comunicată la data de 28, respectiv 29 ianuarie 2013, fiind adevărat faptul că recurenții contestatori la data de 08 februarie 2013 au solicitat o recomunicare a hotărârii, însă chiar și în situația în care s-ar da o interpretare extrem de largă acestui text de lege și s-ar considera că termenul va curge de la data recomunicării sentinței, conchid să și în această situație este tardivă în acest moment completarea recursului cu noi motive, astfel că o asemenea cerere nu poate fi primită de către instanță.
În drept, au invocat dispozițiile art.115 și următoarele, art.274, art.278 pct.8, art.7208Cod procedură civilă.
Prin încheierea civilă nr. 564/2013 pronunțată în ședința publică din 22 mai 2013 în dosarul_ al T. ului C. s-a admis excepția necompetenței materiale a T. ului C. și s-a dispus declinarea competenței de soluționare a recursului declarat de contestatorii M. M.
T. și M. R. A., împotriva sentinței civile nr. 23335/26 noiembrie 2012 pronunțată în dosarul civil nr._ al Judecătoriei C. -N., în favoarea T. ului Specializat C. .
La termenul de judecată din data de 23 septembrie 2013, instanța, din oficiu, a ridicat excepția nelegalei timbrări a recursului.
Art. 11 din Legea nr. 146/1997 actualizată prevede obligația achitării taxei judiciare de timbru, iar art. 1 din OG nr. 32/1995 prevede obligativitatea achitării timbrului judiciar în vederea examinării recursului promovat.
Având în vedere aceste dispoziții legale, tribunalul, în temeiul disp. art.
20 alin.2 din Legea nr. 146/1997 actualizată, i-a adus la cunoștință recurentei prin citația emisă, obligațiile legale privind achitarea unei taxe judiciare de timbru în cuantum de 97 lei și a timbrelor judiciare în cuantum de 5 lei (f.3, 6).
Astfel, față de împrejurarea că, potrivit dispozițiilor legale mai sus arătate, recurenților li s-a pus în vedere taxa judiciară de timbru pe care trebuie să o achite, însă până la termenul de judecată stabilit pentru judecarea recursului aceștia nu au înțeles să facă dovada achitării taxei judiciare de timbru aferente recursului promovat și nici a timbrului judiciar, în cuantumurile stabilite potrivit dispozițiilor legale, și având în vedere disp.
art. 20 alin.3 din Legea nr. 146/1997 actualizată, care prevede sancțiunea aplicabilă în cazul neachitării taxelor judiciare de timbru, tribunalul va admite excepția nelegalei timbrări a recursului și va anula ca nelegal timbrat recursul declarat de recurenții M. M. T. și M. R. A. (fostă M.
) în contradictoriu cu intimații C. N. A. și C. C. F. .
PENTRU ACESTE M. IVE ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E:
Admite excepția nelegalei timbrări a recursului, ridicată din oficiu, și, în consecință:
Anulează, ca nelegal timbrat, recursul declarat de recurenții M. (fostă M. ) R. A. și M. M. T., în contradictoriu cu intimații C.
N. A. și C. C. F., împotriva sentinței civile nr. 23335/26 noiembrie 2013, pronunțată de Judecătoria Cluj-Napoca în dosarul nr. _
, pe care o menține în întregime.
Ia act de intenția intimaților de a își recupera cheltuielile de judecată pe cale separată.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, azi, 23 septembrie 2013.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, | JUDECĂTOR, | GREFIER, | |
F. M. D. D. N. | K. | F. B. |
Red.2.ex. NK/AA/_
Judecător fond: M. Lazăr Judecătoria C. N.
| ← Decizia civilă nr. 142/2013. Contestație la executare silită | Decizia civilă nr. 82/2013. Contestație la executare silită → |
|---|
