Decizia civilă nr. 51/2013. Contestație la executare silită
Comentarii |
|
R O M Â N I A
TRIBUNALUL B. -NĂSĂUD
SECȚIA A II-A CIVILĂ, DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
Dosar nr. _
DECIZIA CIVILĂ N r. 51/2013
Ședința publică din data de 31 ianuarie 2013 Tribunalul format din:
PREȘEDINTE: B. L. T. JUDECĂTOR: M. A. P.
JUDECĂTOR: L. | D. | E. |
GREFIER: M. | D. |
S-a luat în examinare recursul declarat de recurentele SC D. B. GROP S. B. și SC R.
L. I. SA, împotriva sentinței civile nr. 4007/2002, pronunțată de Judecătoria Bistrița în dosarul nr._, având ca obiect contestație la executare.
Recursurile au fost reținute în pronunțare la data de 17 ianuarie 2013, încheierea de ședință de la acea dată face parte integrantă din prezenta hotărâre.
Deliberând, constată:
T R I B U N A L U L
Prin sentința civilă nr. 4007/2002, pronunțată de Judecătoria Bistrița în dosarul nr._ a fost admisă, în parte, contestația la executare formulată de contestatoarea S.C. D. B. G. S.R.L., în contradictoriu cu intimata S.C. R. L. I. S.A. și în consecință s-a constatat nulitatea absolută parțială a titlului executoriu - contract de leasing financiar nr. CLF 84361/_, respectiv a clauzei privind obligația de plată a daunelor interese reprezentând cuantumul valoric al redevențelor rămase de plată și a valorii reziduale înscrise în contract, prevăzută la punctul 3.5, teza finală, din condițiile generale ale contractului; au fost anulate, în parte, actele de executare efectuate împotriva contestatoarei, în dosarul de executare numărul 275/2011 al S.C.P.E.J. Andronesi V. n D. & Andronesi D. a M., în ceea ce privește suma de 3.802,66 lei, reprezentând rest de plată daune interese conform clauzei prevăzute mai sus și a fost obligată intimata să plătească contestatoarei suma de 1.599 lei, cu titlu de cheltuieli de judecată parțiale.
Pentru a pronunța această hotărâre instanța de fond a reținut că între intimata SC R. L. I. SA și S.C. EUROMOTORS S. a fost încheiat contractul de leasing financiar nr. CLF 84361/_ (f.5-7 - dosar execuțional). Prin actul adițional la acest contract nr. 3/_ contestatoarea SC D.
B. G. S.R.L., în calitate de cesionar, a preluat bunul obiect al contractului, subrogându-se în drepturile și obligațiile cedentei SC EUROMOTORS S. (f.19 - dosar execuțional).
Prin contractul de leasing menționat, intimata, în calitate de finanțator, a transmis contestatoarei, în calitate de utilizator, dreptul de folosință asupra unui autovehicul marca Opel Zafira Enjoy, în schimbul redevențelor lunare stabilite în contract.
Întrucât utilizatorul nu a achitat ratele de leasing o perioadă mai mare de 60 de zile, s-a procedat la rezilierea contractului, în temeiul art. 3.5 din Condițiile generale ale contractului de leasing, la data de_ . Ca urmare a rezilierii contractului, la data de_, contestatoarea a procedat la restituirea autovehiculului încheindu-se cu această ocazie un proces verbal de predare- primire (f.24-25). Ulterior preluării autovehiculului, intimata a procedat la evaluarea și valorificarea acestuia prin vânzare, prețul obținut fiind de 21.013,50 lei (f.24 - dosar execuțional).
Potrivit prevederilor art. 399 Cod de procedură civilă, contestația la executare poate fi formulată "împotriva executării silite precum și împotriva oricărui act de executare";. În cazul în care executarea silită se face în temeiul unui titlu executoriu care nu este emis de o instanță judecătorească, se pot invoca în contestația la executare apărări de fond împotriva titlului executoriu, dacă legea nu prevede în acest scop o altă cale de atac.
În speță, titlul executoriu este reprezentat de contractul de leasing financiar CLF 84361/_
, care în conformitate cu prevederile art. 8 din OG 51/1997 constituie titlu executoriu.
Astfel, în cauză titlu executoriu fiind un contract, în care debitorul și-a angajat voința negociindu-și poziția, legea nu prevede o cale specială de atac, analiza fondului titlului putând fi efectuată și în cadrul contestației la executare, instanța urmând a analiza toate elementele de fond și de formă ale contractului de leasing.
Analizând clauzele contractului de leasing, instanța a constatat că la art. 3.5 din Condițiile generale ale contractului de leasing (parte integrantă din contractul de leasing) este stipulată clauza conform căreia "în cazul în care întârzierea în efectuarea plăților redevențelor scadente este mai mare de 60 de zile calendaristice, calculate de la data scadenței efective, și dacă nu se convine altfel locatorul poate rezilia contractul de leasing financiar fără somație, notificare sau altă formalitate prevăzută de lege. Utilizatorul este obligat să restituie necondiționat obiectul contractual, să plătească redevențele scadente și neachitate, penalitățile înregistrate până la acea dată și daunele interese. Daunele interese cuprind cuantumul valoric al redevențelor rămase de plată și a valorii reziduale înscrise în contract.
Prin această din urmă prevedere contractuală, părțile au înțeles să evalueze eventualele despăgubiri prin acordul lor de voință, determinând anticipat prejudiciul suferit de creditor ca urmare a neexecutării contractului de către debitor. O astfel de clauză reprezintă o clauză penală în sensul art. 1066 Codul civil vechi (aplicabil în speță conform principiului tempus regit actum, întrucât era în vigoare la data încheierii contractului) fiind definită ca acea clauză "prin care o persoană, spre a da asigurare pentru executarea unei obligații, se leagă a da un lucru în caz de neexecutare din parte-i";.
Clauza penală este o convenție accesorie prin care părțile determină anticipat echivalentul prejudiciului suferit de creditor ca urmare a neexecutării sau executării cu întârziere sau necorespunzătoare a obligației asumate de către debitor. Fiind un contract, clauza penală trebuie să îndeplinească toate condițiile de validitate ale oricărei convenții, în principiu, instanța de judecată neputând să reducă sau să-i mărească cuantumul ei, având posibilitatea de a micșora cuantumul clauzei penale, proporțional cu ce s-a achitat în caz de neexecutare parțială a obligațiilor de către debitor, conform dispozițiilor art. 1070 Cod civil, însă instanța este obligată să verifice principiul reglementat de art. 5 Cod civil.
În ceea ce privește clauza penală stipulată în contract, instanța a constatat că prin aceasta s-a urmărit, în caz de reziliere a contractului, obținerea de către finanțator atât a obiectului obligației principale (a autovehiculului) cât și a daunelor interese (a plății în întregime a ratelor de leasing și a valorii reziduale). Ori, o astfel de clauză contravine prevederilor art. 1069 cod civil unde se dispune la alin. 2 că "nu poate dar creditorul cere deodată și penalitatea și obiectul obligației principale, afară dacă penalitatea nu s-a stipulat pentru simpla întârziere a executării";.
Această dispoziție este o dispoziție imperativă (prohibitivă) prevăzută pentru ocrotirea intereselor părților contractante împotriva abuzurilor celeilalte părți și pentru respectarea echilibrului contractual. Astfel, instanța apreciază că stipularea unei astfel de clauze într-un contract este sancționată cu nulitatea absolută - fiind o clauză abuzivă.
Este real că, în cauză, fiind în prezența unui litigiu între profesioniști, nu sunt aplicabile prevederile Legii 193/2000 privind clauzele abuzive din contractele încheiate între comercianți și consumatori, însă este de notorietate că contractele de leasing sunt contracte de adeziune, clauzele acestora nefiind negociate direct de părți, astfel încât se impune verificarea echilibrului contractual, prin prisma garanțiilor prevăzute de dreptul comun care rămân aplicabile și în litigiile dintre profesioniști.
Stipularea în contract a unei clauze de acest fel, urmărește obligarea utilizatorului la cumpărarea bunului obiect al contractului de leasing, ceea ce schimbă însăși natura contractului de leasing, ce reprezintă, potrivit art. 1 alin. 1 din OG 51/1997 "acel contract prin care o parte, denumită locator/finanțator, transmite pentru o perioadă determinată dreptul de folosință asupra unui bun, al cărui proprietar este, celeilalte părți, denumită locatar/utilizator, la solicitarea acesteia, contra unei plăți periodice, denumită rată de leasing, iar la sfârșitul perioadei de leasing locatorul/finanțatorul se obligă să respecte dreptul de opțiune al locatarului/utilizatorului de a cumpăra bunul, de a prelungi contractul de leasing fără a schimba natura leasingului ori de a înceta raporturile contractuale. Locatarul/utilizatorul poate opta pentru cumpărarea bunului înainte de sfârșitul perioadei de leasing, dar nu mai devreme de 12 luni, dacă părțile convin astfel și dacă achită toate obligațiile asumate prin contract";. Conform acestei prevederi legale cumpărarea
bunului, obiect al contractului de leasing, este un drept al utilizatorului iar nu o obligație, acesta având posibilitatea la sfârșitul perioadei de leasing, de a cumpăra bunul, de a prelungi contractul de leasing fără a schimba natura leasingului ori de a înceta raporturile contractuale - astfel încât, nu se poate stipula în contractul de leasing o clauză prin care utilizatorul să fie obligat să cumpere bunul.
Pe de altă parte, scopul unei clauze penale este acela de a repara prejudiciul suferit de partea care și-a executat obligațiile contractuale, din culpa neexecutării obligațiilor celeilalte părți, aceasta fiind datorată numai dacă sunt întrunite condițiile acordării de despăgubiri (fără a se mai face dovada întinderii prejudiciului de către creditor). Ori, în cazul de față nu se poate reține existența unui prejudiciului produs creditoarei (condiție a răspunderii contractuale), întrucât, urmare a rezilierii contractului de leasing, este îndreptățită a primi plata ratelor datorate până la acea dată (echivalentul utilizării) și restituirea bunului, obiect a contractului. Astfel, dacă pe perioada în care a utilizat bunul, utilizatorul a achitat ratele de leasing datorate, nu se poate reține că s-a produs un prejudiciu finanțatorului, prin faptul ca nu s-a cumpărat bunul, acesta fiind restituit finanțatorului (în cazul de față fiind deja vândut altei persoane).
Pentru considerentele mai sus expuse, instanța a constatat nulitatea absolută parțială a contractului de leasing nr. CLF 84361/_, respectiv a cauzei prevăzute la pct. 3.5, teza finală din Secțiunea 3 la Condițiile generale ale contractului de leasing, prin care se dispune că daunele interese cuprind cuantumul valoric al redevențelor rămase de plată și a valorii reziduale înscrise în contract.
În ceea ce privește cererea contestatoarei de anulare a executării silite efectuate în dosarul execuțional nr. 275/2011 al S.C.P.E.J. Andronesi V. n D. & Andronesi D. a M., aceasta a fost admisă doar în parte, în ceea ce privește suma executată în baza clauzei penale lovită de nulitate.
Astfel, din actele dosarului de executare se evidențiază că intimata a solicitat executarea sumei de 28.593 lei, reprezentând redevențe scadente și neachitate și penalitățile înregistrate până la acea dată; iar din suma de 24.816,16 lei, reprezentând contravaloarea redevențelor rămase de achitat până la finalul contractului inclusiv valoarea reziduală (calculată potrivit pct. 3.5 alin.3) a fost scăzută suma de 21.013,5 lei, reprezentând valoarea de vânzare a bunului obiect al contractului, astfel că doar suma de 3.802,66 lei din suma executată reprezintă daune - interese, conform clauzei penale.
Acest mod de calcul al redevențelor datorate de contestatoare nu a fost contestat în prezenta cauză și nici nu s-a solicitat administrarea de probe (expertiză contabilă) pentru a se verifica dacă cuantumul redevențelor scadente cu penalitățile aferente a fost corect calculat, situație în care instanța, văzând că prin somația emisă la data de_ în dosarul de executare 275/2011, contestatoarea a fost somată să achite suma de 36.506,71 lei, din care 4.111,05 lei reprezintă cheltuieli de executare, a anulat-o în parte, în ceea ce privește suma de 3.802,66 lei, reprezentând contravaloarea clauzei penale (calculată conform art. 3.5., teza finală, din condițiile generale ale contractului), sens în care a admis, în parte, contestația la executare.
În temeiul art. 276 Cod de procedură civilă, intimata a fost obligată să plătească contestatoarei suma de 1.599 lei, cu titlu de cheltuieli de judecată parțiale, acordate în măsura încuviințării pretențiilor formulate.
Împotriva acestei hotărâri a formulat recurs, în termen legal, recurenta contestatoarea SC D.
B. G. S.
solicitând admiterea recursului, modificarea în parte a sentinței recurată în sensul reducerii sumei ce face obiectul executării silite.
În motivare s-a arătat că se apreciază ca fiind legală și temeinică hotărârea instanței de fond cu privire la constatarea nulității clauzei penale, însă suma datorată de recurentă până la data rezilierii contractului de leasing este mai mică decât cea reținută de instanța de fond.
În drept s-au invocat disp. art. 3041, art. 312 Cod procedură civilă.
Recurenta intimată R. L. I. SA a formulat recurs
, în termen legal, solicitând admiterea recursului, modificarea în parte a hotărârii recurată, în sensul respingerii contestației la executare formulată de intimata contestatoare.
În motivare s-a arătat că recurenta în calitate de finanțator, a încheiat cu SC EUROMOTORS S., în calitatea de utilizator, contractul de leasing financiar nr. CLF 84361/_ având ca obiect achiziționarea de către utilizator, in sistem leasing, a autovehiculului OPEL
ZAFIRA ENJOY. Prin actul adițional nr. 3/_, contestatoarea SC D. B. G. S. în calitate de cesionar a preluat bunul obiect al contractului de leasing subrogându-se în drepturile și obligațiile cedentei SC EUROMOTORS S.R.L. Contractul de L. a fost încheiat în baza cererii de finanțare formulată de utilizator, prin care acesta a identificat Autovehiculul ce urma a fi achiziționat, furnizorul acestuia și a solicitat recurentei finanțarea achiziționării bunului în sistem de leasing. Recurenta a acceptat cererea de finanțare, informând contestatorul cu privire la condițiile comerciale în care este dispusă să acorde finanțarea, fapt ce a condus la încheierea Contractului de
L. .
La cererea utilizatorului, Contractul de L. a fost încheiat pentru o perioada de 48 luni. Pentru recurentă, cauza Contractului de L., respectiv scopul imediat al acestuia, determinanta pentru formarea voinței de a contracta a fost reprezentata de prefigurarea mentală a recurentei ca în schimbul finanțării bunului ce face obiect material al contractului va primi contravaloarea tuturor ratelor de leasing plus valoarea reziduala ce trebuie achitate de utilizator in temeiul contractului de leasing, in cuantum total de 19.720 Euro, fără TVA.
Având in vedere ca utilizatorul SC D. B. G. S. nu și-a respectat obligațiile de plată asumate prin Contractul de L., prin refuzul achitării redevențelor lunare agreate prin Contractul de L., la data de_ a intervenit rezilierea Contractului de L. în temeiul Art. 3.5. al Secțiunii 3 din Condițiile Generale ale Contractului ("In cazul in care întârzierea in efectuarea plații redevențelor scadente este mai mare de 60 de zile calendaristice, calculate de la data scadentei efective, si daca nu se va conveni altfel, Locatorul poate rezilia contractul de leasing financiar fura somație, notificare sau orice alta formalitate prevăzuta de lege./.../"). La data rezilierii, contravaloarea facturilor scadente și neachitate emise de subscrisa în temeiul Contractului de L. și reprezentând redevențe era de 28.593 lei. Precizam ca pana la data rezilierii au fost facturate redevențele 1-37 inclusiv.
La data de_, utilizatorul contestatar a procedat la restituirea autovehiculului încheindu- se cu această ocazie un proces verbal de predare-primire.
Ulterior preluării Autovehiculului, recurenta a procedat la evaluarea și valorificarea acestuia prin vânzare, în condițiile și la prețurile practicate pe piața relevantă. Valoarea de vânzare a Autovehiculului a fost de 21.013,50 lei.
La începutul anului 2011, recurenta a notificat contestatoarea cu privire la suma de 32.395,66 lei datorată în temeiul Contractului de L., în calitate de utilizator. Suma precizată în notificare a fost calculată în conformitate cu dispozițiile art. 3.5. din Condițiile Generale ale Contractului de L., prin raportare la situația de fapt descrisă. Astfel, din valoarea totală a Contractului de L. în sumă de 19.720 Euro fără TVA până la data rezilierii a fost facturată utilizatorului suma de 85.261 lei, reprezentând contravaloarea redevențelor 1-37, inclusiv TVA-ul aferent. Din această sumă, utilizatorul a achitat doar suma de 56.668,32 lei, rămânând un sold neachitat de 28.593,02 lei. La acest sold, conform art. 3.5. din Condițiile Generale ale Contractului de L. .
Așadar, utilizatorul este ținut să achite recurentei suma totală de 28.593,02 lei si 5.239,63 euro (T.V.A inclus). Se precizează că această sumă nu include și contravaloarea penalităților de întârziere aferente redevențelor neachitate. Din acest total, deși nu avea obligația contractuală, recurenta a dedus prețul obținut în urma vânzării Autovehiculului (21.013,50 lei), rezultând astfel un debit total de 32.395,66 lei (echivalentul a 7604 Euro la cursul de schimb valutar 4.26 lei), exclusiv penalitățile de întârziere. În aceste condiții, suma înscrisă în notificarea transmisă în ianuarie 2011, reprezintă propunerea formulată de subscrisa pentru o soluționare amiabilă a diferendului și a evita executarea silită a contestatorului.
Prin cererea de executare silita înaintată către BEJ Andronesi V. n D. & Andronesi V. n D. a M., recurenta a solicitat declanșarea executării silite împotriva contestatorului cu privire la suma de 32.395,66 lei datorată în temeiul Contractului de L., în calitate de utilizator, precum și a cheltuielilor de executare. Suma precizată in cererea de executare silita a fost calculată în conformitate cu dispozițiile art. 3.5. din Contractul de L., prin raportare la situația de fapt descrisă.
Contestatoarea SC D. B. G. S. a formulat contestație la executare împotriva executării silite începută de BEJ Andronesi V. n D. & Andronesi V. n D. a M., in dosarul execuțional nr. 275/2011 si solicita anularea tuturor formelor de executare silita in dosarul nr.
275/2011 al BEJ Andronesi V. n D. & Andronesi V. n D. a M., să se constate nulitatea absolută parțială a art. 3.5 din Contractul de L. Financiar nr. 84361/_, stipulat in Condiții Generale ale Contractului de leasing ca fiind clauza abuzivă și cheltuieli de judecată.
Prin Sentința civilă nr. 4007/2012 pronunțata de Judecătoria Bistrița, in dosarul nr._, instanța a admis in parte contestația la executare formulata de contestatoarea SC D. B. G. S., a anulat in parte actele de executare efectuate silita in dosarul 275/2011 al BEJ Andronesi V. n D.
& Andronesi V. n D. a M. in ceea ce .privește suma de 3.802,66 lei, reprezentând rest de plata daune interese conform clauzei prevăzute mai sus. A constatat nulitatea absolută parțială a art.
din Contractul de L. Financiar nr. 84361/_ . respectiv a clauzei privind obligația de plata a daunelor interese reprezentând cuantumul valoric al redevențelor rămase de plată și a valorii reziduale înscrise in contract, stipulat in Condiții Generale ale Contractului de leasing, ca fiind clauza abuziva.
Instanța de fond a considerat că art. 3.5 din Condițiile Generale ale Contractului de L. apare ca o veritabilă clauză abuzivă, considerând că prin aceasta s-a urmărit, in caz de reziliere a contractului, obținerea de către finanțator atât a obiectului obligației principale (a autovehiculului), cat si a daunelor interese (a plații in întregime a ratelor de leasing si a valorii reziduale). Ori o astfel de clauza contravine prevederilor art. 1069 Cod. Civil care prevede că "nu poate dar creditorul cere deodată si penalitatea si obiectul obligației principale, afara daca penalitatea nu s-a stipulat pentru simpla întârziere a executării".
Această dispoziție este o dispoziție imperativă prevăzută pentru ocrotirea intereselor părților contractante împotriva abuzurilor celeilalte părți și pentru respectarea echilibrului contractual. Astfel, instanța apreciază că stipularea unei astfel de clauze într-un contract este sancționată cu nulitatea absolută, fiind o clauză abuziva. Stipularea în contract a unei astfel de clauze, urmărește obligarea utilizatorului la cumpărarea bunului obiect al contractului de leasing, ceea ce schimba însăși natura contractului de leasing, potrivit art. 1 alin 1 din OG 51/1997. Pe de altă parte, scopul unei clauze penale este acela de a repara prejudiciul suferit de partea care și-a executat obligațiile contractuale, din culpa neexecutării obligațiilor celeilalte părți, aceasta fiind datorată numai dacă sunt întrunite condițiile acordării de despăgubiri (fără a se mai face dovada întinderii prejudiciului de către creditor).
Ori in cazul de față nu se poate reține un prejudiciu produs creditoarei (condiția răspunderii contractuale), întrucât urmare a rezilierii contractului de leasing, este îndreptățită a primi plata ratelor datorate până la acea dată (echivalentul utilizării) și restituirea bunului, obiect al contractului. Dacă pe perioada cât a utilizat bunul, utilizatorul a achitat ratele de leasing datorate, nu se poate reține că s-a produs un prejudiciu finanțatorului, prin faptul că nu s-a cumpărat bunul, acesta fiind restituit finanțatorului. Astfel, intimata a solicitat executarea sumei de 28.593 lei, reprezentând redevențe scadente și neachitate; iar din suma de 24816,16, reprezentând contravaloarea redevențelor rămase de achitat până la finalul contractului inclusiv valoarea reziduală (calculata conform art. 3.5 alin 3) a fost scăzută suma de 21.013,5 lei, reprezentând valoarea de vânzare a bunului obiect al contractului, astfel că doar suma de 3802.66 lei din suma executat reprezintă daune-interese, conform clauzei penale.
Recurenta apreciază că hotărârea pronunțată este lipsită de temei legal ori a fost dată cu încălcarea sau aplicarea greșita a legii - art. 304 pct. 9 Cod Procedura Civila.
Instanța de fond în mod eronat a considerat și aplicat LG 193/2000 privind clauzele abuzive din contractele încheiate între comercianți și consumatori în considerarea dispozițiilor contractului din următoarele considerente:
LG 193/2000 privind clauzele abuzive din contractele încheiate între comercianți și consumatori, definește calitatea de consumator în art. 2 alin 1 "Prin consumator se înțelege orice persoană fizică sau grup de persoane fizice constituite in asociații, care, în temeiul unui contract care intră sub incidența prezentei legi, acționează in scopuri din afara activității sale comerciale, industriale sau de producție, artizanale ori liberale.";
Așadar LG. 193/2000 nu se referă la consumatori-persoane juridice, ci numai la consumatori-persoane fizice, ceea ce nu este cazul în speță, deoarece contractul a fost încheiat între 2 persoane juridice, care au avut reprezentarea efectelor contractului încheiat, însușindu-si pe deplin clauzele contractuale, pe care le-au respectat timp de peste 2 ani de zile, contestatoarea neavând calitatea de consumator in sensul LG 193/2000.
Clauza penală cuprinsă în art. 3.5 din Condițiile Generale ale Contractului de L. nu este abuzivă întrucât a fost negociată și acceptată de contestatoare. In plus, nu creează un dezechilibru major, ci reflectă și este limitată la valoarea prejudiciului efectiv suferit de finanțator.
Se observă că în Contractul de L., părțile au inserat practic art. 15 din O.G. nr. 51/1997 privind operațiunile de leasing si societățile de leasing și pe care au înțeles să le precizeze și în sensul predeterminării prejudiciului cauzat de neexecutarea Contractului de către Utilizator. Cuantumul daunelor interese datorate în caz de reziliere este justificat de prejudiciul concret suferit de finanțator. In acest sens, se reiterează faptul că acesta a finanțat si achiziționat un Autovehicul ales de utilizator, de la furnizorul indicat de acesta și la cererea expresa a acestuia. In aceste condiții, rezilierea Contractului și întoarcerea bunului în patrimoniul finanțatorului anterior datei stabilite inițial, îi creează un grav prejudiciu reprezentat de partea neachitată din valoarea totală a Contractului de L. așa cum prevede art. 3.5 din Contractul de L. .
Chiar dacă teoretic valoarea acestui prejudiciu ar fi diminuată cu valoarea de vânzare a bunului reposedat, in fapt situația este complet diferita, prejudiciul fiind accentuat de următorii factori:
deprecierea accelerată a bunului, implicit și valoarea redusă de vânzare a acestuia.
costurile logistice și administrative aferentă reposedării, depozitarii si revânzării bunului;
costurile de finanțare suplimentare pentru rambursarea refinanțării inițial contractate pentru achiziția bunului si ulterior, pentru finanțarea operațiunilor precizate la punctul (ii) de mai sus.
In plus, cuantumul clauzei penale este justificat si prin caracterul sancționator al acesteia.
Scopul oricărui contract este ca acesta să fie executat întocmai de către părțile implicate, in caz de neexecutare intervenind rezilierea contractului care dincolo de caracterul reparatoriu are si un caracter sancționator.
Având in vedere că părțile au convenit asupra unei clauze penale prin art. 3.5 din Dispozițiile Generale ale Contractului de L., ca o expresie a principiului libertății contractuale.
Creditorul este scutit de orice proba cu privire la existența și întinderea prejudiciului, precum și cu privire la cuantumul daunelor-interese datorate de către debitor. Pentru a obține plata sumei stabilite în clauza penală, creditorul va trebui să dovedească doar faptul neexecutării, executării necorespunzătoare sau cu întârziere a obligației de către debitor. Urmare a neexecutării obligațiilor contractuale de plata asumate de contestator și a restituirii de către contestator a unui bun cumpărat de către recurentă la alegerea și cererea expresă a acestuia, a înregistrat un prejudiciu material, pe care părțile l-au prevăzut prin clauza penală înscrisa în contract.
In plus, conform art 4.1 din Contractul de leasing 84361/_ părțile declară expres că :
"toți termenii și toate clauzele si condițiile Contractului de leasing, ale condițiilor generale si ale Anexelor, care fac parte integranta din acesta, reprezintă intenția si voința lor reala si comuna; prezentul contract de leasing si anexele, care fac parte integranta din acesta, reprezintă înțelegerea lor integrala si anulează orice fel de propuneri, negocieri, înțelegeri, acorduri scrise și/sau verbale anterioare date semnării Contractului; orice prevedere a prezentului Contract de leasing și/sau anexelor sale care ar fi declarate nelegale și/sau imposibil de executat, conform legii române, nu își va produce nici un fel de efect, dar nu va conduce, sub nici un motiv, la neexecutarea celorlalte obligații contractuale asumate de părți prin negocierea lor directă."
Având în vedere cele expuse mai sus se consideră că societatea debitoare a înțeles, acceptat și însușit fără obiecțiuni spre onorare Contractul de leasing financiar 84361/_, mai ales că raporturile comerciale s-au derulat pe o perioadă de peste 1 an de zile, timp în care debitoarea n-a contestat clauzele contractuale.
Hotărârea pronunțată de instanța de fond a rezultat dintr-o interpretare greșită a actului juridic dedus judecății, instanța de fond schimbând natura ori înțelesul lămurit și vădit neîndoielnic al acestuia, (art. 304 pct.8 c.pr.civ.)
Rezilierea Contractului de L. a intervenit prin aplicarea clauzei reprezentând pact comisoriu de gradul IV (art. 3.5 din Contractul de L. ), din culpa exclusiva a Utilizatorului, ca urmare a neexecutării obligațiilor acestuia. Recurenta a încheiat Contractul de L. având reprezentarea contraprestației Utilizatorului, constând în principal în plata ratelor de leasing și a valorii reziduale înscrise în Contract. Astfel, prin încheierea Contractului de L., in schimbul
finanțării pentru achiziționarea unui bun identificat de Utilizator, scopul imediat al finanțatorului este reprezentat de contraprestația utilizatorului, respectiv plata valorii totale a contractului.
Mai mult decât atât, instanța nu a reținut că redevențele emise și neachitate în valoare de
28.593 lei, au fost emise pentru perioada in care utilizatorul s-a folosit de bunul - obiect al contractului de leasing, rezilierea contractului intervenind tocmai ca urmare a neachitării acestora. Așadar, așa cum susține si instanța de fond, ca urmare a rezilierii contractului de leasing, creditoarea este îndreptățită a primi plata ratelor datorate până la acea dată (echivalentul utilizării) și restituirea bunului, obiect al contractului. Pe lângă da unele-interese, debitorul-utilizator trebuie să plătească și redevențele emise și neachitate pe perioada în care acesta s-a folosit de bunul - obiect al contractului de leasing, așa cum prevede și legea specială a leasingu-lui, respectiv OG. 51/1997.
Contractul de L. prevede si cazurile de răspundere contractuală, inclusiv o predeterminare a prejudiciului suferit de finanțator în cazul în care Contractul de L. ar fi reziliat din culpa Utilizatorului.
Astfel, art. 3.5. al Secțiunii 3 din Condițiile Generale ale Contractului de L. prevede că: "In cazul în care întârzierea în efectuarea plații redevențelor scadente este mai mare de 60 de zile calendaristice, calculate de la data scadenței efective și dacă nu se va conveni altfel, locatorul poate rezilia contractul de leasing financiar fără somație, notificare sau orice altă formalitate prevăzută de lege." Potrivit doctrinei și practicii judiciare, această clauză reprezintă un pact comisoriu de gradul IV, justificând opțiunea de reziliere a Contractului de L. . Prin interpretarea clauzei 3.5 din Condițiile Generale ale Contractului de L. prin care "Locatorul poate rezilia contractul de leasing financiar fără somație, notificare sau orice alta formalitate prevăzuta de lege"", singurul în drept a aprecia dacă este cazul să se aplice rezilierea este creditorul care și-a executat sau se declara gata să-și execute obligațiile, fiind îndreptățit să obțină despăgubiri pentru acoperirea prejudiciilor suferite ca urmare a neexecutării obligațiilor de către partea în culpă.
In mod similar, dispozițiile Art. 12.3. al Secțiunii 12 din Condițiile Generale ale Contractului prevăd că: "In cazurile menționate mai jos, Locatorul are dreptul sa rezilieze Contractul de leasing financiar, oricând, fără notificare, somație sau alta procedura prevăzută de lege și cu excluderea oricărei pretenții a utilizatorului, atunci când acesta: /.../ - omite, din orice motiv și în condițiile Contractului de leasing financiar sau ale acestor Condiții generale a-și achita orice fel de sume datorate Locatorului, la scadență."
Utilizatorul este obligat să restituie, în mod necondiționat, obiectul contractual, sa plătească redevențele scadente și neachitate, penalitățile înregistrate până la acea dată, precum și daunele - interese. Daunele - interese cuprind cuantumul valoric al redevențelor rămase de plată si a valorii reziduale înscrise in contract."
Astfel prin predarea autovehiculului înainte de sfârșitul perioadei de leasing si refuzul acestuia de a plați toate redevențele datorate in temeiul Contractului de L., utilizatorul a refuzat astfel să își execute obligațiile asumate prin contract, creând în acest fel un prejudiciu substanțial recurentei. P. rea autovehiculului înainte de sfârșitul perioadei de leasing și implicit refuzul plății redevențelor scadente reprezintă culpa exclusivă a utilizatorului și motiv de reziliere a contractului de către recurentă.
In situația neexecutării de către utilizator a obligațiilor asumate prin Contract, Contractul de
L. reglementează posibilitatea rezilierii acestuia de către recurentă, sub sancțiunea plații de daune-interese de către Utilizator. Daunele-interese si modul de calcul al acestora sunt reglementate in mod expres de prevederile art. 3.5 din Contractul de L. .
Cu privire la forța obligatorie a Contractului de L. . Contractul de L. reprezintă legea părților (Art. 969 C.civ care prevede: ""convențiile legal făcute, au putere de lege între părțile contractante), ambele părți contractante având încă de la încheierea contractului reprezentarea întinderii drepturilor și obligațiilor ce le revin. Astfel, utilizatorul a avut la semnarea Contractului de
si reprezentarea faptului ca valoarea tuturor redevențelor datorate va depăși valoarea de achiziție a autovehiculului, având în vedere caracterul comercial al activității desfășurate de societatea de leasing.
Mai mult decât atât, părțile declară în mod de expres și sunt de acord că "toți termenii și toate clauzele și condițiile Contractului de leasing, ale condițiilor generale si ale Anexelor, care fac
parte integranta din acesta, reprezintă intenția si voința lor reala si comuna"(art. 4.1 din Contractul de L. ).
In conformitate cu art. 2.1 privind durata contractului, "durata contractului de leasing este de 48 de luni", la sfârșitul perioadei de leasing subscrisa obligându-se să respecte dreptul de opțiune al Utilizatorului cu privire la Autovehicul, si respectiv Utilizatorul putând sa exercite acest drept corelativ.
Urmare a neexecutării obligațiilor contractuale de plata asumate de contestator și a restituirii de către contestator a unui bun cumpărat de către subscrisa la alegerea și cererea expresă a acestuia, subscrisa a înregistrat un prejudiciu material, de altfel prevăzut in contractul de leasing si asumat de contestator. Facem precizarea ca din valoarea totală a acestui prejudiciu (formată din valoarea ratelor scadente până la data rezilierii Contractului și neachitate, a penalităților de întârziere și a daunelor-interese determinate prin Contract), subscrisa a dedus totuși prețul obținut in urma vânzării Autovehiculului, deși nu avea aceasta obligație, precum și penalitățile de întârziere.
Restituirea mașinii reprezintă refuz de executare a obligațiilor contractuale continuare a contractului iar remiterea materială, efectivă a acesteia s-a făcut in temeiul art. 3.5 din contractul de leasing.
Contractul de leasing constituie titlu executoriu "ope legis". conform art. 8 din O.G 51/1997. privind operațiunile de leasing si societățile de leasing, care prevede: "Contractele de leasing, precum si garanțiile reale si personale, constituie in scopul garantării obligațiilor asumate prin contractul de leasing, constituie titluri executorii". De asemenea, conform art. 15 din aceeași Ordonanța prevede că ..dacă în contract nu se prevede altfel, în cazul in care locatarul/utilizatorul nu execută obligația de plată integrală a ratei de leasing timp de 2 luni consecutive, calculate de la scadență prevăzută în contractul de leasing, locatorul/finanțatorul are dreptul de a rezilia contractul de leasing, iar locatorul/utilizatorul este obligat să restituie bunul și să plătească toate sumele datorate, până la data restituirii în temeiul contractului de leasing". Deci în cazul rezilierii contractului din vina exclusivă a utilizatorului, acesta este obligat să plătească toate ratele scadente, să restituie bunul și să plătească daune-interese, dacă în contract nu se prevede altfel.
Contractul de leasing constituie titlu executoriu pentru toate obligațiile asumate prin contract si neexecutate, contestatoarea cunoscând și asumându-si aceste obligații din momentul încheierii contractului, care în art. 3.5 alin. Final din Secțiunea 3 - din condițiile generale ale contractului, chiar definește noțiunea de daune-interese care cuprind "cuantumul valoric al redevențelor rămase de plată și a valorii reziduale înscrise în contract".
Utilizatoarea a încheiat un contract de leasing financiar si nu un contract de leasing operațional, care are un alt regim juridic si care nu face obiectul prezentei cauze, art. 3.5 alin. final din Secțiunea 3 a Condițiilor generale ale contractului având caracter legal si având la baza dispozițiile art. 15 din OG 51/1997, care prevede "dacă in contract nu se prevede altfel, in cazul in care locatarul/utilizatorul nu executa obligația de plată integrală a ratei de leasing timp de 2 luni consecutive, calculate de la scadența prevăzută în contractul de leasing, locatorul/finanțatorul are dreptul de a rezilia contractul de leasing, iar locatorul/utilizatorul este obligat să restituie bunul si să plătească toate sumele datorate, până la data restituirii în temeiul contractului de leasing. "
Așadar, nerespectarea obligațiilor asumate de către Contestatoare prin Contractul de L. a determinat rezilierea contractului de către recurentă și, în consecință, toate sumele datorate în temeiul Contractului de leasing financiar fiind declarate scadente, utilizatorul fiind astfel obligat la plata tuturor sumelor datorate conform contractului, inclusiv a daunelor-interese.
Recurenta are împotriva intimatei contestatoare o creanță certă, lichidă exigibilă și constatată printr-un înscris care constituie titlu executoriu, astfel încât este susceptibilă de executare silită.
Creanța împotriva Utilizatorului este certă, lichidă și exigibilă și este constatată prin Contractul de L., care reprezintă titlu executoriu conform legii, articolul 8 din OG 51/1997 stipulând cu caracter imperativ "Contractele de leasing, precum si garanțiile reale si personale, constituie in scopul garantării obligațiilor asumate prin contractul de leasing, constituie titluri executorii".
Art. 379 alin. (3) C.p.c definește creanța certă ca fiind "aceea a cărei existență rezultă din însuși actul de creanță sau din alte acte, chiar neautentice, emanate de la debitor sau recunoscute de dânsul"1. Caracterul cert al creanței presupune existența neîndoielnică a acesteia.
Potrivit aceluiași articol invocat supra, creanța este lichidă când "câtimea ei este determinată prin însuși actul de creanță sau când este determinabilă cu ajutorul actului de creanță și al altor acte neautentice, fie emanând de la debitor, fie recunoscute de dânsul, fie opozabile lui în baza unei dispoziții legale sau a stipulațiilor conținute în actul de creanță, chiar dacă prin această determinare ar fi nevoie de o deosebită socoteală."
Suma datorată recurentei de contestatoare rezultă din și a fost calculată în temeiul si in conformitate cu dispozițiile art. 3.5. din Condițiile generale ale Contractului de L. în cazul rezilierii contractului si este datorata de utilizator cu titlu de daune-interese.
La data rezilierii Contractului de L., cuantumul valoric al redevențelor ramase de plată și a valorii reziduale stabilite prin contract era de 5.239,63 Euro. Această sumă rezultă în mod clar si neechivoc din Contractul de L. care prevede în Anexa nr. 1 și un tabel centralizator cuprinzând analitic contravaloarea redevențelor și scadența acestora.
Din aceasta suma, dând dovada de buna-credință, a dedus prețul obținut în urma vânzării autovehiculului, de 21.013,5 lei, rezultând astfel un debit principal de 28.593 lei, in condițiile in care recurenta nu avea aceasta obligație contractuală.
Așadar, Contractul de L. constituie titlu executoriu pentru toate obligațiile asumate prin contract si neexecutate.
In consecință, contestatoarea datorează recurentei o sumă totală de 28.593 Iei, creanța îndeplinind toate condițiile legale pentru a fi executată silit.
In drept, se invocă prevederile art. 299-316 C.p.c., ale OG 51/1997 si ale Contractul de L. nr. 84361/_ .
Cu privire la recursul declarat de recurenta SC D. B. G. S. tribunalul a invocat din oficiu excepția netimbrării, deoarece recursul formulat nu a fost legal timbrat la data înregistrării, astfel că, prin rezoluția din data de_, instanța a stabilit în sarcina acesteia obligația achitării taxei judiciare de timbru de 97 lei și a timbrului judiciar de 5 lei, obligație ce a fost comunicată acestuia odată cu îndeplinirea procedurii de citare pentru termenul acordat în acest sens.
Având în vedere că recurenta nu a dat curs dispozițiilor instanței privind obligația de plată a sumelor ce reprezintă taxă judiciară de timbru și timbru judiciar, devin incidente disp.art.20 alin.l - 3 din L.l46/l997, sancțiunea neîndeplinirii obligației de plată fiind anularea cererii de recurs, astfel că tribunalul va admite excepția netimbrării recursului declarat de recurenta SC D. B. G. S. și în consecință va anula, ca netimbrat, recursul declarat de această recurentă împotriva Sentinței civile nr. 4007/2012 pronunțată de Judecătoria Bistrița în dosar nr._ ..
Analizând recursul declarat de recurenta R. L. I. SA (în prezent SC RSL L. I. SA) prin prisma motivelor invocate si din oficiu, conform dispozițiilor art. 3041Cod proc. civila, tribunalul constata ca acesta este fondat pentru considerentele ce vor fi relevate:
Clauza penala este o conventie accesorie prin care partile determina anticipat echivalentul prejudiciului suferit de creditor, ca urmare a neexecutarii, executării cu intarziere sau necorespunzatoare a obligatiei de catre debitorul sau. (art. 969,art. 1066-1070, art. 1087 C.civ. de la 1864, ar. 15 O.G. nr. 51/1997). Încetarea, prin reziliere, a contractului de leasing financiar, din culpa utilizatorului, poate avea ca efect cauzarea unui prejudiciu pe seama finanțatorului constând în ratele de leasing și dobânda pe care utilizatorul s-a obligat să le plătească, iar finanțatorul avea speranța legitimă că le va încasa.
Rolul clauzei penale este acela de a evalua pe cale convențională prejudiciul suferit de creditor ca urmare a încălcării de către debitor a obligațiilor contractuale, instituind în sarcina acestuia din urmă obligația de a a-i achita creditorului o sumă de bani ori o altă valoare patrimonială.O astfel de clauză are un izvor juridic legal reprezentat de art. 15 din O.G. nr. 51/1997, conform căruia, dacă în contract nu se prevede altfel, în cazul în care locatarul/ utilizatorul nu execută obligațiile de plată a ratei de leasing timp de două luni consecutive calculate de la data scadenței prevăzută în contractul de leasing, locatorul/ finanțatorul are dreptul de a rezilia contractul, iar locatarul/ utilizatorul este obligat să restituie bunul și să plătească toate sumele datorate până la data restituirii în temeiul contractului de leasing.
Este real ca prevederile O.G. nr. 51/1997 acoperă doar dreptul locatorului/ finanțatorului la restituirea bunurilor plasate în leasing și la obligarea locatarului/ utilizatorului de a plăti sumele datorate până la data restituirii obiectului material al leasingului. Dispoziția citată nu se referă expressis legis și la daunele-interese reprezentate de prejudiciul încercat de locator/ finanțator după
data restituirii obiectului material al leasingului (bunuri/ echipamente). Totuși, aceeași prevedere legală, în chiar debutul reglementării sale, statuează că dispozițiile sale își găsesc aplicarea "dacă în contract nu se prevede altfel";. Prin urmare, norma specială conținută de art. 15 din O.G. nr. 51/1997 permite alăturarea unor norme complementare la care părțile au posibilitatea să recurgă pe cale convențională.
In speță, părțile au procedat în acest mod, în sensul că, alăturat înscrierii în contractul lor a prevederilor art. 15 din O.G. nr. 51/1997, au inclus o clauză convențională având natura juridică a clauzei penale reglementate de dreptul comun, și anume de art. 1066-1070 și art. 1087 C.civ. de la 1864, în vigoare la data încheierii contractului de leasing.
Dispozițiile O.G. nr. 51/1997 au natura juridică a normelor speciale și, prin urmare, pot fi completate, în mod subsidiar, cu normele dreptului comun, fie acesta drept comercial sau civil. Astfel, nimic nu împiedică părțile contractului de leasing financiar să recurgă la clauze contractuale care își află regimul juridic, în totul sau în parte, în reglementarea dreptului comun. Ca o consecință directă, validitatea acestor clauze trebuie verificată potrivit regimului juridic care le reglementează și în acord cu voința juridică reală manifestată de părți la încheierea contractului.
Clauza penală înscrisă de părți în conținutul art. 3.5 din Condițiile generale ale contractului de leasing, parte integrantă din contractul de leasing, (conform căreia "în cazul în care întârzierea în efectuarea plăților redevențelor scadente este mai mare de 60 de zile calendaristice, calculate de la data scadenței efective, și dacă nu se convine altfel locatorul poate rezilia contractul de leasing financiar fără somație, notificare sau altă formalitate prevăzută de lege. Utilizatorul este obligat să restituie necondiționat obiectul contractual, să plătească redevențele scadente și neachitate, penalitățile înregistrate până la acea dată și daunele interese. Daunele interese cuprind cuantumul valoric al redevențelor rămase de plată și a valorii reziduale înscrise în contract), trebuie să nu contravină cerințelor O.G. nr. 51/1997 în legătură cu încheierea, executarea și efectele contractului de leasing; clauza penală extinsă la regimul juridic al dreptului comun să corespundă scopului instituit de legiuitor.
Din economia dispozițiilor art. 15 din ordonanță rezultă, pe de o parte, că părțile pot conveni asupra daunelor-interese datorate pentru rezilierea contractului, statuându-se că acestea se pot întinde, cel puțin, până la data restituirii obiectului material al leasingului, iar pe de altă parte, că părțile pot conveni și altfel, în sensul de a stipula o altă determinare a daunelor-interese, mai restrânsă sau mai întinsă decât cea la care se referă norma legală evocată.
Astfel de daune-interese trebuie să se coreleze cu conținutul intrinsec al drepturilor și obligațiilor părților contractului de leasing, respectiv cu efortul finanțatorului de a avansa integral suma de bani către furnizorul bunurilor/ echipamentelor în vederea achiziționării acestora în scopul punerii lor la dispoziția utilizatorului, cu titlu de folosință, în speranța obținerii de la acesta din urmă a restituirii investiției financiare, prin intermediul ratelor de leasing și a unei dobânzi de finanțare a operațiunii. De cealaltă parte se identifică ruperea raporturilor contractuale din culpa utilizatorului debitor, ceea ce conduce la eșecul întregii operațiuni și la încercarea de către finanțator a unui prejudiciu financiar, exclusiv. Aceasta, întrucât finanțatorul, deși este, totodată, achizitorul bunurilor/ echipamentelor, deținând dreptul de proprietate al acestora, de natura obiectului său de activitate nu este cumpărarea spre închiriere a unor bunuri sau echipamente, nici exploatarea în nume propriu a acestora, ci contractarea finanțării bunurilor/ echipamentelor, la cererea utilizatorilor lipsiți de mijloace financiare, pentru a le asigura acestora din urmă exploatarea sau punerea în operă a bunurilor/ echipamentelor astfel achiziționate, în schimbul unor rate de leasing și, după caz, a unei dobânzi de leasing. Încetarea, prin reziliere, a contractului de leasing financiar, din culpa utilizatorului, poate avea ca efect cauzarea unui prejudiciu constând în ratele de leasing și dobânda pe care utilizatorul s-a obligat să le plătească, iar finanțatorul avea speranța legitimă că le va încasa. Prin urmare, referirea clauzei penale la daune-interese evaluate ca prejudiciu reprezentând ratele de leasing contractuale viitoare și, după caz, dobânzile asupra acestor rate, nu este contrară dispozițiilor O.G. nr. 51/1997. Este cunoscut faptul că prevederile art. 969 C.civ. de la 1864 ridică la rang de lege convenția părților, așa încât acestea sunt ținute la executarea, întocmai și cu bună-credință, a obligațiilor asumate. Invalidarea convenției ori a uneia dintre clauzele acesteia nu poate avea loc decât pentru cazurile prevăzute în mod expres de dispozițiile art. 948 și urm. din actul normativ menționat.
În speță, însă, singurele justificări avute în vedere pentru invalidarea clauzei penale au fost reprezentate de pretinsul dezechilibru contractual ce s-ar ivi în situația în care i s-ar pretinde debitoarei executarea obligațiilor asumate și de împrejurarea că actul juridic este un contract de adeziune. Însă atare justificări nu-și găsesc acoperirea în dispozițiile legale care au guvernat condițiile de încheiere a contractului. Astfel, atât dezechilibrul contractual cât și impunerea de către creditoare a clauzei pot fi analizate, din punct de vedere al condițiilor de încheiere a contractului, numai din perspectiva cauzei convenției. În speță, debitoarea intimată nu a făcut dovada că s-ar fi aflat într-o stare de constrângere și că, în mod deliberat, profitând de situația sa, creditoarea i-ar fi impus clauza penală stipulată la art. art. 3.5 din Condițiile generale ale contractului de leasing, parte integrantă a contractului de leasing.
De aceea, raționamentul primei instanțe nu are fundament legal, ceea ce atrage incidența cazului de recurs prevăzut de pct. 9 al art. 304 C.proc.civ.
In consecință, prima instanță, in mod eronat, a constatat nulitatea absolută parțială a titlului executoriu - contract de leasing financiar nr. CLF 84361/_, respectiv a clauzei privind obligația de plată a daunelor interese reprezentând cuantumul valoric al redevențelor rămase de plată și a valorii reziduale înscrise în contract, prevăzută la punctul 3.5, teza finală, din condițiile generale ale contractului si a anulat, în parte, actele de executare efectuate împotriva contestatoarei, în dosarul de executare numărul 275/2011 al S.C.P.E.J. Andronesi V. n D. & Andronesi D. a
, în ceea ce privește suma de 3.802,66 lei, reprezentând rest de plată daune interese conform clauzei prevăzute mai sus.
Raportat la considerentele de fapt și de drept relevate mai sus, tribunalul, în baza art. 304 pct. 9 raportat la art.312 alin.1 teza 1, alin.2 teza 1, alin. 3 teza 1 din Codul de proc. civilă, va admite recursul declarat de recurenta R. L. I. SA (în prezent SC RSL L. I. SA), împotriva Sentinței civile nr. 4007/2012 pronunțată de Judecătoria Bistrița în dosar nr._ ; va modifică sentința recurată în sensul că va respinge, ca nefondată, contestația la executare formulată de contestatoarea SC D. B. G. S. în contradictoriu cu intimata R. L. I. SA.
PENTRU ACESTE MOTIVE ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Admite excepția netimbrării recursului declarat de recurenta SC D. B. G. S. , cu sediul în B., str. N. D., nr. 4, parter, jud. B. -Năsăud, și în consecință anulează ca netimbrat recursul declarat de această recurentă împotriva Sentinței civile nr. 4007/2012 pronunțată de Judecătoria Bistrița în dosar nr._ .
Admite recursul declarat de recurenta R. L. I. SA (în prezent SC RSL L. I. SA), cu sediul în B., str. Matei Basarab, nr. 20, sector 3, împotriva aceleiași sentințe, pe care o modifică în sensul că:
Respinge, ca nefondată, contestația la executare formulată de contestatoarea SC D. B. G.
S. în contradictoriu cu intimata R. L. I. SA. Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică azi,_ .
Președinte, | Judecători, | G. ier, | |||||
B. | L. T. | M. | A. P. | L. D. E. | M. | D. |
Red/dact BLT/HVA _
judecător fond O. G.
← Decizia civilă nr. 103/2013. Contestație la executare silită | Decizia civilă nr. 440/2013. Contestație la executare silită → |
---|