Decizia civilă nr. 258/2013. Contestație la executare silită
| Comentarii |
|
DOSAR NR. _
ROMÂNIA
T. UL SPECIALIZAT C.
Cod operator date cu caracter personal 11553
DECIZIA CIVILĂ nr. 258/2013
Ședința publică din data de 22 aprilie 2013 Instanța este constituită din:
PREȘEDINTE: D. H. JUDECĂTOR: M. C. B. JUDECĂTOR: C. C. GREFIER: N. N.
Pe rol fiind soluționarea recursului declarat de către recurenta SS H.
G. & Co. KG împotriva sentinței civile nr. 18657/_ pronunțate de Judecătoria Cluj-Napoca în dosarul nr._ în contradictoriu cu intimatul P. S.
, cauza având ca obiect în primă instanță contestație la executare.
La apelul nominal se prezintă în apărarea intereselor intimatului, d-na avocat Ghidro Stanca - I. cu împuternicire avocațială existentă la dosar, f. 17, lipsind reprezentantul recurentei.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei, constatându-se că au fost înregistrate la dosar următoarele înscrisuri:
în data de 20 februarie 2013, din partea recurentei dovada achitării taxei judiciare de timbru în cuantum de 4 lei și timbre judiciare de 0,3 lei;
în data de 12 aprilie 2013, din partea intimatului, întâmpinare;
Reprezentanta recurentei depune la dosar dovada achitării onorariului avocațial,
f. 18.
T. ul pune în discuția reprezentantei intimatului competența instanței
specializate în soluționarea prezentului recurs.
Reprezentanta intimatului apreciază că prezenta cauză este de competența instanței civile, dat fiind faptul că este vorba despre executare silită, indiferent de natura titlului executoriu însă, în jurisprudență opinia dominantă este aceea conform căreia dacă titlul executoriu este o hotărâre judecătorească pronunțată de un tribunal comercial, recursul se judecă de către un tribunal specializat.
T. ul, deliberând, raportat la dispozițiile art. art. 1591C.proc.civ. coroborat cu art. 2 pct. 3 C.proc.civ., apreciază că este competent general, material și teritorial să soluționeze prezentul litigiu, dat fiind faptul că titlurile executorii au natură comercială, iar executarea silită a început anterior intrării în vigoare a Noului cod civil și, respectiv abrogării Codului Comercial.
Nemaifiind cereri de formulat, tribunalul acordă reprezentantei intimatului cuvântul asupra recursului.
Reprezentanta intimatului solicită respingerea recursului, cu cheltuieli de judecată, conform chitanței, anexate împuternicirii. În susținerea poziției exprimate, reprezentanta intimatului apreciază că dintre toate motivele de recurs invocate de către recurentă, doar unul poate fi pus în discuție, dat fiind faptul că prima instanță a respins acțiunea pe excepția tardivității. Contestatoarea susține că executarea silită a fost efectuată"clandestin";, fără ca aceasta să aibă cunoștință și că a luat la cunoștință despre acest fapt doar în septembrie 2011, printr-un alt mandatar. Instanța de fond preia ceea ce intimatul a formulat ca și apărare, respectiv faptul că actul de adjudecare a avut loc în 16 iunie 2011 și că mențiunile au fost realizate la Registrul Comerțului în data de 21 iulie 2011, dată la care aceste mențiuni devin publice, conferind efectul de opozabilitate și, prin urmare, se prezumă că de la acea dată contestatorul avea cunoștință de toate actele, inclusiv de cele de executare silită. Codul de procedură civilă, în cuprinsul art. 401, prevede că termenul de introducere a unei contestații la executare este de 15 zile de la luarea la cunoștință și nu de la comunicare, astfel că, situația reținută de către instanța de fond ca o opozabilitate erga omnes se încadrează
în dispozițiile textului de lege menționat anterior. De asemenea, reprezentanta intimatului arată că fiecare altă executare poate fi contestată în termen de 15 zile de la luarea la cunoștință și că a verificat textele de lege referitoare la executarea silită mobiliară, constatând că executorul judecătoresc a respectat fiecare pas, respectiv a început cu o somație de executare de la primirea căreia a început să curgă cele 15 zile însă, contestatoarea susține că această somație a fost trimisă la sediul unui mandatar care nu mai reprezenta interesele acesteia or, pe parcursul proceselor care s-au finalizat prin obținerea celor patru titluri executorii societatea recurentă și-a ales drept mandatar o societate de avocatură, cu sediul în B. ești, ca atare, din moment ce partea înțelege să își aleagă domiciliul în România, la o societate de avocați și nu comunică, deși știa că urmează să fie executată silit, schimbarea domiciliului o asemenea atitudine îi este imputabilă. Mai mult, reprezentanta intimatului arată că la dosar există dovada de comunicare a somației, pe care există aplicată ștampila și semnătura mandatarului și că în situația în care nu ar mai fi existat mandatul, dovada de comunicare ar fi fost returnată și nu ar mai fi fost acceptată.
Pentru cele reiterate, reprezentanta intimatului solicită respingerea recursului.
T. ul reține cauza în pronunțare.
T R I B U N A L U L,
Deliberând asupra recursului civil de față, constată următoarele:
Prin sentința civilă nr. 18657/2012 pronunțată la data de_ Judecătoria Cluj-Napoca a admis excepția tardivității contestației la executare și a respins contestația la executare formulată de contestatoarea SS H. B. GmbH
& Co. KG în contradictoriu cu intimatul P. S., pe excepția tardivității, fiind obligată contestatoarea la plata în favoarea intimatului a sumei de 12.617 lei, cu titlu de cheltuieli de judecată.
Pentru a dispune în acest sens, prima instanță a reținut faptul că la data de_ creditorul P. S. a înregistrat la B.E.J. Stolnean M. o cerere de executare silită a titlurilor executorii: Ordonanța Comercială nr. 4535/2010 și Decizia nr. 968/2011, pronunțate în Dosar nr._ și Ordonanța Comercială nr. 4536/2010 și Decizia nr. 969/2011, pronunțate în Dosar nr._, prin care debitorul SS H.
GmbH & Co. KG a fost obligat la plata sumei de 11.160 Euro și 800 lei, pe care acesta nu a înțeles să le execute de bună-voie.
Prin încheierea civilă nr. 7382/2011 pronunțată de Judecătoria Cluj-Napoca în Camera de consiliu la data de_ în Dosar nr._ a fost încuviințată executarea silită a titlurilor executorii anterior menționate: f. 117 din dosar execuțional, iar executorul judecătoresc a pășit la executarea silită emițând acte de executare: Somație, Proces Verbal, Publicație de vânare imobiliară, Proces Verbal de licitație imobiliară și Dovadă de adjudecare a celor 2.250 părți sociale ale debitoarei deținute în
S.C. Prostein s.r.l., în favoarea creditorului P. S. .
Prin prezenta contestație la executare înregistrată pe rolul instanței la data de _
, contestatoarea solicită anularea actelor de executare anterior menționate arătând că ea a aflat de procedura executării silite dosar in_ datorita faptului ca mandatarul său cu procura a solicitat copii de la ORC C. privind societatea SC PROSTEIN SRL si a observat ca ea nu mai figurează ca asociat al SC PROSTEIN SRL, datorita unei executări a părților sale sociale.
Astfel, contestatoarea susține că executarea silită pornită de P. S. este lovită de nulitate absolută fiind desfășurată clandestin, ea nefiind citată de la sediul său din Germania, Industripark,_ 06 Osterburken.
Analizând susținerile petentei prin raportare la înscrisurile existente la dosarul execuțional instanța a reținut că debitoarei i-au fost comunicate toate actele de executare la sediul procesual ales de către aceasta în litigiile desfășurate între părți, respectiv la Societatea Civilă de Avocați Stalfort & Someșan, cu sediul în B. ești, str. Lt. V. e Fuică, nr. 15, Sector 1, care a semnat de primire.
Or, faza de executare silită este o etapă procesuală distinctă de faza de judecată astfel că executorul judecătoresc avea obligația de a comunica actele de executare silită la sediul debitoarei din Germania, Industripark,_ 06 Osterburken.
Cu toate acestea se pune întrebarea care este momentul de la care se prezumă că debitoarea ar fi luat la cunoștință de executarea silită pornită împotriva sa pentru a verifica înregistrarea acesteia în termenul stabilit de legiuitor.
Potrivit art. 401 al. 1 Cod procedura civila, contestația se poate face în termen de 15 zile de la data când: a) contestatorul a luat la cunoștință de actul de executare pe care-l contesta sau de refuzul de a îndeplini un act de executare; b) cel interesat a primit, după caz, comunicarea ori înștiințarea privind înființarea popririi. Dacă poprirea este înființată asupra unor venituri periodice, termenul de contestație pentru debitor începe cel mai târziu la data efectuării primei rețineri din aceste venituri de către terțul poprit; c) debitorul care contesta executarea însăși a primit somația ori de la data când a luat cunoștința de primul act de executare, în cazurile în care nu a primit somatia sau executarea se face fara somatie.
Prin urmare, instanta a verificat, în raport actul de executare contestat, daca a fost respectat termenul legal de formulare a contestatiei.
Prezenta executare silită s-a finalizat așa cum a arătat prin adjudecarea în favoarea creditorului P. S. a celor 2.250 părți sociale ale debitoarei deținute în
S.C. Prostein s.r.l. adjudecare din data de_ .
Așa cum rezultă fără nici o urmă de echivoc din înscrisurile anexate la dosar de intimat la data de_ actul de adjudecare a fost depus la Registrul Comerțului C., in conformitate cu Certificatul de înregistrare depunere si menționare acte din_ și Rezoluția nr. 10388/_ a Directorului ORC: f. 146, f. 147 .
Ulterior, la data de_ acest act a fost înregistrat în registrul de mențiuni de la O.R.C. Or, potrivit legislației în vigoare rolul Registrelor de Comerț este acela de a asigura publicitatea, aceasta conferind actelor și faptelor înregistrate efectul de opozabilitate față de terți.
"Potrivit articolului 5 din Legea nr. 26/1990 privind Registrul Comerțului, înmatricularea și mențiunile sunt opozabile terților, de la data efectuării lor în registrul comerțului, ori de la publicarea lor în Monitorul Oficial al României, partea a IV-a, sau în altă publicație, acolo unde legea dispune altfel’’.
De asemenea, potrivit dispozițiilor art. 7 din Legea nr. 359/2004 prin efectuarea înregistrărilor în Registrul Comerțului se asigură opozabilitatea actelor înregistrate față de terți.
În consecința, toate actele si faptele înregistrate sunt prezumate a fi cunoscute de către terți și în consecința aceștia nu pot pretinde că nu le-au fost aduse la cunoștința. Pentru actele și faptele neînregistrate se poate face dovada că ele sunt opozabile terților dacă se demonstrează ca erau cunoscute de către aceștia.
Astfel, în lumina dispozițiilor legale anterior menționate instanța a reținut că la data de_ contestatoarea a cunoscut efectele executării silite a celor 2.250 părți sociale deținute de ea în S.C. Prostein s.r.l., acesta fiind momentul de la care se apreciază dacă prezenta contestație la executare a fost sau nu înregistrată în termen, împrejurarea invocată de petentă în cuprinsul contestației fiind lipsită de relevanță juridică.
Or, prezenta contestație a fost promovată la data de_, peste termenul legal de 15 zile, motiv pentru care în temeiul dispozițiilor legale anterior menționate excepția a fost admisă, ca întemeiată, iar contestația la executare privind aceste acte de executare a fost respinsă ca tardivă.
Împotriva acestei hotărâri a declarat recurs recurenta SS H. B. GmbH & Co. KG, solicitând casarea în întregime a sentinței atacate, respingerea excepției tardivității invocate de către intimat și trimiterea cauzei spre continuarea judecații de către un alt complet de judecată.
Recurentul a arătat că sentința atacata este lovita de nulitate intrucat nu a analizat in niciun fel poziția exprimata de subscrisa cu privire la tardivitatea formulării contestației la executare, fiind sub aceste aspecte nemotivata si in mod vădit părtinitoare.
Sentința atacata este rezultatul ignorării dispozițiilor legale din materia contestație la executare, respectiv ale Codului de procedura civila, care daca ar fi fost respectate ar fi condus la constatarea formulării in termen a contestației la executare.
Executarea silita este lovita de nulitate absoluta, fiind începută de un organ de executare silita necompetent atât din punct de vedere al competentei generale, cât și din punct de vedere al competentei teritoriale, fiind condusa clandestin (atât prin necomunicarea actelor de executare silita cat si prin ascunderea de către contestator a aspectelor de executare silita), fiind începuta pentru o sumă mai mare decât cea încuviințată prin încheierea de încuviințare a executării silite, fiind pornită prin dublarea sumei de 5580 euro, care a fost plătită o singura data către cabinetul de avocatura S. si Asociații, inadmisibila prin natura bunului supus executării - parti sociale deținute de recurent in cadrul unui SRL.
În motivarea recursului, recurenta a arătat că deși a arătat în mod amplu poziția referitoare la tardivitatea contestației la executare, instanța de fond nu a analizat în nici un mod aspectele invocate, ignorându-le în totalitate.
Referitor la comunicarea somației de executare la SCA Stalfort & Somesan în B. ești, instanța de fond reține că s-au comunicat toate actele de executare aspect nereal, și de asemenea, retine ca "intr-adevar executorul judecătoresc avea obligația de a comunica actele de executare silita la sediul debitoarei din Germania, Industripark,_ 6 Osterburken.
Recurenta a mai arătat că deși instanța a constatat ca nu a fost citata in mod legal, nu se face nici un alt fel de referire la clandestinitatea procedurii executării silite.
Se mai arată că singura citație emisa a fost cea cu privire la somație, insa actele de executare ulterioare somației nu au fost comunicate in nici un mod.
De asemenea, recurenta arată că în principal a solicitat unirea excepția tardivității cu fondul, intrucat instanța de fond ar fi avut nevoie de administrarea unor probe, de unde ar rezulta tocmai faptul ca in mod voit, cu rea-credinta, si cu complicitatea creditorului P. S., nu s-au făcut comunicările la sediul din Germania sau la sediile procesuale alese, din cadrul proceselor care se aflau pe rolul instanțelor din C. -N. . Instanța de fond nu s-a pronunțat in nici un fel cu privire la aceste aspecte.
Recurentul mai arată că sentința atacata este rezultatul ignorării dispozițiilor legale din materia contestației la executare, respectiv ale Codului de procedura civila, care daca ar fi fost respectate ar fi condus la constatarea formulării in termen a contestației la executare.
Necitarea sau citarea greșita a unei persoane in cadrul oricărei proceduri judiciare, are ca efect inopozabilitatea actelor îndeplinite cu nerespectarea procedurii de citare și refacerea actelor necomunicate în mod corespunzător.
Recurenta mai arată că a invocat in cadrul contestației, anularea tuturor formelor de executare silita, si ca efect al nulității absolute si radierea tuturor mențiunilor efectuate la ORC si a actelor subsecvente adjudecării părților sociale. Este evident că un act lovit de nulitate absolută nu poate fi opozabil nimănui și se impune a fi desființat.
Momentul când a luat cunoștință de actul de executare, respectiv vânzarea la licitație a părților sociale deținute de recurentă in SC PROSTEIN SRL a fost_ data la care a obținut de la ORC C. acte privind SC PROSTEIN SRL. Fata de aceasta data, contestația depusa in_ este formulata in termen.
Articolul 401 al. 1 Cod procedura civila este clar, prevăzând ca termenul de 15 zile curge de la data la care partea a luat la cunoștință de actul de executare. Mențiunile efectuate la ORC C. sunt consecința actelor de executare (lovite de nulitate, de altfel) și nu reprezintă prin ele însele acte de executare. Prin urmare prevederile Legii nr. 26/1990 nu sunt aplicabile in speța de fata, iar opozabilitatea erga omnes privind mențiunea în ORC are o altă sferă de aplicare.
Recurenta susține că executarea silită a avut drept scop înlăturarea sa din cadrul SC PROSTEIN SRL, deși pe rolul T. ului Specializat C. în dosarul nr._ se judeca cererea sa de excludere a intimatului P. S. din cadrul SC PROSTEIN
SRL. Astfel, prin fraudă P. S. a reușit înlăturarea recurentei din SC PROSTEIN SRL în contra tuturor regulilor de drept aplicabile.
Recurenta mai arată că executarea silită este lovită de nulitate absolută, fiind începută de un organ de executare silită necompetent din punct de vedere al competenței generale și teritoriale.
Un executor judecătoresc român nu putea porni executarea silita împotriva sa, care nu are punct de lucru în România. Executarea silită putea fi făcută doar în Germania, lucru care s-a și încercat de către P. S., fără succes însă.
De asemenea, nici din punct de vedere teritorial nu se putea proceda la executarea silită, bunul indicat în cererea de executare silită fiind un bun mobil, iar dacă ar fi valabilă citarea din B. ești, la SCA Stalfort și Somesan, executarea trebuia încuviințată și pornită de un executor din B. ești.
Fata de aceste aspecte executarea silita este lovita de nulitate absoluta ea putând fii anulata oricând, fiind condusa clandestin, atât prin necomunicarea actelor de executare silita cat si prin ascunderea de către contestator a aspectelor de executare silita.
Executorul Stolnean împotriva căruia recurenta susține că a formulat plângere penală la DNA Cluj pentru fapte de corupție nu a comunicat actele de executare nici chiar la sediul indicat de intimat în cererea de executare silită.
Recurenta mai arată că P. S. și executorul Stolnean sunt în relații de interes. Chiar daca P. S. a răspuns la interogatoriu, in procesul de excludere (_ al Tb. Sp. C. ) cu o zi după adjudecarea părților sociale de către acesta, la termenul din_ nu a invocat excepțiile lipsei calității procesuale și a interesului decât în _
, tocmai datorită faptului că au procedat la o executare silită frauduloasă.
De asemenea, a fost începută pentru o sumă mai mare decât cea încuviințată prin încheierea de încuviințare a executării silite. Deși încheierea nr.7382/_ a Jud.
-N. a încuviințat executarea pe 3 titluri executorii (Ordonanța 4536, Decizia 969 si Decizia 968), la dosarul execuțional se regăsește tot încheierea 7382/2011 dar in cuprinsul căreia se regăsește si titlul executoriu Ordonanța 4535 pentru 200 lei si 5580 euro. Recurentul a mai arătat că pentru acest fals a sesizat DNA Cluj.
De asemenea, recurentul mai arată că executarea silită a fost pornita prin dublarea sumei de 5580 euro, care a fost plătită o singura data către cabinetul de avocatura S. si Asociații si pentru cheltuieli de executare care nu au fost dovedite.
Intimatul P. S. a formulat la data de 12 aprilie 2013 întâmpinare, prin care a solicitat respingerea recursului, arătând că recursul este, pe de-o parte, nemotivat prin modul de formulare, în acest recurs susținându-se ca "hotărârea instanței de fond este lovită de nulitate, ca aceeași hotărâre este "rezultatul ignorării dispozițiilor legale in materia contestației la executare " și ca "executarea silita este lovita de nulitate absoluta " aspecte ce nu pot fi convertite in apărări pertinente care sa poată face de inteles susținerea recurentei si care sa permită verificarea hotărârii.
De asemenea, intimatul mai arată că in măsura in care instanța de recurs va aprecia ca susținerile recurentei se pot aprecia ca motive de recurs, acest recurs este neîntemeiat, hotărârea instanței de fond fiind temeinica si legala, sub aspectul admiterii excepției invocate de intimat si a respingerii contestației la executare formulate de recurenta contestatoare S., ca tardiv formulata.
Tardivitatea raportat la dispozițiile cuprinse in reglementările ce vizează Registrul Comerțului si mențiunile făcute in acesta.
Așa cum de altfel arată exact recurenta contestatoare S., aceasta a înțeles să formuleze prezenta contestație la executare la nu mai puțin de 3 luni de la data actului de adjudecare și de la data depunerii acestui act la Registrul Comerțului C. în conformitate cu certificatul de înregistrare, depunere si menționare acte si respectiv 2 luni de la data înregistrării de mențiuni, in același Registrul al Comertului.
Intimatul mai arată că data de la care actele sunt prezumate a fi cunoscute chiar de terți, de la acea data sunt opozabile tuturor.
S-a mai arătat că instanța fondului a apreciat in mod corect ca, "in conformitate cu legislația in vigoare, rolul Registrelor Comerțului este acela de a asigura publicitatea, acestea conferind actelor si faptelor inregistrate efectul de opozabilitate fata de terți. Or,
daca aceasta publicitate asigura opozabilitatea cu terții si daca apreciază ca, de la data publicării actului de adjudecare a părtilor sociale deținute de societatea recurenta S., aceasta a devenit terț fata de societatea Prostein, fata de aceasta vor avea intru totul aplicabilitate dispozițiile legale menționate, astfel ca de la data de_ este prezumat absolut ca recurenta a luat la cunoștință de actul de adjudecare și de toate actele anexe ale acestuia, respectiv de toate formele de executare publicate.
Că reprezentanții sau mandatarii sau oricine altcineva, in numele contestatoarei recurente S., au depus cereri de copii de pe actele existente la Registrul Comerțului, abia la data de_ nu are si nu poate sa aibă nici o legătura cu dispozițiile legale in materie, ce prezuma luarea la cunoștința a actelor, la data publicării. O soluție contrara ar duce la posibilitatea atacării oricând a unui act publicat la Registrul Comerțului, aspect evident inadmisibil.
De asemenea intimatul mai arată că pe de alta parte, aceste apărări sunt puerile si nefondate si din prisma dispozițiilor legale cuprinse in Codul de procedura civila, vizând executarea silita si modul de comunicare a actelor, atât timp cat, recurenta contestatoare a fost somata, asa cum rezulta din dosarul executional la sediul social pe care aceasta a înțeles sa si-l aleagă in tara, somație care a fost primita de reprezentanții societății, conform dovezilor existente in dosarul execuțional. Or, in acest caz, conform dispozițiilor art.401 lit. c) Cpr.civ, termenul de contestație la executare ce vizează executarea insasi, curse de la data primirii somației.
Somația emisa de BEJ Stolnean M. Romeo, in Dosar executional 28812011, a fost primita de "funcționarul însărcinat cu primirea corespondentei" recurentei contestatoarei de la sediul ales in tara de către contestatoare, existând in acest sens, semnătura de primire, procedura nerealizându-se în forma afișării, semnătura și ștampila fiind aplicată pe procedura de comunicare a somației.
În mod evident, atât timp cât această somație a fost primită de reprezentantul recurentei contestatoare, aceasta nu mai poate invoca faptul că nu a avut cunoștință de executare, ea având cale deschisă împotriva mandatarului, dacă acesta și-a depășit mandatul.
Pe de altă parte, în mod evident recurenta contestatoare a avut cunoștința de executare, singurul motiv pentru formularea unei contestații, la peste 4 luni de la executare silita, este acela de a încerca, cu această contestație, să mai amâne soluțiile în alte litigii, căci cu această contestație intimata a procedat la suspendarea altor litigii între părți
Intimatul mai arată că face, în acest sens, trimitere la dosar 3., aflat pe rolul T. ului Specializat C. ce este suspendat la aceasta data, pana la soluționarea contestației.
Se poate observa ca însăși contestatoarea recunoaște, in fata instanței de fond in scriptul intitulat "Răspuns la întâmpinare" ca "sediul procesual pentru comunicarea actelor de procedura, a fost intr-adevar la un cabinet de avocatura din B. ești. Prin urmare, rezulta ca, in fapt, contestatoarea, daca ar fi sa dam crezare "apărării" sale, isi invoca, pana la urma propria culpa, in neluarea la cunoștința de somație.
Apărarea recurentei, in fata instanței de fond, cum ca Societatea de Avocatura "de la B. ești" nu mai reprezenta interesele societății contestatoare, pe langa ca nu poate avea relevanta, este contrazisa chiar de către actele emanând de la contestatoare, care, in octombrie 2011, după data formulării contestației si a "susținerii" aberațiilor in apărare, pe tardivitate, era reprezentata de același avocat Stalfort din cadrul SCA Stalfort si Somesan, cu același sediu.
Pentru toate cele arătate, rezultă în mod evident că executarea silită s-a făcut cu respectarea tuturor formelor legale, și, în special, ca societatea contestatoare a fost somată să execute obligația, primind în acest sens somația, așa cum rezulta din dosar, fila 123.
Prin urmare formularea contestației la data de_, este tardivă și față de prevederile exprese ale legii cuprinse în Codul de procedura civilă.
Intimatul a răspuns si a incercat sa limiteze expunerea sa doar la aspectele de tardivitate ale contestației depuse de către recurenta S., doar acestea facand obiectul recursului formulat de către aceasta.
In măsura in care recurenta își va preciza recursul solicitând casarea si rejudecarea, după reținere, intimatul arată ca nu este de acord cu o atare maniera de soluționare a recursului, solicitând, in măsura in care, ad absurduum, se va aprecia fondat recursul sub aspectul exclusiv al excepției soluționate, trimiterea cauzei spre justă soluționare Judecătoriei C. -N. .
Analizând recursul prin prisma motivelor invocate precum și a disp. art. 304, 3041și 312 C.pr.civ., tribunalul reține următoarele
:
În fapt, la data de 03 mai 2011 creditorul P. S. a formulat cererea de executare silită înregistrată sub nr. 288 din 03 mai 2011 pe rolul BEJ Stolnean M., prin care a solicitat punerea în executare silită a următoarelor titluri executorii: ordonanța comercială nr. 4535/2010 pronunțată de Tribunalul Comercial Cluj în dosarul nr._ și decizia nr. 968/2011 pronunțată de Curtea de Apel C., Secția Comercială, de contencios administrativ și fiscal în același dosar, respectiv ordonanța comercială nr. 4536/2010 pronunțată de Tribunalul Comercial Cluj în dosarul nr._ și decizia nr. 969/2011 pronunțată de Curtea de Apel C., Secția Comercială, de contencios administrativ și fiscal în același dosar.
Prin încheierea civilă nr. 7382 din 18 mai 2011 Judecătoria Cluj-Napoca a dispus încuviințarea executării silite la cererea creditorului P. S. împotriva debitoarei SC
SS H. B. G. & CO KG astfel cum a fost solicitată.
La data de 26 mai 2011 executorul judecătoresc a emis și comunicat două somații de plată debitoarei SS H. B. G. & CO. KG, din care una la
˝sediul procesual din B. ești, str. Lt. av. V. e Fuica nr. 15 sector 1˝ și cea de-a doua la sediul social al SC PROSTEIN SRL din C. -N., str. Titulescu nr. 16 ap. 21, jud. C.
.
Astfel cum reiese din dovezile aflate la fila 123 a dosarului de fond, somația comunicată la sediul SC PROSTEIN SRL a fost primită de însuși creditorul urmăritor, intimat în prezenta cauză P. S. . Somația trimisă la societatea Stalfort & Someșan din B. ești a fost primită de o anume A. Murăruș.
Ulterior, executorul judecătoresc a procedat la executarea silită a părților sociale deținute de societatea debitoare în cadrul SC PROSTEIN SRL, evaluate la 22.500 de lei, părți sociale care au fost adjudecate la licitația publică din data de 1_ de către creditorul urmăritor P. S., potrivit procesului-verbal de licitație mobiliară și a dovezii eliberate în acest sens de către executorul judecătoresc Stolnean Romeo M. .
Potrivit extrasului ORC eliberat la data de_, creditorul P. S. a înregistrat la data de_ modificările privind structura asociaților din cadrul SC PROSTEIN SRL, acesta figurând asociat deținând 99% din părțile sociale.
Contestația la executare a fost formulată de recurenta debitoare la data de 12 septembrie 2011.
În ceea ce privește soluția pe care instanța de fond a pronunțat-o cu privire la excepția tardivității formulării contestației la executare, T. ul stabilește că aceasta a fost dată cu interpretarea și cu aplicarea greșită a legii, ceea ce atrage motivul de casare prevăzut de dispozițiile art. 304 pct. 9 C.p.c. pentru următoarele argumente:
Executarea silită este procedura prin care creditorul, titular al dreptului recunoscut printr-un titlu executoriu constrânge cu concursul organelor competente ale statului pe debitorul său, care nu-și execută de bună-voie obligațiile decurgând dintr- un asemenea titlu, de a le aduce la îndeplinire în mod silit.
Însă, înainte de a trece la executarea silită a bunurilor debitorului, executorul judecătoresc este obligat să îl informeze pe debitor în prealabil despre pornirea executării silite.
Fără a face o analiză a legalității și temeiniciei actelor de executare silite, tribunalul reține că întrucât executarea silită reprezintă o fază distinctă a procesului civil, comunicarea actelor de procedură trebuie efectuată la sediul social actual al debitoarei, cel de la momentul demarării executării silite.
Nu pot fi avute în vedere alte adrese reprezentând sediul procesual ales de către debitoare în anumite litigii, cu atât mai puțin nu pot fi avute în vedere ca adrese de comunicare a actelor de executare silită sediile sociale ale unor societăți în care debitoarea deține calitatea de asociat.
Astfel, este stabilit că debitoarea recurentă nu a primit somația emisă de BEJ Stolnean M., ajungându-se chiar la situația absurdă și abuzivă ca însuși creditorul
P. S. să primească pentru debitoarea urmărită somația de plată. În consecință, la calcularea termenului pentru declararea căii de atac a contestației la executare se iau în considerare dispozițiile art. 401 alin. 1 lit. c C.p.c. potrivit cărora contestația se poate face în termen de 15 zile de la data când debitorul care contestă executarea însăși a primit somația ori de la da ta c ând a lu at cunoștin ță de primul ac t de executare
, fie pentru că nu a primit somația, fie pentru că executarea se face fără somație.
T. ul constată că în mod nelegal a interpretat prima instanță textul de lege menționat. Dacă legiuitorul ar fi vrut să menționeze că data de la care începe să curgă termenul de 15 zile este și acel moment la care debitorul ar fi trebuit să cunoască primul act de executare, atunci ar fi menționat expres această ipoteză, cum a făcut-o în alte cazuri, ca de pildă dispozițiile art. 8 din Decretul nr. 167/1958 privind prescripția extinctivă.
Rațiunea pentru care legiuitorul nu a înăsprit situația debitorilor este pentru că executarea silită este o etapă finală a procesului civil, iar contestația la executare este ultima cale de atac prin care debitorii pot să reclame executarea silită nelegală, abuzivă și prejudicierea patrimoniului lor. Dacă legiuitorul nu a înăsprit situația debitorului executat silit, nici judecătorul nu poate să o facă.
Astfel, termenul de la care debitoarea a avut la dispoziție 15 zile pentru a exercita contestația la executare trebuie calculat de la data la care în mod efectiv această debitoare a luat cunoștință de primul act de executare, iar nu de la data la care se prezumă că aceasta ar fi trebuit să cunoască primul act de executare.
Totodată, legiuitorul face vorbire despre momentul la care debitorul a cunoscut primul act de executare, nu din momentul în care debitorul a luat la cunoștință de efectele executării silite, respectiv despre modificările produse în structura asociaților unei societăți cu răspundere limitată ca urmare a finalizării executării silite.
Ca urmare, aserțiunea instanței de fond potrivit căreia la data de_ contestatoarea a cunoscut efectele executării silite a celor 2.250 părți sociale deținute de ea în PROSTEIN SRL și acesta este momentul de la care se apreciază formularea în termen a contestației este fundamental greșită, nefiind o interpretare în litera și spiritul legii. Legiuitorul nu face vorbire despre cunoașterea efectelor executării silite, ci despre luarea la cunoștință a primului act de executare silită; de asemenea, legiuitorul nu a înțeles să asimileze acestei teze și alte posibile ipoteze similare, în consecință, nici judecătorului nu îi este îngăduit a adăuga la lege prin interpretări extensive.
Raportat la acest raționament, data la care, solicitând un extras actualizat al SC PROSTEIN SRL în mod accidental debitoarea SS H. B. GmbH & Co. KG a aflat că nu mai este asociat în cadrul acestei societăți comerciale nu echivalează cu luarea la cunoștință a primului act de executare, deoarece acest extras nu cuprinde nici o informație legată de vreun act de executare silită.
De altfel, scopul Registrului Comerțului nu este acela de a face opozabile debitorilor actele de executare silită, ci de a informa terții cu privire la detalii punctuale standard ale persoanelor juridice înregistrate în acest registru de publicitate, informații expres enumerate de lege.
Concluzionând, la data formulării contestației la executare, 12 septembrie 2011 contestatoarea se afla în interiorul termenului de 15 zile prevăzut de art. 401 alin. 1 lit. c C.p.c., nefiind incident art. 103 C.p.c.
Întrucât instanța de fond a pronunțat o soluție nelegală prin admiterea excepției tardivității formulării contestației la executare cu consecința respingerii acesteia ca tardiv formulată, potrivit art. 304 pct. 9 T. ul va admite recursul declarat de recurenta SS H. B. GmbH & Co. KG în contradictoriu cu intimatul P.
S. împotriva sentinței civile nr. 18657/_ pronunțată de Judecătoria Cluj- Napoca în dosarul nr._ și, raportat la art. 312 alin. 5 C.p.c., având în vedere că prima instanță a soluționat procesul fără a intra în fondul cauzei, T. ul va casa în integralitate sentința recurată cu trimiterea cauzei spre soluționarea contestației la executare Judecătoriei C. -N. . În temeiul art. 315 alin. 3 C.p.c. prima instanță va
soluționa contestația la executare sub toate aspectele, ținând cont de toate motivele invocate înaintea instanței a cărei hotărâre a fost casată.
PENTRU ACESTE M. IVE, ÎN NUMELE LEGII DECIDE:
Admite recursul declarat de recurenta SS H. B. GmbH & Co. KG în contradictoriu cu intimatul P. S. împotriva sentinței civile nr. 18657/_ pronunțată de Judecătoria Cluj-Napoca în dosarul nr._ pe care o casează în integralitate și dispune trimiterea cauzei Judecătoriei C. -N. spre rejudecare.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, azi, 22 aprilie 2013.
PREȘEDINTE, | JUDECĂTOR, | JUDECĂTOR, | GREFIER, | |||
D. H. C. | C. | M. C. B. | N. | N. |
Red.DH/tehnored.LU 2 ex./_
Judecător de fond A. Moș Judecătoria Cluj-Napoca
| ← Decizia civilă nr. 499/2013. Contestație la executare silită | Decizia civilă nr. 103/2013. Contestație la executare silită → |
|---|
