Decizia civilă nr. 52/2013. Acțiune în pretenții comerciale

DOSAR NR. _

ROMÂNIA TRIBUNALUL SPECIALIZAT C.

Cod operator date cu caracter personal 11553

DECIZIA CIVILĂ NR. 52/R/2013

Ședința publică din data de_ Instanța este constituită din: PREȘEDINTE - C. C. JUDECĂTOR - D. H. JUDECĂTOR - C. M. B. GREFIER - F. B.

Pe rol fiind examinarea recursului declarat de recurenta SC C. SRL împotriva sentinței civile nr. 800/_ pronunțată de Judecătoria Huedin în dosarul nr._ intimată fiind S. DE A. R. A. SA, cauza având ca obiect în primă instanță pretenții.

La apelul nominal făcut în cauză în reprezentarea intereselor recurentei se prezintă reprezentantul recurentei, d-l avocat Petru Dedulea cu delegație depusă la dosar, lipsind intimata.

Procedura de citare este legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei, constatându-se că recursul este legal timbrat.

Tribunalul, în temeiul dispozițiilor art. 1591alin. 2 Cod procedură civilă apreciază că este competent general, teritorial și material să soluționeze prezentul recurs.

Reprezentantul recurentei arată că înțelege să invoce excepția lipsei calității procesuale pasive a intervenientei forțate B. A. F., deoarece la fila 22 din dosarul instanței de fond există polița de asigurare pe numele lui B. Ionuț Alin iar la fila 24 este o constatare amiabilă de accident încheiată între SC C. SRL prin Viezuianu Constantin și Balomoș Ionuț Alin, iar în cauză a fost introdusă B.

A. F., cea care a fost la volanul autoturismului implicat în accident, considerând că intervenienta B. A. F. este o persoană fără calitate procesuală pasivă, motiv pentru care solicită casarea sentinței și trimiterea dosarului spre rejudecare în vederea introducerii persoanei cu calitate în acest dosar.

Tribunalul consideră că aspectul invocat de către reprezentantul recurentei constituie un motiv de recurs, motiv pentru care nemaifiind alte cereri de formulat în probațiune și nici excepții de invocat, constată recursul în stare de judecată și acordă reprezentantului recurentei cuvântul pentru dezbaterea recursului pe fond.

Reprezentantul recurentei solicită admiterea recursului, casarea sentinței și trimiterea cauzei spre rejudecare la prima instanță în vederea completării probatoriului pentru a se stabili cert dinamica producerii accidentului, împrejurare determinată în stabilirea răspunderii pârâtei. Solicită obligarea intimatei la plata cheltuielilor de judecată pe care le justifică cu chitanțele depuse la dosar. Arată că instanța de fond a reținut greșit faptul că dinamica producerii accidentului exclude vinovăția intervenientei forțate B. A. F., având în vedere exclusiv concluzia expertului, în sensul că avariile vehiculelor implicate în accident nu sunt complementare, această motivare fiind vădit nelegală întrucât nu are la bază o analiză coroborată a tuturor probelor. De asemenea, arată că instanța nu a avut în vedere că intimata nu a dovedit motivele pentru care nu a acordat despăgubiri, astfel că lipsa de probațiune impunea concluzia că motivul refuzului este neîntemeiat și se impune acordarea de despăgubiri.

Tribunalul reține recursul în pronunțare.

T R I B U N A L U L,

Deliberând, reține că prin sentința civilă nr. 800/2012 pronunțată în dosarul nr._ al Judecătoriei H. a fost respinsă ca neîntemeiată cererea de chemare în judecată formulată de reclamanta SC C. SRL în contradictoriu cu pârâta S. de A. R. A. SA, prin Sucursala C. și intervenientul forțat B. A. F. .

A fost obligată reclamanta la plata sumei de 500 lei către pârâtă cu titlul de cheltuieli de judecată.

Pentru a pronunța această hotărâre, instanța de fond a reținut următoarele: La data de_ a fost deschis la societatea A. dosarul de daune auto nr.

VL 1010 DA002317 pentru accidentul rutier petrecut la data de_ în care a fost implicat autocarul marca Setra 315HD cu nr. de înmatriculare_ condus de numitul Viezuianu Constantin și autoturismul marca VW Golf cu nr. de înmatriculare_ condus de numita B. A. F. . (f. 22 și urm. din dosarul Judecătoriei H. ).

Instanța de fond a reținut din mijloacele de probă administrate în cauză că nu rezultă că intervenienta B. A. F. este cea care a produs avariile la autocarul marca Setra 315HD cu nr. de înmatriculare_, astfel încât polița de asigurare RCA emisă de pârâtă să își producă consecințele juridice, respectiv să intervină obligația acesteia de a achita contravaloarea reparației.

Împotriva hotărârii a declarat recurs reclamanta SC C. SRL solicitând admiterea recursului, casarea sentinței și trimiterea cauzei spre rejudecare la prima instanță, cu obligarea pârâtei la plata cheltuielilor de judecată.

În motivare, recurenta arată că instanța de fond a reținut în mod greșit că dinamica producerii accidentului exclude vinovăția intervenientei B. A. F. .

La pronunțarea hotărârii, instanța de fond nu a avut la bază o analiză coroborată a tuturor probelor, iar expertiza nu se coroborează cu declarația intervenientei forțate dată la scurt timp după evenimentul rutier, în sensul că din culpa ei s-a produs accidentul.

În plus, concluziile expertizei sunt contradictorii pentru că, pe de o parte prin răspunsul la obiectivul nr. 2 expertul arată dinamica accidentului - dinamică ce presupune producerea avariilor în același eveniment cât și culpa intervenientei forțate, expertul arătând expres "autoturismul VW Golf nu a acordat prioritate de trecere autobuzului Setra și astfel ele au ajuns în coliziune producând avariile cunoscute";, iar pe de altă parte, în mod contrar, a arătat prin răspunsul la obiectivul nr. 3 că avariile nu sunt complementare.

Instanța nu a avut în vedere că intimata nu a dovedit motivele pentru care nu a acordat despăgubiri, condițiile art. 1169, astfel că lipsa de probațiune impunea concluzia certă că motivul refuzului este neîntemeiat și se impune acordarea de despăgubiri.

Astfel, aceasta nu a depus la dosar în original planșele foto, pentru a se verifica într-adevăr starea vehiculului după accident - înscrisuri determinante în stabilirea dinamicii.

Or, tocmai pentru că aceste planșe conțin elemente determinante în stabilirea dinamicii prezentate de recurentă, cu rea-credință nu au fost depuse la dosar de pârâtă.

Intimata S. DE A. R. A. S.A. a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea recursului ca nefondat.

În motivare intimata a arătat că înțelege să invoce excepția necompetentei materiale a Tribunalului C. raportat la faptul că este comerciant, iar dacă litigiul

este comercial pentru cel puțin una dintre părți, devine comercial față de toate părțile. Apreciază, așadar, ca în soluționarea prezentului litigiu competența aparține Tribunalului Specializat C. .

Intimata a solicitat instanței sa aibă in vedere ca reclamanta nu a contestat nicicum concluziile acestui raport de expertiza, respectiv nu a formulat obiecțiuni in termenul prevăzut de lege, astfel ca sancțiunea nu poate fi decât decăderea si pe de alta parte, neformularea de obiectiuni are si semnificația recunoașterii temeiniciei raportului de expertiza judiciara efectuat, reclamanta insusindu-si concluziile acestuia.

Potrivit art. 212 alin. 1, daca instanța nu este lămurită prin expertiza făcuta, poate dispune reintregirea expertizei sau o noua expertiza. Expertiza contrarie va trebui ceruta motivat la primul termen după depunerea lucrării.

Drept urmare, fata de prevederile art. 108 alin. 3 C. proc. civ., neinvocarea nulității raportului de expertiza la prima zi de înfățișare după depunere și înainte de a se fi pus concluzii în fond, atrage sancțiunea decăderii.

Astfel, intimata solicită respingerea cererii de completare a unui raport de expertiză, respectiv de formulare a unor obiecțiuni prin cererea de recurs fără ca acestea să fi fost invocate și în fața instanței de fond.

A mai arătat intimata că potrivit art. 1169 din Vechiul cod civil cel ce face o propunere înaintea judecății trebuie să o dovedească.

Prin urmare, conform prevederilor acestui articol, inca in vigoare chiar prin abrogarea Vechiului Cod Civil, sarcina probei era a reclamantei, a celei care a făcut o propunere înaintea judecății și nu a intimatei care nu ar fi dovedit motivele pentru care nu a acordat despăgubire, deși rezultă foarte clar că a solicitat expertului judiciar UDREA ION efectuarea unei expertize extrajudiciare, cu respectarea prev. legale privind citarea pentru opozabilitate cu părțile. Ori concluziile raportului de expertiza au fost foarte clare, respectiv ca avariile celor doua autovehicule nu sunt complementare, așadar decizia de respingere la plata a cererii de despăgubire a fost una temeinic motivata.

Intimata mai arată că se contesta ca nu ar fi depus la dosar planșele foto în original, pentru a se verifica într-adevăr starea vehiculului după accident, înscrisuri determinante în stabilirea dinamicii, însă odată cu deschiderea dosarului de dauna_ A0023Î7 de către Suc. Vâlcea, a fost făcută constatarea daunelor, adică a fost fotografiat autovehiculul avariat din toate unghiurile relevante. Aceste fotografii au un format digital și nu sub forma de înscrisuri. De altfel, cu ocazia efectuării expertizei judiciare de către dl. expert Prof. Dr. Ing. Sopa Sorin, acesta a solicitat fotografiile dosarului de daună VL1010DA002317, iar intimata s-a conformat prev. art. 208 alin 2, care prevede că părțile sunt obligate să dea expertului orice lămuriri în legătură cu obiectul lucrării și i-a transmis acestuia fotografiile solicitate, astfel că acestea au fost avute în vedere la efectuarea expertizei judiciare.

În plus, contrar susținerilor reclamantei, sentința Judecătoriei H. este una legală și temeinică, respectându-se inclusiv art. 261 alin 1 pct 5, respectiv hotărârea cuprinde motivele de fapt si de drept care au format convingerea instanței cum si cele pentru care s-au înlăturat cererile părtilor.

In ce privește temeinicia raportului de expertiza judiciara si fondul acțiunii reclamantei, intimata arată că potrivit datelor din formularul Constatare amiabila de accident si din cele reieșite din declarația conducătorului auto Viezuianu Constantin referitor la condițiile in care s-a produs accidentul se fac următoarele afirmații: se susține ca accidentul s-a produs la data de_, ora 14, in intersecția dintre str. Horia si str. Spicului, din orașul H. str. H. are regim de drum prioritar fata de str. Spicului autobuzul SETRA cu nr. de înmatriculare_ condus de Viezureanu Constantin se deplasa pe str. H., dintre C. spre Oradea.

Autoturismul marca VW GOLF cu nr. de înmatriculare_ condus de B.

  1. F. pe str. Spicului, in intersecție a virat dreapta pe str. H., fara a acorda prioritate de trecere autobuzului SETRA Din declarația conducătorului auto Viezureanu Constantin reiese ca autobuzul a avut următoarele avarii: capac roata stg. Spate, capac cala stg. Fata, aripa stg. Spate, capac stg. perna aer, lampa gabarit spate stg., coltar spate stg., capac cala stg. mijloc, capac radiatoare. Autoturismul a avut următoarele avarii: invelis bara protecție fata, bandou invelis bara protecție fata.

    Analizând declarația conducătorului auto, actele dosarului de dauna si fotografiile celor doua autoturisme implicate in coliziunea de care face vorbire reclamanta, intimata, in calitate de asigurător, a constatat o discrepanta intre amprenta avariilor autobuzului fata de amprenta avariilor autoturismului si a dispus efectuarea unei expertize tehnice-auto cu obiectivul: "Daca avariile celor doua autovehicule se puteau produce asa cum se susține în declarația conducătorului auto Viezureanu Constantin"

    Opinia expertului tehnic judiciar, care in cap. 2 al Raportului de expertiza demonstrează faptul ca avariile celor doua vehicule implicate in pretinsul accident nu sunt complementare, este ca avariile nu s-au produs in același eveniment rutier.

    Fata de concluziile raportului de expertiza, nu se poate pune problema repartizării culpei intre cei doi conducători auto, astfel ca nici răspunderea intimatei nu poate fi antrenata pentru partea de culpa a asiguratului său, astfel ca s-au respins la plata despăgubirile solicitate.

    De asemenea, intimata susține că trebuie observat ca reclamanta solicita acordarea sumei de 21.517,82 lei suma ce ar rezulta din oferta de produse nr. 38370 din_, emisa de S.C. KLEMAT S.R.L., cu sediul in Sibiu, str. N. Teclu nr. 1, jud. Sibiu, insa tot din cuprinsul cererii de chemare in judecata reiese ca reclamanta a efectuat reparațiile la autobuz in regie proprie, bineînțeles fara a face dovada contravalorii acestora.

    In faza de judecata, atât reclamanta cat si intimata a solicitat efectuarea unei expertizei tehnice auto judiciare, a cărei concluzii, din nou au fost foarte clare: accidentul nu se putea produce in condițiile declarate intrucat avariile celor doua autovehicule nu sunt complementare, acesta chiar precizează ca nu se pune problema producerii avariilor in cadrul aceluiași eveniment rutier.

    A se susține in faza de recurs ca ar fi concluziile expertului contradictorii, pentru ca de fapt acesta a copiat in cuprinsul expertizei susținerile părtilor, este vadit abuziva.

    Prin decizia civilă nr. 860/2012 pronunțată la data de 26 Septembrie 2012, Tribunalul Cluj a dispus declinarea competenței de soluționare a recursului în favoarea Tribunalului Specializat C. .

    Pentru a dispune în acest sens, instanța a reținut că cererea de chemare în judecată formulată de reclamanta se grefează pe existența unor raporturi juridice care își au izvorul în contractul de asigurare de răspundere civilă încheiat între pârâta S. de A. R. A. SA, prin Sucursala C. și intervenientul forțat B. A. F., fiind astfel vorba despre raporturi juridice între persoane care au calitatea de profesioniști în materia activităților de producție, comerț sau prestări de servicii și un alt subiect de drept civil.

    Prin înființarea Tribunalului Comercial C., acesta a preluat potrivit dispozițiilor art.37 alin.3 din Legea nr.304/2004 cauzele de competența tribunalului în domeniul în care s-a înființat, respectiv cauzele de natură comercială, în prezent și litigiile dintre sau cu profesioniști.

    Recursul a fost înregistrat pe rolul Tribunalului Specializat C. .

    Analizând recursul prin prisma motivelor invocate precum și a disp. art. 304, 3041 și 312 C.pr.civ., tribunalul reține următoarele:

    În fapt, la data de_ a avut loc un accident rutier, în care au fost implicate autocarul aparținând recurentei S.C. C. S.R.L. cu numărul de înmatriculare_ condus de Viezuianu Constantin și autoturismul Volkswagen Golf cu nr. de înmatriculare_ aparținând lui B. Ionuț Alin, condus de intervenienta B. A. F. .

    Din formularul de constatare amiabilă semnat de cei doi conducători auto coroborat cu declarațiile extrajudiciare date de aceștia cu ocazia întocmirii acestui înscris, a se vedea filele 24, 26 și 33 din dosarul Judecătoriei H., reiese că în data de_ intervenienta B. A. circulând în localitatea H. în timp ce a efectuat manevra de virare dreapta de pe strada Horia pe drumul european E60 și, încercând să ocolească o porțiune de drum indisponibilizată din cauza lucrărilor de reparații, aceasta a intrat în coliziune cu autocarul condus de Viezuianu Constantin, care circula regulamentar pe drumul european E60 pe partea dreaptă, intervenienta neobservând indicatorul de acordare de prioritate.

    În aceste condiții, recurenta a solicitat societății de asigurare A. S.A. repararea prejudiciului astfel cauzat având în vedere că autoturismul condus de intervenienta B. A. F. a fost asigurat pentru răspundere civilă obligatorie la această societate de asigurare, societatea de daune întocmind dosarul nr. VL1010DA002317.

    Potrivit art. 50 alin. 1 din Legea nr. 136/1995 privind asigurările și reasigurările din România despăgubirile se acordă pentru sumele pe care asiguratul este obligat să le plătească cu titlu de dezdăunare și cheltuielile de judecată persoanelor păgubite prin vătămare corporală sau deces, precum și prin avarierea ori distrugerea de bunuri.

    Asiguratul este obligat să plătească despăgubirile rezultate din fapta sa ilicită în condițiile angajării răspunderii civile delictuale.

    Raportat la data producerii accidentului,_, condițiile de mai sus se raportează la art. 998-999 Cod civil din 1864, potrivit căruia orice faptă a omului care cauzează altuia un prejudiciu obligă pe acela din a cărui greșeală s-a ocazionat a-l repara. În mod consecvent practica și doctrina au stabilit că pentru antrenarea acestui tip de răspundere este necesară întrunirea cumulativă a patru condiții: săvârșirea unei fapte ilicite, vinovăția autorului faptei ilicite, producerea unui prejudiciu și legătura de cauzalitate între fapta ilicită și producerea acestui prejudiciu.

    Revenind la speța dedusă judecății tribunalul constată că, raportat la ansamblul materialului probator administrat în cauză rezultă că s-a făcut dovada doar a primelor două condiții: a fost săvârșită fapta ilicită de către intervenienta

  2. A. F. și doi - a săvârșit această faptă cu vinovăție, reținând înscrisurile anterior menționate.

Cât privește întinderea prejudiciului și legătura de cauzalitate dintre fapta ilicită și prejudiciu tribunalul constată că din cuprinsul celor două rapoarte de expertiză tehnică - extrajudiciară, întocmit de expert Udrea Ion - respectiv judiciară - întocmit de expert Sorin Sopa, se reține aceeași concluzie: din analiza comparativă a avariilor produse de cele două vehicule în accident rezultă că aceste avarii nu au fost produse în cadrul aceluiași eveniment rutier.

Recurenta nu a solicitat contraexpertiză în fața instanței de fond pentru a dovedi contrariul celor reținute de expertul judiciar.

Întrucât potrivit art. 1169 Cod civil aplicabil litigiului dedus judecății sarcina probării caracterului cert, lichid și exigibil al prejudiciului, precum și a legăturii de cauzalitate dintre acest prejudiciu și fapta ilicită a conducătorului auto revine exclusiv reclamantei-recurente, tribunalul constată că în mod corect

instanța de fond a apreciat caracterul neîntemeiat al cererii de chemare în judecată.

Astfel, nu este suficient în speță a proba că a avut loc un accident rutier din culpa intervenientei forțate B. A. F. dacă nu se face dovada faptului că aceste avarii prezentate de autocarul proprietatea societății recurente rezultă din acel accident rutier din_ .

Pe de altă parte, motivele de recurs invocate sunt neîntemeiate.

Astfel, nu intimata, S.C. A. S.A., în calitate de pârâtă avea sarcina de a proba motivul refuzului de a acorda despăgubiri, ci sarcina probei incumbă reclamantului în temeiul art. 1169 Cod civil vechi.

Pe de altă parte, concluziile raportului de expertiză tehnică judiciară nu sunt contradictorii, ci cât se poate de întemeiate pe constatările menționate în cuprinsul acestui raport de expertiză. Este adevărat că intervenienta a recunoscut că a săvârșit fapta ilicită cu vinovăție, dar, pentru considerentele deja expuse, reclamanta nu a făcut dovada legăturii de cauzalitate dintre fapta ilicită și prejudiciu, deși acesteia, nu altcuiva, îi revenea această sarcină.

Față de toate acestea, pentru argumentele anterior menționate, în temeiul art. 304 raportat la art. 312 C.p.c. tribunalul urmează a respinge ca nefondat recursul declarat de recurenta recurenta S.C. C. S.R.L. împotriva sentinței civile nr. 800/23 mai 2012 pronunțată de Judecătoria Huedin în dosarul nr._ pe care o va menține în întregime.

Fiind în culpă procesuală, cheltuielile de judecată ocazionate în recurs de recurentă urmează a fi suportate de aceasta.

PENTRU ACESTE MOTIVE, ÎN NUMELE LEGII DECIDE:

Respinge ca nefondat recursul declarat de recurenta S.C. C. S.R.L. împotriva sentinței civile nr. 800/23 mai 2012 pronunțată de Judecătoria Huedin în dosarul nr._ pe care o menține în întregime.

Fără cheltuieli de judecată în recurs. Irevocabilă.

Pronunțată în ședință publică, azi, 28 ianuarie 2013.

PREȘEDINTE,

JUDECĂTOR,

JUDECĂTOR,

GREFIER,

C. C.

D.

H. M.

C.

B.

F. B.

Red, tehnored. D.H./L.U. 2 ex/_

Jud. fond Călin Tătar

Vezi şi alte speţe de drept comercial:

Comentarii despre Decizia civilă nr. 52/2013. Acțiune în pretenții comerciale