Decizia civilă nr. 9565/2013. Acțiune în pretenții comerciale
| Comentarii |
|
R O M Â N I A
CURTEA DE APEL CLUJ SECȚIA A II-A CIVILĂ,
DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FIS. L
Dosar nr. _
DECIZIA CIVILĂ Nr. 9565/2013
Ședința publică din data de 09 Octombrie 2013 Instanța constituită din:
PREȘEDINTE D. M. JUDECĂTOR F. T. JUDECĂTOR M. H. GREFIER D. C.
Pe rol soluționarea recursului declarat de pârâta C. I. PRIN P. împotriva sentinței civile nr. 1544 din data de_, pronunțată de Tribunalul Specializat C., în dosar nr._, în contradictoriu cu reclamanta SC S.
A. S., având ca obiect - pretenții.
La apelul nominal făcut în ședință publică, se prezintă recurenta-pârâtă prin avocat S. M. Baciu, care depune la dosar împuternicire avocațială și intimata-reclamantă prin avocat Tuluc Călin M., care depune la dosar împuternicire avocațială.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință care învederează instanței următoarele:
Procedura de citare este legal îndeplinită.
De la dosar lipsește dovada achitării taxei judiciare de timbru și a timbrului judiciar aferent recursului promovat.
Prin Serviciul Registratură, la data de_, intimata-reclamantă a depus la dosar întâmpinare, însoțită de înscrisuri, în două exemplare.
C. ea, din oficiu, în temeiul art. 1591al. 4 C.pr.civ., raportat la art.21 din Constituție, art.10 al. 2 din Legea nr.554/2004 și art. 3 pct. 3 C.pr.civ., constată că este competentă general, material și teritorial să judece pricina.
Față de neachitarea taxei judiciare de timbru și a timbrului judiciar datorate pentru recursul promovat, deși a fost legal citată cu această mențiune, așa cum rezultă din dovada de îndeplinire a procedurii de citare aflată la fila 10 din dosar, C. ea din oficiu, în temeiul dispozițiilor art. 137 C.pr.civ., coroborat cu prevederile art. 20 al.1 și 3 din Legea nr. 146/1997, invocă excepția nelegalei timbrări a recursului și pune în discuția părților excepția invocată.
Reprezentanta recurentului arată că lasă la aprecierea instanței analizarea excepției invocate, însă dorește a se acorda un nou termen de judecată pentru a face dovada îndeplinirii acestei obligații, dat fiind că partea pe care o reprezintă nu i-a adus la cunoștință acest aspect.
Reprezentantul intimatei-reclamante solicită admiterea excepției și anularea recursului declarat de pârât ca netimbrat. Totodată solicită obligarea la plata cheltuielilor de judecată, conform dovezilor pe care le depune la dosar.
C. ea, raportat la concluziile părților prezente și actele dosarului, reține cauza în pronunțare pe excepția invocată, apreciind că în contextul neîndeplinirii obligației de achitare a taxelor judiciare, cererea de amânare a cauzei nu mai poate fi analizată.
C. EA
Din examinarea actelor dosarului constată următoarele:
Prin sentința civilă nr.1544 pronunțată la data de_ în dosar nr._ al Tribunalului Specializat C. a fost admisă cererea formulată de reclamata S.C.
SA S. în contradictoriu cu pârâta C. I. și în consecință a fost obligată pârâta să plătească reclamantei suma de 55800 lei cu titlu de preț și suma de 37.497,6 lei cu titlu de penalități de întârziere datorate pe perioada _
-_ iar în continuare se datorează penalități de întârziere de 0,1% pe zi până la data plății debitului principal, obligată pârâta să plătească reclamantei suma de 7025 lei cu titlu de cheltuieli de judecată.
Pentru a dispune astfel instanța a reținut că în conformitate cu dispozițiile art.21 alin.1 teza I din Legea nr.215/2001, unitățile administrativ-teritoriale sunt persoane juridice de drept public, cu capacitate juridică deplină și patrimoniu propriu, iar potrivit art.20 alin.1 din Legea nr. 215/2001, comunele, orașele, municipiile și județele sunt unități administrativ-teritoriale în care se exercită autonomia locală și în care se organizează și funcționează autorități ale administrației publice locale. Din dispozițiile art.23 alin.1 din Legea nr.215/2001 rezultă că autoritățile administrației publice prin care se realizează autonomia locală în comune, orașe și municipii sunt consiliile locale, comunale, orășenești și municipale, ca autorități deliberative și primarii, ca autorități executive. Astfel, raportat la aceste dispoziții legale, tribunalul apreciază că doar unitățile administrativ-teritoriale, respectiv comunele, orașele, municipiile și județele sunt persoane juridice de drept public și au capacitate juridică deplină și patrimoniu propriu, iar consiliile locale nu sunt persoane juridice de drept public, cu capacitate juridică deplină și patrimoniu propriu.
Este adevărat că, în calitate de parte a contractului nr. 93/_, apare Consiliul Local al com. I., însă contractul a fost semnat de către primar care este reprezentantul autorității administrative și organul executiv al acesteia. De asemenea, contractul a fost parafat și cu ștampila unității administrativ teritoriale, iar toate aceste împrejurări fac dovada faptului că raporturile juridice s-au născut între unitatea administrativă și reclamantă, fiind neîntemeiată apărarea pârâtei în sensul că acest contract ar fi lovit de nulitate absolută.
Prin contractul nr. 94/_ încheiat între CONSILIUL LOCAL I., în calitate de beneficiar, și reclamanta SC SA S., în calitate de prestator, reclamanta s-a obligat să elaboreze studiul de fezabilitate "introducere rețea de canalizare în zona localității I. (f.17-18 din dosarul judecătoriei). Durata contractului a fost stabilită pentru 15 de zile, începând cu_ până la data de_ . Conform art. 5 și 6 din contract, prețul a fost stabilit la suma de 15.000 lei +TVA, iar plata serviciilor trebuia să se facă în termen de 10 zile de finalizarea și recepția lucrării. Și în acest contract părțile au înțeles să insereze și o clauză penală, respectiv conform art. 12 în cazul în care una din părți își execută cu
întârziere obligația de plată a prețului, va plăti penalități de întârziere de 0,1% pe zi din suma datorată pentru fiecare zi de întârziere.
În temeiul acestui contract reclamanta a emis factura fiscală 41/_ în valoare de 18.600 lei care nu a fost plătită de către pârâtă.
În legătură cu acest contract, pârâta a înțeles să invoce faptul că acesta nu a fost semnat de către reprezentanții pârâtei, din cuprinsul contractului rezultând că acesta a fost semnat doar de reprezentantul oficiului juridic al beneficiarului. De asemenea, contractul nu este înregistrat nici în registrul de intrări-ieșiri al pârâtei în perioada_ -_ (f.36-62). În aceste condiții, instanța a încuviințat audierea unor martori pentru a se face dovada raportului
juridic, apreciind că o astfel de probă este admisibilă, raportat la caracterul comercial al relațiilor pretinse care, conform art. 43 c.com. pot fi dovedite prin orice mijloace de probă. De asemenea, tribunalul reține că, deși contractele au fost încheiate în temeiul OUG nr. 34/2006, această prevedere legală care
reglementează încheierea contractelor de achiziții publice nu instituie un regim probator distinct de cel reglementat de dreptul comun și nu instituie ca și condiție ad validitatem sau ad probationem încheierea în formă scrisă a contractelor.
Tribunalul reține că cele două contracte încheiate între părți, deși au obiecte diferite, vizează același proiect, respectiv introducerea rețelei de canalizare în loc. I. . Însă, în temeiul contractului nr. 93/2008, reclamanta trebuia să acorde consultanță, asistență și să obțină avizele și acordurile necesare studiului de fezabilitate, în timp ce în temeiul contractului nr. 94/2008, reclamanta trebuia să elaboreze studiul de fezabilitate.
Pârâta a invocat faptul că obiectul celor două contracte este identic cu cel al contractului nr.1664/_ și că, în realitate serviciile prestate de către reclamantă au avut ca obiect acest contract (f.63-65). Tribunalul reține că obiectul contractului nr. 1664/2008 a constat în actualizarea studiului de fezabilitate pentru obiectivul "Introducere canalizare menajeră în zona localității I.
, studiu geotehnic, studiu de fezabilitate și expertiză tehnică pentru obiectivul
"Modernizare drumuri în localitatea I. "; și consultanță elaborare dosar de finanțare. Însă din probele testimoniale administrate în cauză (f.88-89), rezultă că în cursul lunii mai 2008 reclamanta a întocmit un proiect în scopul obținerii finanțării pentru măsura 322, însă a fost necesară modificarea acestui proiect deoarece a intervenit o modificare a criteriilor de punctaj avute în vedere pentru obținerea finanțării. Modificarea proiectului a fost solicitată de către primarul com. I. în toamna anului 2008, iar martora Golumbeanu L. ita a declarat că proiectul a fost depus la OJPDRP C. în decembrie 2008, iar ulterior în februarie 2009 au fost depuse documente suplimentare la dosar.
Raportat la probele administrate, instanța reține că obiectele contractelor nr. 93 și 94/_ au vizat oferirea consultanței și reactualizarea studiului de fezabilitate necesare unui moment ulterior executării contractului nr. 1664/2008. De altfel, obiectul acestui contract nu a presupus din partea executantului prestarea serviciilor specifice în etape succesive până la obținerea de către beneficiar lucrării a finanțării proiectului. Contractul nu stipulează că, în același preț, urmează a fi efectuate toate modificările sau reactualizările proiectului în situația în care proiectul întocmit inițial nu obține finanțarea urmărită. Astfel, s-a justificat încheierea unor noi contracte pentru prestarea serviciilor aferente actualizării studiului de fezabilitate întocmit în mai 2008, iar executarea acestor servicii a fost dovedită prin declarațiile martorului Cherecheș Mihai V. care a actualizat studiul de fezabilitate și l-a predat reclamantei, precum și de martora Golumbeanu L. ita care a oferit consultanță pârâtei și a depus proiectul la OJPDRP C. în decembrie 2008. De altfel, din procesul verbal încheiat la data de_ (f.21 din dosarul judecătoriei) rezultă că reclamanta a predat pârâtei proiectul integral pentru măsura 322, acest act fiind semnat de primarul com. I. .
Tribunalul reține că în cauză s-a dovedit existența raporturilor juridice obligaționale și faptul că, în concordanță cu dispozițiile art. 969 c.civ., reclamanta și-a îndeplinit obligațiile contractuale asumate, însă pârâta nu a dovedit o altă stare de fapt decât cea rezultată din actele juridice încheiate și confirmată de probele testimoniale, astfel încât apărările acesteia vor fi reținute ca fiind nefondate. În temeiul dispozițiilor art. 969 c.civ, în forma aflată în vigoare la momentul nașterii raportului juridic, se consideră ca fiind întemeiate pretențiile reclamantei, urmând ca cererea de chemare în judecată să fie admisă, cu consecința obligării pârâtei la plata sumei de 55.800 lei cu titlu de preț. În temeiul art. 1.084 c.civ. și raportat la clauza penală inserată în contractele încheiate între părți, se va dispune obligarea pârâtei și la plata penalităților de
întârziere în cuantum de 37.497,6 lei datorate pe perioada_ -_, iar în continuare se datorează penalități de întârziere de 0,1% pe zi până la data plății debitului principal. Conform contractului, scadența obligației de plată a fost stabilită în funcție de finalizarea și recepția lucrării, însă deși aceste operațiuni au finalizate la data de_, reclamanta a înțeles să solicite penalități de întârziere numai de la data de_ .
Împotriva soluției arătate a declarat recurs pârâta solicitând admiterea acestuia cu consecința respingerii acțiunii.
În susținerea celor solicitate se arată în esență că instanța nu face referire la aspectele evidențiate ce rezultă din probațiune, la înscrisuri reținând greșit acordul de voință, existența raporturilor contractuale.
Verificând regularitatea sesizării la_ în temeiul art.137 C.pr.civ. coroborat cu art.11, și art.20 din Legea nr.146/1997, art.9 din OG nr.32/1995 C. ea a invocat excepția anulării ca netimbrate a recursului.
În acest sens în conformitate cu dispozițiile art.11 din Legea nr.146/1997 s-a stabilit în sarcina recurentei obligația achitării taxei judiciare de timbru în sumă de 1650 lei iar conform art.1 din OG nr.32/1995 timbru judiciar de 3 lei În temeiul art.20 alin.2 din Legea nr.146/1997 recurenta a fost înștiințată să achite în contul Consiliului local sumele datorate cu titlu de taxe de timbru, sub sancțiunea prevăzută de art. 20 alin. 3 din Legea nr. 146/1997.
Prin art. 1 din Legea nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru a fost statuat principiul potrivit căruia acțiunea și cererile introduse la instanța judecătorească sunt supuse taxelor judiciare de timbru prevăzute de acest act normativ. Aceste taxe sunt datorate atât de persoanele fizice cât și de persoanele juridice și ele se plătesc anticipat.
Constatând că recursul nu au fost timbrat anticipat, că recurenta nu s-a conformat obligației de timbrare potrivit înștiințării transmise la data de_ (f.
10 dosar), lipsind taxă judiciară de timbru și timbrul judiciar, instanța de judecată urmează să dea eficiență disp. art. 20 alin. 1 și 3 din Legea nr. 146/1997, respectiv ale art. 35 alin. 5 din Normele metodologice de aplicare a acestui act normativ, precum și O.G. nr. 32/1995 privind timbrul judiciar și să dispună anularea recursului ca netimbrat.
PENTRU ACESTE MOTIVE ÎN NUMELE LEGII DECIDE:
Anulează ca netimbrat recursul declarat de pârâta C. I. prin primar împotriva sentinței civile nr. 1544 din_, pronunțată în dosarul nr._ al Tribunalului Specializat C. .
Decizia este irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică din 9 octombrie 2013.
PREȘEDINTE | JUDECĂTORI | |||
D. M. | F. | T. | M. | H. |
GREFIER
D. C.
Red.F.T./S.M.D./2 ex./_
Jud.fond.S. Ivănescu
| ← Decizia civilă nr. 2401/2013. Acțiune în pretenții comerciale | Decizia civilă nr. 156/2013. Acțiune în pretenții comerciale → |
|---|
