Decizia civilă nr. 521/2013. Acțiune în pretenții comerciale
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
T. UL SPECIALIZAT C. DOSAR NR. _
Cod operator date cu caracter personal 11553
DECIZIA CIVILĂ 521/R/2013
Ședința publică din data de 7 octombrie 2013 Instanța este constituită din:
PREȘEDINTE: S. I. JUDECĂTOR: C. G. JUDECĂTOR: E. B. GREFIER: A. ZAH
Pe rol fiind pronunțarea deciziei cu privire la recursul declarat de către recurentul
F. M. -V. împotriva sentinței civile nr. 25290/2012 pronunțată de către Judecătoria Cluj-Napoca la data de 19 decembrie 2012, privind și pe intimata S. A DE A. R.
A. SA, având ca obiect pretenții.
La apelul nominal nu se prezintă nici una dintre părți. Procedura este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei, constatându-se că la dosar s-a depus de către intimată, la data de 30 septembrie 2013, după închiderea dezbaterilor, cerere de amânare și întâmpinare, împreună cu un set de acte anexe și de către recurent, la data de 4 octombrie 2013, concluzii scrise.
Dezbaterea în fond a cauzei a avut loc în ședința publică din data de 30 septembrie 2013, concluziile părților și mersul dezbaterilor fiind consemnate în încheierea de ședință de la acea dată care face parte integrantă din prezenta decizie.
T R I B U N A L U L,
Prin sentința civilă nr.25290/2012 pronunțată la data de 19 decembrie 2012 în dosarul nr._ al Judecătoriei C. -N. a fost respinsă actiunea formulata de reclamantul F. M. -V. impotriva paratei S. A DE A. -R. A. SA, avand ca obiect pretentii.
Pentru a pronunța această hotărâre instanța de fond a reținut că in data de_ intre reclamant, in calitate de asigurat si societatea parata, in calitate de asigurator, a fost incheiat contractul de asigurare facultativa de tip EUROCASCO cu privire la autoturismul marca BMW cu nr.de inmatriculare_ ce ii apartinea in proprietate reclamantului. Potrivit raspunsului la intrebarea nr.3 din interogatoriu luat reclamantului autoturismul, cu an de fabricatie 2004, avea aproximativ 130.000 km. la bord la momentul incheierii politei de asigurare nr.CJ0005110001476. Contractul de asigurare a fost incheiat prin intermediul SC E. RGY BROKER DE A. SRL cu S. A DE A.
-R. A. SA pentru suma asigurata de 31.322 euro. Intr-adevar, raportat la aceasta suma asigurata a fost calculata prima anuala ce a trebui a fi achitata de catre reclamant, care a totalizat 2.950,12 euro si a fost achitata in transe lunare de cate 247,51 euro, cu exceptia primei rate care a fost de 227,51 euro (f.8-9). La momentul incheierii politei de asigurare au fost insusite conditiile de asigurare privind polita EUROCASCO depuse in copie la dosar.
In data de_ pe DJ 107 M reclamantul nu a adaptat viteza la conditiile de drum si, incercand sa evite niste anumale salbatice, a frant brusc si a pierdut controlul
autoturismului cu nr.de inmatriculare_ intrand cu partea drepta fata intr-un capat de pod. Dupa intocmirea procesului-verbal de contraventie seria CP nr.1069663/_, la solicitarea reclamantului a fost constituit dosarul de daune CJ1012CA001149 al SOCIETATII DE A. -R. A. SA.
Inspectori din cadrul societatii de asigurare au efectuat cercetarile si verificarile necesare si anterioare stabilirii despagubirilor ce urmau a fi acordate. Astfel, s-a constatat ca valoarea totala a reparatiilor autoturismului ar fi insumat 136.095,51 lei, cu TVA suma urcand la 195.321,66 lei. Aceasta depasea 85% din suma asigurata, motiv pentru care s-a stabilit ca s-a produs o dauna totala, asiguratul fiind de acord cu aceasta decizie, prin declaratia pe proprie raspundere data in data de_ . In raspunsul la interogatoriu ce i-a fost administrat reclamantul a mentionat ca ar fi solicitat, in principal, inlocuirea autoturismului a carui dauna totala a fost declarata de catre societatea de asigurare, cu un autoturism ce ar fi corespuns din punct de vedere valoric, tehnic si al dotarilor avute. La refuzul reprezentantilor societatii de asigurare de a proceda in acest fel (societatea de asigurare nu a avut in vedere o astfel de modalitate de despagubire la momentul incheierii politei de asigurare facultative), in conformitate cu prevederile art.14.28 din Conditiile de
A. reclamantul s-a obligat sa pastreze in bune conditii epava pana la organizarea vanzarii acesteia. Parata a incercat vanzarea la licitatie a epavei, insa nu s-a prezentat nici un cumparator pentru a licita. Ulterior, epava a fost predata unei firme specializate, reclamantului fiindu-i achitata suma de 2.500 euro.
In ceea ce priveste despagubirea la care reclamantul avea dreptul in baza politei de asigurare incheiate in data de_, in urma verificarilor efectuate pe site-ul mobile.ro inspectorul de daune Alin Edariu a stabilit ca si valoare de piata a autoturismului marca BMW cu nr.de inmatriculare_, la data producerii evenimentului rutier ca fiind de 25.622,31 euro. Dupa calculele aferente, insectorul de daune a apreciat ca suma pe care societatea de asigurare o poate achita reclamantului in baza contractului de asigurare incheiat este echivalentul in lei a sumei de 22.316,57 euro. Asa cum reiese din raspunsul la intrebarea nr.7 din interogatoriul formulat societatii de asigurare de catre repreentantul reclamantului, calculul efectuat de catre inspectroul de daune Alin Edariu nu a fost preluat la nivelul Administratiei Centrale care, in baza ofertelor elecctronice a stabilit ca valoarea de piata a autoturiemului este de 16.900 euro la data producerii evenimentului asigurat.
Reclamantul a contestat acordarea despagubirilor in acest echivalent si s-a adresat Comisiei de Supraveghere a A. lor care, prin raspunsul inregistrat sub nr.RP/BD/27424/32519/_ i-a adus la cunostinta modalitatea de calcul a valorii despagubirii cu mentiunea ca eventualele litigii izvorate din interpretarea conditiilor contractuale pot fi solutionate pe cale amiabila sau pe cale judecatoreasca.
Reprezentantul reclamantului a incercat solutionarea litigiului constand in refuzul asiguratorului de a acorda reclamantului suma asigurata, in cuantum de 31.332 euro, pe cale amiabila, invitand societatea de asigurare la conciliere directa, in conformitate cu dispozitiile art.720 ind.1 Cod proc.civila. Invitatia a fost comunicata pe mail, insa reprezentantii paratei nu au dat curs invitatiei de a se prezenta in data de_ la sediul cabinetului de avocatura, astfel incat, in data de_ a fost inregistrata pe rolul J. i
C. -N. actiunea ce face obiectul prezentului dosar.
In cursul procesului reprezentantii ambelor parti au solicitat a se incuviinta, in probatiune, inscrisurile depuse in sustinerea pozitiilor procesuale exprimate. Reclamantul a solicitat incuviintarea luarii interogatoriului societatii parate, proba incuviintata de instanta. A solicitat, deasemenea, audierea, in calitate de martor a persoanei care a intermediat incheierea contractului de asigurare, reprezentantul SC E. rgy Broker de A. SRL, iar reprezentanta paratei a solicitat efectuarea unei expertize auto avand ca obiective stabilirea valorii de piata a autovehiculului reclamantului la data producerii evenimentului
rutier si stabilirea contravalorii indemnizatiei de despagubire conform clauzelor contractuale. Pentru a contracara sustinerile reprezentantului reclamantului de la termenul de judecata din 31 octombrie 2012 potrivit carora majoritatea expertilor auto inscrisi pe lista T. ului C. sunt subiectivi referitor la interesele paratei fiind adeseori utilizati de societate ca si experti asistenti, reprezentanta paratei a depus la dosar o serie de expertize auto care au fost defavorabile societatii de asigurare, instanta de judecata pronuntand hotarari in baza acestora.
Avand in vedere cererea cuprinsa in actiunea formulata, motivarea acesteia si pozitia procesuala a reclamantului fata de intampinarea depusa la dosar instanta a apreciat ca se impune luarea unui interogatoriu reclamantului pentru lamurirea fara echivoc a pretentiilor acestuia. Astfel, din raspunsul la interogatoriu reiese ca cererea acestuia vizeaza exclusiv acordarea de catre societatea de asigurare a despagubirii in cuantum total de 31.332 euro (din care s-a achitat deja suma de 13.701,41 euro), aceasta reprezentand suma asigurata. Reclamantul nu a solicitat si nu ar accepta acordarea unei alte sume, indiferent daca aceasta poarta denumirea de "valoare de piata";, "valoare reala"; sau o alta denumire. In aceste conditii, instanta a respins cererea in probatiune formulata de reprezentanta paratei, reclamantul necontestand cuantumul valorii de piata al autovehiculului stabilit in dosarul de daune, ci acordarea "valorii de piata"; si nu a "sumei asigurate";.
In ceea ce priveste proba testimoniala solicitata de catre reprezentantul reclamantului, instanta a apreciat ca nu este utila cauzei in conditiile in care nu se contesta contractul incheiat, clauzele acestuia sau suma mentionata cu titlu de "suma asigurata"; de niciuna dintre parti.
In aceste conditii, strict raportat la clauzele contractuale, trebuie analizate conditiile de acordare a despagubirilor in caz de producere a evenimentului asigurat. Potrivit art.14.7 din Conditiile de A. daca valoarea estimata a reparatiilor depaseste 85% din suma asigurata, cum a fost in cazul dosarului de daune ce face obiectul prezentei cauze, se va considera ca s-a produs dauna totala economica. In acest caz se va putea despagubi suma asigurata ramasa, daca asiguratul opteaza pentru aceasta varianta sau valoarea de piata/reala a autovehiculului din care se scade valoarea pieselor si subansamblelor neavariate. In cazul de fata s-a optat pentru variatanta a doua dintre cele prevazute si s-a trecut la stabilirea valorii de piata a autovehiclului la data producerii evenimentului prin raportare la valorile autoturismelor asemanatoare de pe piata, in conformitate cu art.1.1.50 din Conditiile de A. . Potrivit art.14.18 despagubirea nu poate depasi valoarea de piata a autovehiculului asigurat, stabilita la momentul producerii riscului asigurat.
Explicatia diferentei mari intre suma asigurata si cea apreciata ca fiind valoarea de piata a autovehiculului, se explica prin aceea ca suma asigurata nu este stabilita in mod concret in urma unei evaluari a masinii, ci in baza unor preturi de catalog si tinand cont de solicitarea siguratului, suma fiind avuta in vedere pentru stabilirea primelor de asigurare. Reclamantul a omis a avea in vedere dispozitiile cuprinse in capitolul 14 din Conditiile de asigurare si privind constatarea daunelor si plata despagubirilor, capitol in care nu se face referire nici un moment la suma asigurata.
In aceste conditii, instanta a arătat că nu poate obliga societatea de asigurare sa achite despagubiri reprezentand suma asigurata si pentru care intr-adevar, reclamantul a achitat primele de asigurare aferente. Acesta ar fi putut solicita o recalculare a valorii de piata, insa cerera sa nu includea o astfel de optiune, reclamantul solicitand in mod expres acordarea sumei asigurate, in cuantum de 31.332 euro.
Fata de aceste solicitari, instanta a apreciat ca in interpretarea clauzelor contractuale, in conformitate cu dispozitiile art.969 cod civil se impune a se dispune respingerea actiunii formulate.
Împotriva acestei hotărâri a declarat recurs, în termen legal, recurentul F. M.
V., solicitând admiterea recursului și modificarea hotărârii atacate în sensul obligări intimatei la plata sumei de 15.130,59 euro reprezentând diferența neachitată din despăgubirile pentru riscul asigurat, precum și la plata cheltuielilor de judecată.
În motivarea recursului recurenta a arătat că instanța de fond a interpretat greșit actul dedus judecății, hotărârea fiind lipsită de temei legal. Astfel, conform dispozițiilor capitolului 14, pct. B din Condițiile de A., pârâta s-a obligat, să despăgubească "la valoarea de piată/reală_ din care se scade valoarea pieselor și subansamblelor neavariate. Ori, în condițiile în care părțile au semnat un contract valabil încheiat prin care și-au însușit "suma asigurată" ca fiind suma de 31.332 euro, sumă care totodată reprezintă "valoarea reală" a autovehiculului", (dispoziție cuprinsă în mod expres la pct. 8, lit. b din Condițiile de A. ), această valoare trebuie despăgubită în caz de producere a riscului, părțile contractând pentru suma de 31.332 euro și nicidecum, pentru suma de 16.900 euro cât s-a acordat de către pârâtă.
S-a arătat că societatea pârâtă are obligația achitării sumei asigurate, respectiv a sumei de 31.332 Euro, în caz de producere a riscului asigurat și în condițiile unei daune totale, deoarece recurentul a achitat prima anuală prin raportare la suma asigurată și nicidecum prin raportare la valoarea de piață. De altfel, deși instanța reține că recurentul a achitat într-adevăr primele de asigurare aferente sumei asigurate, nu finalizează în mod corect raționamentul logico-juridic, concluzionând că: "Instanța nu poate obliga societatea de asigurare să achite despăgubiri reprezentând suma asigurată". Presupusa valoare de piață în sumă de 16.900 euro la care pârâta s-a raportat, conform răspunsului primit de la CSA este o valoare stabilită în mod unilateral și discreționar, deoarece valoarea nu este prevăzută nicăieri în cadrul contractului. De altfel, poziția societății pârâte cu privire la valoarea de piața a autovehiculului ca fiind jumătate din valoarea reală a mașinii este una ce denotă reaua-credință, întrucât valoarea asigurată este de 31.332 Euro și nu de 16.900 euro.
Mai mult decât atât, recurentul nu a semnat niciun act adițional prin care să-mi însușesc o valoare de piață a autovehiculului de 16.900 euro, însă a semnat cu pârâta un contract de asigurare prin care și-a asigurat autoturismul pentru suma de 31.332 euro, iar prima anuală pe care recurentul a fost obligat să o plătească și pe care a achitat-o, s-a calculat prin raportare la suma asigurată și nicidecum la "valoarea de piață" stabilită unilateral de pârâtă, aspect reținut de altfel și de instanța de fond. În ceea ce privește această sumă de 16.900 euro, care în opinia pârâtei ar reprezenta "valoarea de piață a autovehiculului cf. ofertelor obținute" recurentul a arătat că nu și-a însușit această sumă ca fiind valoarea de piață, ci dimpotrivă conform prevederilor poliței de asigurare, ambele părți au convenit că valoarea reală este de 31.332 euro. De altfel, faptul că autoturismul ar avea o valoare de piață/reală de 16.900 euro, este contrazis de însăși pârâta, care în cadrul dosarului de daună întocmit și depus în copie la dosarul cauzei, prin documentul "Calculul despăgubire", stabilește o valoare de piață a mașinii în cuantum de 25.622.31 euro.
De altminteri, pârâta nu a reușit să explice pe parcursul procesului cum a fost stabilită valoarea de 16.900 euro, motivând hilar în cuprinsul interogatoriului că: "întrucât nu întotdeauna declarațiile asiguratului corespund realității, sunt prevăzute în condițiile de asigurare 2 situații: una în care se asigură un autovehicul la o suma superioară valorii reale a autovehiculului și, cealaltă situație, în care se asigură autovehiculul la o sumă inferioară celei reale a autovehiculului." (răspunsul la întrebarea 6 a interogatorului).
Această explicație este total ilogică, în condițiile în care pârâta este cea care stabilește valoarea autovehiculului la încheierea asigurării, prin proprii experți, în baza propriilor grile și nicidecum în baza declarațiilor asiguratului.
Recurentul a arătat că este relevant, sub aspectul atitudinii de totală rea-credință a pârâtei, răspunsul la întrebarea nr. 7 a interogatoriului, răspuns în care pârâta arată că "_ modul de calcul al indemnizației de despăgubire propus de inspectoratul de daune ce a instrumentat dosarul, nu a fost acceptat sau preluat la nivelul Administrației Centrale" Cu alte cuvinte, pe lângă că ignoră cu desăvârșire prevederile contractului, pârâta își dezavuează propriul specialist - inspector de daune și stabilește o "valoare de piață", "In baza ofertelor electronice". Deci nivelul despăgubirii este efectiv stabilit după "bunul plac" al "Administrației Centrale", iar instanța de fond ratifică prin soluția pronunțată un asemenea mod injust de a acționa al pârâtei.
O altă critică adusă soluției instanței fondului vizează reținerea că: "Reclamantul nu a solicitat și nu ar accepta acordarea unei alte sume, indiferent dacă aceasta poartă denumirea de "valoare de piață", "valoare reală" sau o altă denumire." Recurentul a arătat că este total contradictorie această reținere în condițiile în care în mod explicit subsemnatul solicit "suma asigurată", care conform clauzelor contractuale reprezintă "valoarea reală" a autoturismului asigurat.
Un alt aspect reținut greșit de instanța de fond este cel referitor la faptul că recurentul ar fi "omis a avea în vedere dispozițiile cuprinse în capitolul 14 din Condițiile de A. ". Încă de la momentul introducerii acțiunii în fața primei instanțe recurentul a solicitat în mod expres, atât în cererea de chemare în judecată, cât și în concluziile scrise depuse la dosar, suma care face obiectul acțiunii, inclusiv în baza art. 14 din Condițiile de
A. . Desigur, în art. 14 din Condițiile de A. nu se face referire directă la "suma asigurată", însă evident art. 14 se interpretează având în vedere și celelalte articole ale Condițiilor de A., iar art. 8, alin. 1, lit. b) prevede expres faptul că: "suma asigurata reprezintă valoarea reală a autovehiculului."
Prin întâmpinarea depusă la dosar, intimata S. A DE A. R. A. SA a solicitat respingerea recursului ca neintemeiat.
În susținerea poziției procesuale intimata a reiterat excepția inadmisibilitatii/prematuritatii cererii de chemare in judecata, respinsa in mod nelegal de către instanța de fond, arătând că reclamantul nu a anexat la cererea de chemare in judecata, conform art. 7201alin. (5 ) C.pr.civ. înscrisul despre rezultatul concilierii ori, in cazul in care paratul nu a dat curs convocării, dovada ca de la data primirii acestei
convocări au trecut 30 de zile. Procedura de conciliere directa, fiind reglementata de Codul de procedura civila, reprezintă o faza preliminară, obligatorie a procesului civil si trebuie sa respecte anumite dispoziții procedurale. In mod firesc, titularul dreptului pretins conduce procedura de conciliere si potrivit art. 7201trebuie sa incerce soluționarea litigiului fie prin mediere, fie prin conciliere directa cu cealaltă parte, in procesele si
cererile dintre profesioniști evaluabile in bani si derivate din raporturi contractuale. Ori, in speța, cererea reclamantului are ca obiect pretenții si temeiul de drept invocat este nerespectarea de către pârâtă a contractului de asigurare nr. CJ0005110001476, cererea introdusa este evaluabila in bani ( 15.130,59 Euro), derivata din raporturile contractuale, si potrivit art. 7 Cod comercial "Sunt comercianți aceia care fee fapte de comerț, având comerțul ca o profesiune obișnuita, si societățile comerciale" si, pe de alta parte, tinand cont de prevederile art. 3 pct. 17, din TITLUL II -Despre faptele de comerț al Codului comercial, sunt considerare fapte de comerț "Asigurările terestre, chiar mutuale, in contra daunelor si asupra vieții" prin urmare sunt aplicabile prevederile art. 720Al si urm. CPC.
Conform dispozițiilor art. 7201alin. (2) si (3) "În scopul arătat la alin. 1, reclamantul va convoca partea adversa, comunicandu-i in scris pretențiile sale si temeiul
lor legal, precum si toate actele doveditoare pe care se sprijină acestea. Convocarea se va face prin scrisoare recomandata cu dovada de primire, prin telegrama, telex, fax sau orice alt mijloc de comunicare care asigura transmiterea textului actului si confirmarea primirii acestuia. Convocarea se poate face si prin inmanarea înscrisurilor sub semnătura de primire. Data convocării pentru conciliere nu se va fixa mai devreme de 15 zile de la data primirii actelor comunicate potrivit alin. 2. Rezultatul concilierii se va consemna intr-un înscris cu arătarea pretențiilor reciproce referitoare la obiectul litigiului si a punctului de vedere al fiecărei parti. Înscrisul despre rezultatul concilierii ori, in cazul in care paratul nu a dat curs convocării prevăzute la alin. 2, dovada ca de la data primirii acestei convocări au trecut 30 de zile se anexează la cererea de chemare in judecata.";
Pornind de la prevederile art. 7201CPC, de la faptul ca reclamantul trebuie sa acționeze cu diligenta si profesionalism, nu exista nici o justificare rezonabila pentru
lipsurile cererii de chemare in judecata, respectiv faptul ca reclamantul nu a anexat cererii de chemare in judecata dovada primirii de către subscrisa a convocării la conciliere in vederea calculării termenului de 15 zile mai devreme de care nu poate fi fixata data convocării la conciliere, nici nu a anexat rezultatul concilierii (sub forma de proces-verbal prin care se dovedește indeplinirea procedurii) si nici dovada ca de la data primirii acestei convocări au trecut mai mult de 30 de zile, apreciindu-se ca viciile de care este afectata procedura de conciliere sunt de natura a-i atrage anularea, ceea ce echivalează cu lipsa unei proceduri valabile de conciliere directa prealabila si pe cale de consecința, solicitam respingerea cererii ca prematura si inadmisibila tinand cont ca nu s-au respectat condițiile formale si procedurale impuse de art. 7201Cod proc. Civ.
In același sens sunt si concluziile doctrinei, reținându-se că normele ce reglementează procedura de conciliere au caracter imperativ, aceasta procedura fiind o condiție obligatorie a introducerii acțiunii comerciale; neindeplinirea procedurii sau indeplinirea ei defectuoasa trebuie sa atragă respingerea cererii ca inadmisibila.
Mai mult, chiar acceptând ca avocatul reclamantului ar fi trimis un e-mail in data de 20 august 2012 către o adresa de e-mail aparținând societății pârâte, intre 20 august si 30 august 2012- data stabilita pentru convocarea la conciliere, nu sunt decât 10 zile, astfel ca nu s-a respectat nici termenul de 15 zile de la data primirii convocării la conciliere (daca s-ar fi primit) si pana la data fixata pentru conciliere si nici termenul de 30 de zile, mai devreme de care nu putea fi depusa cererea de chemare in judecata (data la care s-ar fi expediat e-mail-ul (fara a avea confirmare de primire)-_, data depunerii cererii de chemare in judecata_ ).
Pe fondul cauzei, intimata a solicitat respingerea ca neîntemeiat a recursului formulat și menținerea ca legala si temeinica a sentinței pronunțate de Judecătoria Cluj- Napoca, arătând că instanța de fond, apreciind ca sunt necesare lămuriri fata de pozițiile partilor a apreciat ca se impune luarea, unui interogatoriu reclamantului pentru lămurirea fara echivoc a pretențiilor acestuia. Din răspunsul la interogatoriu aflat la fila 142 a dosarului rezulta ca reclamantul solicita acordarea sumei de 31332 Euro(din care s-a achitat deja suma de 13.701,41 EURO + 2500 Euro epava), insa nu a solicitat si nu ar accepta acordarea unei alte sume, indiferent daca aceasta poarta denumirea de "valoare de piața", "valoare reala" sau o alta denumire. Raportat la clauzele contractuale, potrivit art.
14.7 din Condițiile de asigurare, daca valoarea estimata a reparațiilor depășește 85% din suma asigurata, se considera ca s-a produs o dauna totala economica. In acest caz, indemnizația de despăgubire nu va putea depasi nici valoarea de piața pe care o avea autovehiculul la momentul producerii riscului asigurat, nici valoarea reala a autovehiculului la momentul producerii evenimentului rutier si nici suma asigurata. Ceea ce inseamna ca indemnizația de despăgubire nu poate depasi valoarea cea mai mica dintre cele 3.
Deoarece reclamantul a incheiat cu pârâta polița de asigurare facultativa EUROCASCO nr. CJ0005110001476 la data de_ rezulta ca aplicabile in speța sunt aplicabile in speța sunt prevederile Vechiului Cod Civil. Conform art. 969 "Convențiile legal făcute au putere de lege intre părțile contractante" si potrivit prevederilor art. 970 C.civ. " Ele obliga nu numai la ceea ce este expres intr-insele".
Prin semnarea Poliței EUROCASCO pentru asigurarea autovehiculelor individuale, reclamantul a confirmat luarea la cunoștința "de cele inscrise in contractul de asigurare" declarând ca este de acord cu incheierea poliței in acele condiții, respectiv in CONDIȚIILE DE A. aferente poliței, stipulandu-se expres in contract ca fac parte integranta din contractul de asigurare Condițiile de A. .
Potrivit art. 1.1.48/ 1.1.49 conform Condițiilor de A. insusite de reclamant, valoarea de nou este definita ca "valoarea de comercializare a autovehiculelor noi la data incheierii asigurării (stabilita potrivit facturilor, cataloagelor sau listelor de preturi comunicate de producători)". In continuare, art. 1.1.49/ Art. 1.1.50 din Condițiile de A.
, definește noțiunea de valoare de piața prin "prețul de pe piața locala ce ar putea fi obținut prin vânzarea autovehiculului asigurat in starea in care se afla acesta anterior producerii riscului asigurat, in condițiile unei piețe neafectate de cazuri de forța majora; in lipsa unei piețe locale se va lua in considerație piața cea mai apropiata unde se comercializează autovehicule similare".
In conformitate cu art. 1.1.50/1.1.51 din Condiții, valoarea reala este definita ca
"valoarea obținută prin scăderea uzurii; se obține prin aplicarea coeficientului de valoare reala( stabilit conform grilei de uzura A. ) asupra valorii de nou a autovehiculului."
Intimata a apreciat că in mod intemeiat a fost respinsa cererea de chemare in judecata in condițiile in care reclamantul a incheiat un contract de asigurare cu aceasta, insusindu-si clauzele contractuale stipulate in condițiile de asigurare, potrivit cărora - art. 14,7 "Daca valoarea estimata a reparațiilor depășește 85% din suma asigurata se va considera ca s-a produs dauna totala economica. In acest caz se va despagubi:b) valoarea de piata/reala a autovehiculului din care se scade valoarea pieselor si a subansamblelor (inclusiv a dotărilor opționale/suplimentare cuprinse in asigurare) neavariate, stabilita in baza Grilei de uzura A., daca Asiguratul renunța la repararea autovehiculului. Valoarea totala a pieselor si subansamblelor neavariate nu poate fi mai mica de 10% si nici mai mare de 40% din valoarea reala a autovehicului" iar, conform art. 14.18 din Condiții " Despăgubirea nu poate depasi valoarea de piața a autovehiculului asigurat, stabilita Ia momentul producerii riscului asigurat, valoarea reala a acestuia la același moment, cuantumul pagubei si nici suma asigurata".
In contextul in care reclamantul conform contractului incheiat si-a asumat ca in cazul producerii unei daune totale, despăgubirea nu va depasi nici valoarea de piața si nici valoarea reala a autovehiculului la momentul producerii riscului asigurat, iar prin răspunsul la interogatoriul administrat de instanța din oficiu, reclamantul precizează ca nu este de acord cu aplicarea clauzelor asumate prin semnarea contractului privind calculul despăgubirii si solicita acordarea sumei asigurate, apreciem ca instanța de fond nu a făcut altceva decât de a respecta si de a face aplicarea principiului disponibilității părtilor consacrat de art. 129 alin. 6 Cod proc. civ. :" In toate cazurile, judecătorii hotărăsc numai asupra obiectului cererii deduse judecații." In sensul acestui text, prin "lucru cerut" se înțelege numai cererile care au fixat cadrul litigiului, au determinat limitele acestuia și au stabilit obiectul pricinii supus judecății, care se reflectă în dispozitiv. Garanția aplicării principiului disponibilității este dată de respectarea de către judecători a obligației de a hotărî numai asupra obiectului cererii deduse judecății, reclamantul fiind cel care stabilește limitele judecății prin fixarea cadrului procesual atât sub aspectul obiectului cât
și al părților între care se derulează litigiul, pârâtul având dreptul de a se apăra și de a administra dovezi în sprijinul apărărilor sale.
Din probatiunea administrata, interogatoriul reclamantului si înscrisurile depuse la dosar, rezulta ca reclamantul a făcut declarații neconforme la momentul incheierii poliței de asigurare, suma asigurata fiind stabilita la 31,332 Euro, deși acesta cumpărase autovehiculul cu suma de 35,000 Euro. Totodată a rezultat si ca reclamantul nu a contestat valoarea de piața la momentul producerii riscului asigurat stabilita de asigurător conform clauzelor contractuale, nesolicitand administrarea de contraprobe pentru a dovedi un cuantum diferit al valorii de piața al autovehiculului.
Ori, in condițiile in care reclamantul nu a solicitat obligarea intimatei la plata unei diferente de despăgubire raportata la o valoare de piața diferita, stabilita imparțial de un expert judiciar, rezulta ca instanța in aprecierea temeiniciei cererii reclamantului nu s-ar fi putut raportat decât la cererea sa, precizata prin răspunsul la interogatoriu si probatiunea administrata din care rezulta ca despăgubirea se raportează la valoarea de piata/valoarea reala a autovehiculului, aspect ignorat de reclamant, astfel incat apreciem ca soluția pronunțata este legala si temeinica.
Cu privire la temeinicia hotărârii intimata a arătat că raționamentul pentru care s- au stipulat in cuprinsul contractului restrictionarile privind despăgubirea ce se acorda in caz de dauna totala consta in faptul ca preturile pe piața autovehiculelor sunt susceptibile sa înregistreze fluctuații foarte mari, in unele cazuri chiar de la o zi Ia alta, ca de ex. in cazul in care producătorul lansează pe piața auto o noua gama de autovehicule, cu caracteristici tehnice mai bune- fapt ce determina scăderea vertiginoasa a preturilor autovehiculelor mai vechi. Prin urmare, despăgubirea a fost gândita ca un cost de înlocuire al bunului asiguratului, apreciat ca si valoare patrimoniala, cuantumul indemnizației trebuind sa fie suficient astfel incat sa se facă o reparație prin echivalent (valoarea patrimoniala constând in valoarea de piața pe care o avea bunul la momentul producerii riscului asigurat este determinata si achitata asiguratului astfel ca, la orice moment acesta isi va putea achiziționa un bun cu aceleași caracteristici ca a bunului pierit, independent de suma utilizata in sensul achiziției.
Valoarea de piața a autovehiculului, inainte de semnare sau la data semnării, era determinabila si se indica in condiții expres modul de determinare a valorii de piața: Art. 1.1.50 din Condițiile de A., definește noțiunea de valoare de piața prin
"prețul de pe piața locala ce ar putea fi obținut prin vânzarea autovehiculului asigurat in starea in care se afla acesta anterior producerii riscului asigurat, in condițiile unei piețe neafectate de cazuri de forța majora; in lipsa unei piețe locale se va lua in considerație piața cea mai apropiata unde se comercializează autovehicule similare". Ori, dintr-o interpretare fireasca a clauzei contractuale, rezulta foarte clar ca determinarea valorii de piața se face prin raportare la prețul de pe piața locala ce ar putea fi obținut prin vânzarea autovehiculului asigurat in starea in care se afla acesta anterior producerii riscului asigurat (anterior producerii riscului asigurat, si nu la data semnării contractului de asigurare). Este evident ca pot exista diferente intre starea in care se afla un autovehicul la momentul incheierii poliței de asigurare si momentul in care se afla acesta imediat anterior producerii accidentului (uzura obișnuita, intretinerea (ne)corespunzatoare a autovehiculului, eventuale alte accidente si avarii).
Totodată, este de precizat ca valoarea de piața a unui autovehicul la un moment necunoscut al producerii unui risc asigurat, nu ar putea fi stabilita inca de la data semnării contractului de asigurare pentru ca, pe de o parte este vorba de un eveniment viitor si nesigur, data producerii acestuia nefiind cunoscuta si, pe de alta parte, este binecunoscut faptul ca preturile de piața ale autovehiculelor fluctuează, fie ca se majorează, fie ca scad prin raportare la o unitate de timp.
Prin urmare, nu s-a prevăzut expres in cuprinsul contractului ca valoarea de piața a autovehiculului la momentul producerii riscului asigurat este de 16900 euro, pentru ca acest calcul ar fi fost imposibil de realizat la data incheierii contractului.
De altfel si instanța de fond retine in mod intemeiat ca "Explicația diferenței mari intre suma asigurata si cea apreciata ca fiind valoarea de piața a autovehiculului, se explica prin aceea ca suma asigurata nu este stabilita in mod concret in urma unei evaluări a mașinii, ci in baza unor preturi de catalog si tinand cont de solicitarea asiguratului, suma fiind avuta in vedere pentru stabilirea primelor de asigurare."
Diferența intre cele valori se explica prin modul diferit de stabilire al acestora, cat si prin momentele diferite la care aceste doua valori sunt stabilite. întrucât nu intotdeauna declarațiile asiguratului corespund realității, sunt prevăzute in condițiile de asigurare 2 situații - una in care se asigura un autovehicul la o suma superioara valorii reale a autovehiculului si, cealaltă situație - in care se asigura autovehiculul la o suma inferioara celei reale a autovehiculului. Conform art. 14.21. "Regula proportionalitatii: In cazul in care, in momentul producerii evenimentului asigurat, se constata ca suma asigurata initiala (stabilita la incheierea poliței) este: superioara valorii reale a autovehiculului (supra-asigurare) despăgubirea nu poate depasi valoarea reala a autovehiculului. inferioara valorii reale a autovehiculului(sub-asigurare) despăgubirea va fi redusa proporțional cu raportul intre suma asigurata din polița si valoarea reala a autovehiculului in momentul producerii evenimentului asigurat, daca nu s-a convenit altfel prin contract."
Potrivit prevederilor Cap. 14 "Constatarea Daunelor si Plata Despăgubirilor" CONDIȚIILOR DE A. PRIVIND POLIȚA EUROCASCO - art 14.1 - Condiții
prezentate de reclamant "Constatarea si evaluarea daunelor vor fi făcute de către Asigurător impreuna cu Asiguratul si/sau prin experți". In urma constatărilor făcute de reprezentantul societății noastre in prezenta asiguratului si in baza devizului de antecalcul
-"Calcul reparație" emis S.C. Premium Cars S.R.L. din care rezulta ca valoarea reparațiilor ar fi fost in cuantum de 195.321,66 lei si având in vedere ca aceasta depășea 85% din suma asigurata, s-a stabilit ca s-a produs o dauna totala, asiguratul prin declarația pe propria răspundere data la data de_ fiind de acord cu decizia A. .
Conform art. 14.7 - Condiții asigurare insusite de reclamant - "Daca valoarea estimata a reparațiilor depășește 85% din suma asigurata se va considera ca s-a produs dauna totala economica. In acest caz se va despăgubi: suma asigurata ramasa (la data producerii riscului asigurat) daca Asiguratul optează pentru repararea autovehiculului valoarea de piata/reala a autovehiculului din care se scade valoarea pieselor si a subansamblelor (inclusiv a dotărilor opționale/suplimentare cuprinse in asigurare) neavariate, stabilita in baza Grilei de uzura A., daca Asiguratul renunța la repararea autovehiculului. Valoarea totala a pieselor si subansamblelor neavariate nu poate fi mai mica de 10% si nici mai mare de 40% din valoarea reala a autovehiculului".
Conform art. 14.18 - Condiții A. Reclamant - "Despăgubirea nu poate depasi valoarea de piața a autovehiculului asigurat, stabilita Ia momentul producerii riscului asigurat, valoarea reala a acestuia la același moment, cuantumul pagubei si nici suma asigurata." Potrivit art. 14.20 Asigurătorul va retine din despăgubire: a. fransiza prevăzuta in Polița, b. orice prime restante in baza Politei (prime cu scadente anterioare acordării despăgubirii), c. toate ratele de prima ramase de achitat pana la sfârșitul contractului de asigurare, aferente autovehiculului asigurat, daca valoarea daunei asigurate reprezintă mai mult de 20% din suma asigurata. Suma ce urmează a fi reținuta se calculează folosind cursul de schimb valutar comunicat de BNR, valabil la data producerii riscului asigurat.
Potrivit art. 14.21. "Regula proportionalitatii: în cazul in care, in momentul producerii evenimentului asigurat, se constata ca suma asigurata initiala(stabilita la
încheierea poliței) este: superioara valorii reale a autovehieulului(supra-asigurare) despăgubirea nu poate depasi valoarea reala a autovehiculului, inferioara valorii reale a autovehiculului (sub-asigurare) despăgubirea va fi redusa proporțional cu raportul intre suma asigurata din polița si valoarea reala a autovehiculului in momentul producerii evenimentului asigurat, daca nu s-a convenit altfel prin contract."
Conform art. 14.28 "In cazul unei daune totale, Asiguratul nu poate abandona autovehiculul in favoarea asigurătorului".
La data de_ intimata a efectuat plata sumei de 63.685,53 lei, suma aprobata la plata conform prevederilor contractuale. Indemnizația de despăgubire a fost calculata astfel: în data de_, reclamantul si-a dat acordul in vederea licitării epavei, obligandu-se totodată sa o conserve in starea in care se afla pana la finalizarea procedurilor. S. a pârâtă a intermediat licitarea epavei pe portalul Autovit.ro, portal electronic folosit de altfel de toate societățile de asigurare. Întrucât nu s-a s-a găsit nici un cumpărător, in urma scoaterii la licitație a epavei, dosarul de daune s-a retransmis din Administrația Centrala a intimatei către Centrul de Daune C. in vederea soluționării conform condițiilor de asigurare. S-au comunicat totodată si oferte de preț obținute pentru bunuri similare pe piața din Germania, dat fiind ca pe piața din România nu s-au găsit modele similare cu autovehiculul reclamantului. Prețul de piața al autovehiculului a fost obținut prin obținerea unor oferte pentru autovehicule similare, oferte obținute de pe portalul electronic AUTOVIT.RO respectiv Cautare.mobile.ro. In final, indemnizația de despăgubire a fost stabilita astfel: suma asigurata - 31.332 EURO, valoarea de piața autovehicul conform ofertelor obținute - 16.900 EURO, valoare de piața autovehicul < suma Asigurata valoarea epava= 15%. Tinand cont ca reclamantul a achitat prime de asigurare pentru o suma asigurata superioara valorii de piața a autovehiculului, acestuia i s-a returnat diferența de prima achitata suplimentar. Retur prima prorata=232,9 Euro. Indemizatie de despagubire=valoarea de piața a autovehiculului la momentul producerii evenimentului rutier - valoare epava- fransiza- rate din prima de asigurare neincasate+ prima prorata= [(16.900Euro-15% x 16.900 Euro-0-0 )= 14365 Euro + 232,9 Euro = 63.685,53 lei. Valoare de piata=l6.900 Euro x 4.3558 lei/Euro
=73613,02 lei. Valoare indemnizație=valoare de piața autovehicul la momentul producerii evenimentului asigurat - valoare epava= 73.613,02 lei- 11.041,95 lei= 62571,07 lei. Tinand cont ca s-a achitat o prima de asigurare superioara celei ce ar fi trebuit plătită raportat la valoarea de piața a autovehiculului, intimata a considerat echitabil sa-i returneze reclamantului diferența de prima in cuantum de 1114.46 lei. Valoare despagubire= 62._ ,46= 63.685, 53 lei.
Prin cererea de recurs formulata, recurentul arata tardiv ca nu si-ar fi însușit valoarea de piața stabilita in mod corect de societatea pârâtă, susținând ca suma asigurata coincide cu valoarea de piața. Insa, tot reclamantul prin răspunsul la interogatoriu a recunoscut ca a achiziționat mașina pentru 35,000 Euro (valoare de piața la momentul incheierii contractului de vanzare-cumparare) insa a asigurat-o pentru o suma inferioara 31332 Euro (subasigurare.) Prin urmare, prin chiar propriile susțineri recurentul se contrazice, fiind evident ca suma asigurata nu a coincis, nici măcar la momentul incheierii contractului de asigurare, cu valoarea de piața a autovehiculului.
Pe de alta parte, o alta eroare pe care o face recurentul in interpretarea clauzelor contractuale este momentul la care se raportează in stabilirea valorii de piața a autovehiculului. Se ignora complet prev. art. 14,7 si 14,18 din care rezulta printr-o analiza coroborata ca despăgubirea se raportează la valoarea de piața a autovehiculului la momentul producerii riscului asigurat si nu la valoarea acestuia la momentul incheierii poliței de asigurare. In contextul in care reclamantul nu solicita administrarea probei cu
inscrisuri pentru a dovedi o valoare distincta a valorii de piața a autovehiculului la momentul producerii riscului asigurat si nici nu solicita casarea hotărârii si trimiterea spre rejudecare in vederea administrării probei cu expertiza tehnica judiciara, pârâta solicita respingerea recursului ca neintemeiat.
In subsidiar, in măsura in care instanța de recurs ar stabili ca valoarea de piața la momentul producerii riscului asigurat ar fi echivalenta cu suma asigurata, intimata solicită a se avea in vedere răspunsul reclamantului la interogatoriu, din care rezulta ca valoarea de achiziție a autovehiculului era de 35.000 Euro insa s-a incheiat asigurare doar pentru suma de 31,332 Euro, astfel ca se solicita a se face aplicarea art. 14.21. conform căruia "Regula proportionalitatii: In cazul in care, in momentul producerii evenimentului asigurat, se constata ca suma asigurata initiala (stabilita la incheierea poliței) este: superioara valorii reale a autovehiculului (supra-asigurare) despăgubirea nu poate depasi valoarea reala a autovehiculului, inferioara valorii reale a autovehiculului (sub-asigurare) despăgubirea va fi redusa proporțional cu raportul intre suma asigurata din polița si valoarea reala a autovehiculului in momentul producerii evenimentului asigurat, daca nu s-a convenit altfel prin contract."
Totodată, intimata solicită ca la stabilirea diferenței de despăgubire sa fie avute in vedere plata efectuata de A. cat si suma incasata pentru epava autovehiculului.
Analizând hotărârea atacată prin prisma motivelor de recurs invocate și a susținerilor din cuprinsul întâmpinării, cu luarea în considerare a prevederilor art.304, 3041și 312 Cod procedură civilă, tribunalul reține următoarele
:
Prin recursul formulat de către recurentul reclamant F. M. -V. împotriva sentinței civile nr. 25290/2012 pronunțate la data 19 decembrie 2012 în dosarul nr._ al Judecătoriei C. -N., acesta a criticat temeinicia acesteia, critică care se circumscrie dispozițiilor art. 3041Cod procedură civilă.
La 31 mai 2011 între recurentul reclamant F. M. -V., în calitate de asigurat si intimata pârâtă SC S. A DE A. R. A. SA, în calitate de asigurator, a fost încheiat contractul de asigurare facultativa de tip EUROCASCO cu privire la autoturismul marca BMW cu nr. de înmatriculare_ ce îi aparținea în proprietate recurentului.
În mod temeinic a reținut instanța de fond faptul că potrivit răspunsului la întrebarea nr.3 din interogatoriu luat reclamantului recurent, autoturismul asigurat a fost fabricat în anul 2004 și avea aproximativ 130.000 km. parcurși la momentul încheierii poliței de asigurare nr.CJ0005110001476, contract care a fost încheiat prin intermediul SC E. RGY BROKER DE A. SRL cu S. A DE A. -R. A. SA pentru
suma asigurata de 31.322 euro, sumă prin raportare la care fost calculata prima anuala ce a trebui a fi achitata de către asigurat, respectiv 2.950,12 euro si care a fost achitata in transe lunare de cate 247,51 euro, cu excepția primei rate care a fost de 227,51 euro .
În data de 13 martie 2012 pe DJ 107M reclamantul nu a adaptat viteza la condițiile de drum și, încercând sa evite niște animale sălbatice, a frânat brusc și a pierdut controlul autoturismului cu nr. de înmatriculare_ intrând cu partea dreaptă față într-un cap de pod. După întocmirea procesului-verbal de contravenție seria CP nr.1069663/_, la solicitarea recurentului a fost constituit dosarul de daune CJ1012CA001149 al SOCIETATII DE A. -R. A. SA, aceasta declarând daună totală raportat la dispozițiile art. 14. 7 din condițiile de asigurare privind polița EUROCASCO.
Potrivit art. 14.7 din condițiile de asigurare, dacă valoarea estimată a reparațiilor depășește 85% din suma asigurată se va considera că s-a produs daună totală economică și în acest caz se va despăgubi valoarea de piață/reală a autovehiculului din care se scade valoarea pieselor și subansamblelor neavariate stabilite pe baza Grilei de uzură A. (fila
15 dosar fond), iar potrivit art. 14.21, în cazul în care, în momentul producerii evenimentului asigurat, se constată că suma asigurată inițială (stabilită la încheierea poliței) este superioară valorii reale a autoturismului (supra-asigurare) despăgubirea nu va depăși valoarea reală a autovehiculului. De asemenea, potrivit art. 14.18, despăgubirea nu poate depăși valoarea de piață a riscului asigurat, stabilită la momentul producerii riscului asigurat, valoarea reală a acestuia la același moment, cuantumul pagubei și nici suma asigurată.
În conformitate cu art. 8.1 lit. b) din aceleași condiții de asigurare, suma asigurată reprezintă valoarea reală a autovehiculului, calculată pe baza valorii de piață și a grilei de uzură A. . Valoarea de piață a fost definită la art. 1.1.49 din condiții ca fiind prețul de pe piața locală ce ar putea fi obținut prin vânzarea autovehiculului asigurat în starea în care sa afla acesta anterior producerii riscului asigurat, în condițiile unei piețe neafectate de cazuri de forță majoră, iar în lipsa unei piețe locale se va lua în considerație piața cea mai apropiată unde se comercializează autovehicule similare, iar potrivit art. 1.1.51, valoarea reală este valoarea obținută prin scăderea uzurii, care se obține prin aplicarea coeficientului de valoare reală asupra valorii de nou a autovehiculului.
Dispozițiile art. 14.18 din Condițiile generale nu reprezintă o normă imperativă care reglementează doar faptul că despăgubirea nu poate depăși valoarea reală a autovehiculului la data producerii evenimentului asigurat, ci această normă vizează trei aspecte: despăgubirea nu poate depăși suma la care s-a făcut asigurarea, nici cuantumul pagubei și nici valoarea reală a autovehiculului la data producerii evenimentului asigurat, aspecte care, prin corelație, limitează la depășirea valorii sumei celei mai mari, în speță, suma la care s-a făcut asigurarea.
Interpretarea corelativă atât a dispozițiilor art. 27 din lege, cât și a prevederilor contractuale conduce fără echivoc la concluzia că despăgubirea nu poate depăși valoarea cea mai mare, reprezentată de suma la care s-a făcut asigurarea.
De altfel, chiar în cuprinsul condițiilor generale de asigurare emise de asigurător se arată că autovehiculele se asigură la valoarea reală a acestora la data încheierii sau reînnoirii asigurării, iar această valoare reală se stabilește în raport de vechimea și uzura vehiculului.
În ceea ce privește valoarea bunului, instanța de recurs apreciază că, față de data încheierii poliței - 31 mai 2011 și data producerii riscului asigurat - 13 martie 2012, aceasta este cea la care a fost evaluat autoturismul de asigurător în vederea stabilirii primelor de asigurare, întrucât nu poate exista o evaluare a bunului în vederea încasării primelor de asigurare și alta în vederea acordării despăgubirilor.
Dispozițiile art. 14.21 din condițiile de asigurare, raportat la probele administrate în cauză, nu sunt incidente în cauză, acestea referindu-se la stabilirea valorii la data încheierii poliței de asigurare a unei valori mai mari decât valoarea reală a autovehiculului, ori acest aspect nu a fost criticat nici de recurent și nici de către intimată pe tot parcursul derulării procedurii.
Interpretarea dată se circumscrie și prevederilor art. 9 și 24 din Legea nr. 136/1995, potrivit cărora prin contractul de asigurare asiguratul se obligă să plătească o primă asigurătorului, iar acesta se obligă ca, la producerea riscului asigurat, să plătească asiguratului, beneficiarului asigurării sau terțului păgubit despăgubirea ori suma asigurată, denumită indemnizație, rezultată din contractul de asigurare încheiat în condițiile prezentei legi, în limitele și la termenele convenite.
Astfel, raportat la cele de mai sus, având în vedere și dispozițiile art. 14.7. din condițiile generale (cazul unei daune majore când aceasta se tratează ca daună totală), că intimata pârâtă SC S. A DE A. R. A. SA datorează recurentului reclamant
F. M. -V. suma de 15.130,59 euro în echivalent lei reprezentând despăgubire, sumă
calculată ca fiind diferența între suma asigurată de 31.332 euro și despăgubirea achitată anterior sesizării instanței de judecată în valoare de 13.701,41euro (echivalent a 63.685,53 lei la cursul BNR din data plății), prețul obținut de reclamant din vânzarea autoturismului 2.500 euro.
În consecință, tribunalul apreciază că în mod netemeinic instanța de fond a respins ca neîntemeiată acțiunea reclamantului recurent, căci pârâta intimată SC S. A DE A.
R. A. SA nu și-a îndeplinit obligația de plată a despăgubirii în caz de daună, asumată contractual și corelativă dreptului de a încasa primele de asigurare.
În ceea ce privește critica intimatei SC S. A DE A. R. A. SA cu privire la modul de soluționare de către instanța de fond a excepției inadmisibilității/prematurității cererii de chemare în judecată, tribunalul reține că aceasta nu a înțeles să formuleze recurs împotriva încheierii civile din 10 octombrie 2012, astfel că pe cale de întâmpinare în recurs intimata nu poate investi instanța de recurs cu cercetarea temeinicei hotărârii sub aceste aspecte, motiv pentru care tribunalul, nefiind legal sesizat cu acest aspect nu îl va analiza.
Față de cele de mai sus, raportat la dispozițiile art. 3041și 312 Cod procedură civilă, tribunalul va admite recursul formulat de recurentul F. M. -V. în contradictoriu cu intimata SC S. A DE A. R. A. SA împotriva sentinței civile nr. 25290/2012 pronunțate la data 19 decembrie 2012 în dosarul nr._ al Judecătoriei C. -N., pe care o va modifica în sensul că va admite cererea de chemare în judecată formulată de reclamantul F. M. -V. în contradictoriu cu pârâta SC S. A DE A. R. A. SA și obligă pârâta să plătească reclamantului suma de 15.130,59 euro, respectiv echivalentul în lei al acestei sume la cursul BNR din data plății,
cu titlu de despăgubiri, precum și suma de 7.030,95 lei cu titlu de cheltuieli de judecată aferente fondului litigiului, constând în taxă judiciară de timbru, timbru judiciar (2.530,95 lei (filele 5, 37 dosar fond) și onorariu avocațial (4.500 lei - filele 147-148 dosar fond).
În temeiul art. 274 Cod procedură civilă, tribunalul va obliga intimata SC S. A DE A.
R. A. SA să plătească recurentului F. M. -V. suma de 2.596,57lei cu titlul de cheltuieli de judecată în recurs constând în taxă judiciară de timbru și timbru judiciar (1.489,57 lei - filele 8, 28) și onorariu avocațial (1.107 lei. - fila 27) .
În temeiul art. 20 alin. 5 din Legea nr. 146/1997, tribunalul va dispune darea în debit a recurentului F. M. -V., CNP 1., cu domiciliul în C. -N., str. Aleea Padiș nr. 2, ap. 10, jud. C., pentru suma de 441,14 lei reprezentând diferență taxă judiciară de timbru aferentă fondului cauzei.
PENTRU ACESTE M. IVE ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E :
Admite recursul formulat de recurentul F. M. -V. în contradictoriu cu intimata SC S. A DE A. R. A. SA împotriva sentinței civile nr. 25290/2012 pronunțate la data 19 decembrie 2012 în dosarul nr._ al Judecătoriei
C. -N., pe care o modifică în sensul că admite cererea de chemare în judecată formulată de reclamantul F. M. -V. în contradictoriu cu pârâta SC S. A DE A.
R. A. SA și obligă pârâta să plătească reclamantului suma de 15.130,59 euro, respectiv echivalentul în lei al acestei sume la cursul BNR din data plății, cu titlu de despăgubiri, precum și suma de 7.030,95 lei cu titlu de cheltuieli de judecată aferente fondului litigiului.
Obligă intimata SC S. A DE A. R. A. SA să plătească recurentului
F. M. -V. suma de 2.596,57lei cu titlul de cheltuieli de judecată în recurs.
Dispune darea în debit a recurentului F. M. -V., CNP 1., cu domiciliul în C. -N., str. Aleea Padiș nr. 2, ap. 10, jud. C., pentru suma de 441,14 lei reprezentând diferență taxă judiciară de timbru aferentă fondului cauzei.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică din 7 octombrie 2013.
PREȘEDINTE, | JUDECĂTORI, | GREFIER, | ||
S. | I. C. G. | E. B. | A. ZAH |
Red.CG/MM 2 ex./_
Judecător fond: A. Neamț, Judecătoria Cluj-Napoca.
| ← Decizia civilă nr. 621/2013. Acțiune în pretenții comerciale | Sentința civilă nr. 2447/2013. Acțiune în pretenții comerciale → |
|---|
