Decizia civilă nr. 54/2013. Acțiune în constatare

R O M Â N I A

CURTEA DE APEL CLUJ SECȚIA A II-A CIVILĂ,

DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL

Dosar nr. _

DECIZIE CIVILĂ Nr. 54/2013

Ședința publică de la 09 Aprilie 2013

Completul compus din: PREȘEDINTE A. -I. A.

Judecător C. I. Grefier M. N. Țâr

Pe rol, judecarea apelului declarat de reclamantul I. C. I. împotriva sentinței civile nr. 151 din_ pronunțată în dosarul nr._ al Tribunalului Specializat C. în contradictoriu cu intimatul H. D., având ca obiect acțiune în constatare.

La data de_ se înregistrează din partea apelantului - concluzii scrise.

Se constată că mersul dezbaterilor și susținerile orale ale părților au fost consemnate în încheierea de ședință din data de 02 aprilie 2013, încheiere care face parte integrantă din prezenta hotărâre, iar pronunțarea s-a amânat pentru data de astăzi.

C U R T E A :

Prin sentința civilă nr. 151 din_ pronunțată de Tribunalul Specializat C. în dosarul nr._ s-a respins ca neîntemeiată acțiunea civila, precizată si

"rectificată"; de către reclamantul I. C. I., în contradictoriu cu pârâtul H. D. .

Pentru a pronunța această hotărâre, instanța de fond a reținut că la data de_, intre SC H D INVEST SRL si H. D., ambii în calitate de antreprenor si I.

C. -I. în calitate de beneficiar, s-a încheiat un contract de execuție lucrări construcții în antrepriza, prin care antreprenorul se obliga sa construiască si sa predea beneficiarului un apartament cu doua camere situat la etajul 3 în imobilul pe care antreprenorul îl va construi în C. N., str. Calvaria nr.23, 29, 31, pentru prețul în suma de 196.000 lei. Partile au stabilit stadiul de finisare al apartamentului la predare, mai exact faptul ca acesta va avea dotările enumerate în cuprinsul contractului (filele 54-55 dosarul nr._ al Judecătoriei C. N. ). La data de_, intre reclamantul I.

  1. -I. în calitate de împrumutător si paratul H. D. în calitate de împrumutat, s-a încheiat un contract de împrumut sub semnătura privata, în temeiul caruia împrumutătorul a acordat cu acest titlu paratului suma de 40.000 euro fara dobânda. Scadenta obligației de restituire a sumei împrumutate a fost stabilita pentru data de _

    , împrumutatul obligându-se sa restituie aceasta suma în euro sau în echivalentul necesar achiziției sumei de 40.000 euro la data scadentei (filele 5-6 dosarul nr._ al Judecătoriei C. N. ).

    De asemenea, partile au convenit prin acelasi contract ca în cazul nerestituirii sumei pana la data stabilita, apartamentul nr.5 din imobilul construit de către împrumutat pe str.Plopilor fn, conform autorizației de construire nr. 32/_, situat la etajul 1, sub apartamentul contractat de împrumutător, va fi predat acestuia din urma finisat complet si după predarea apartamentului menționat, partile vor trece la vânzarea acestui imobil, iar din suma încasata 40.000 euro vor reveni împrumutătorului, iar diferența împrumutatului. Daca în decurs de doua luni de la data de_ împrumutatul nu reușește sa vândă apartamentul, se va restitui întreaga suma sau aceasta va fi reinvestita intr-un proiect pe care partile îl au împreuna privind mansardarea unui bloc si unde sunt asociați în cote egale, iar contribuția împrumutătorului se va diminua cu cei 40.000 euro. în cazul în care respectivul proiect este nerealizabil datorita unor factori care nu depind de voința celor

    doua parti, suma de 40.000 euro va fi restituita integral împrumutătorului pana cel târziu la data de_ .

    La data de_, paratul H. D. în calitate de antreprenor si reclamantul

    I. C. -I. în calitate de beneficiar au semnat un act adițional la contractul de execuție lucrări construcții în antrepriza nr. 128/_, prin care au stabilit ca antreprenorul va executa în favoarea beneficiarului, pe langa apartamentul nr.11, înca un apartament - apartamentul nr. 5, de aceleași dimensiuni cu apartamentul nr.11 si în aceeași poziție pe etaj - la etajul 1, vis-à-vis de casa scării. Partile au convenit ca ambele apartamente se vor executa la stadiul de finisat, fara ca beneficiarul sa mai facă plati suplimentare, iar plata pentru apartamentul nr.5 si pentru finisarea apartamentului nr.11 se considera facuta prin contractul de împrumut încheiat la_ prin înscris sub semnatura privata si prin documentele justificative de plata, anexe ale contractului de baza (fila 56 dosarul nr._ al Judecătoriei C. N. ).

    La data de_ reclamantul a sesizat Judecătoria C. N. cu o acțiune în pretenții, prin care a solicitat obligarea paratului H. D. la plata sumei de 40.000 euro cu titlu de împrumut nerestituit, în temeiul contractului de împrumut încheiat de parti la data de_ . Paratul s-a aparat de obligația de plata, susținând ca a intervenit novatia, întrucât prin actul adițional la contractul de antrepriza nr.128/_, partile au stabilit de comun acord ca antreprenorul sa mai execute un apartament în favoarea reclamantului (apartamentul nr.5), plata considerându-se efectuata prin contractul de împrumut încheiat la data de_ .

    Examinând temeinicia pretențiilor deduse judecații, s-a constatat ca prin contractul de împrumut încheiat la data de 28 ianuarie 2009, paratul H. D., în calitate de împrumutat, si-a asumat obligația de restituire către reclamant a sumei de

    40.000 euro, pana la data de 28 februarie 2012, aceasta obligație născându-se în sarcina sa în conformitate cu dispozițiile art.696 cod civil si art. 1584 Cod civil.

    In același context, tribunalul a observat faptul ca din analiza clauzelor contractului de împrumut încheiat la data de 28 ianuarie 2009 rezulta ca obligația asumata de împrumutat nu a fost o obligație alternativa (de a restitui la scadenta suma împrumutata sau de a preda un apartament) așa cum a susținut inițial reclamantul. în realitate, interpretarea sistematica a clauzelor contractului menționat conduce la concluzia ca obligația asumata de parat a fost cu obiect unic, acela de restituire a sumei de 40.000 euro în aceasta moneda sau în echivalent valoric la data scadentei. Este real ca partile au stabilit ca în ipoteza în care suma nu va fi restituita la scadenta, paratul sa predea un apartament împrumutătorului, insa scopul predării acestui apartament a fost acela de a asigura reclamantului posibilitatea luării unor masuri pentru vânzarea apartamentului către terte persoane si îndestularea sa din prețul obținut, partile prevăzând în mod clar ca vor urmări vânzarea apartamentului respective, iar din prețul realizat suma de 40.000 euro va fi achitata împrumutătorului. Cu alte cuvinte, predarea apartamentului, asa cum a fost convenita de parti, nu a avut semnificația unei transmiteri a dreptului de proprietate în favoarea reclamantului, ci a fost gândita ca o operațiune tehnica ce urma sa ii permită creditorului sa organizeze vânzarea imobilului către o terta persoana, pentru a procura fondurile necesare pentru restituirea împrumutului acordat. în același mod, partile au convenit ca daca nu este posibila vânzarea apartamentului câtre un tert, debitorul va restitui suma împrumutata sau suma va fi investita intr-un proiect imobiliar dezvoltat de aceleași parti, contributia împrumutătorului urmând a fi diminuata cu suma de 40.000 euro, astfel ca obligația debitorului a rămas aceeași, de a restitui suma împrumutata, în subsidiar prevăzându-se o compensare intre aceasta suma si creanța pe care debitorul ar fi urmat sa o aibă asupra reclamantului, constând în aportul pe care acesta se obliga sa il aducă în proiectul imobiliar pe care partile doreau sa îl inițieze.

    În aceste condiții, obligația asumata de parat a fost cu obiect unic, anume restituirea sumei împrumutate, insa partile au prevăzut mai multe operațiuni care sa asigure îndeplinirea acestei obligații pentru ipoteza în care împrumutatul nu ar fi dispus la

    scadenta de suma necesara, fie prin predarea si apoi vânzarea unui apartament aflat în proprietatea debitorului, fie prin compensarea cu o creanța a debitorului asupra împrumutătorului reclamant.

    Din aceeași perspectiva, instanța de fond a apreciat ca nu sunt întemeiate susținerile reclamantului privind calificarea clauzei contractuale analizate drept o clauza penala cu privire la care s-a solicitat a se constate nulitatea absoluta conform Legii nr.313/1879. Din analiza clauzelor contractului de împrumut, rezulta ca predarea apartamentului, așa cum a fost convenita de parti, nu a avut semnificația unei transmiteri a dreptului de proprietate în favoarea reclamantului ci a reprezentat, asa cum s-a aratat mai sus, o operațiune tehnica ce urma sa ii permită creditorului sa organizeze vânzarea imobilului către o terta persoana, pentru a procura fondurile necesare pentru restituirea împrumutului acordat. în aceste condiții, aceasta clauza, care îl obliga pe parat sa predea reclamantului un apartament în imobilul pe care îl construia nu a avut valoarea juridica a unei clauze penale, definita ca o convenție a parților prin care acestea au evaluat prejudiciul încercat de creditor prin neexecutarea lato sensu a contractului încheiat de parti si au stabilit cuantumul despăgubirilor cuvenite creditorului, întrucât reclamantului nu urma sa ii fie transmis dreptul de proprietate asupra apartamentului (cu titlu de penalitate) si nici o alta suma de bani (cu acelasi titlu de penalitate), distincta de suma împrumutata.

    In continuare, se constata ca paratul nu a contestat nașterea obligației de restituire a sumei împrumutate si nici nu a contestat împrejurarea ca nu si-a îndeplinit aceasta obligație, suma de 40.000 euro nefiind restituita nici la scadenta si nici ulterior. Paratul a susținut insa ca obligația s-a stins, întrucât la data de 16 aprilie 2010 intre aceleași parti s-a încheiat un act adițional la contractul de antrepriza nr.128/_, prin care antreprenorul s-a obligat sa execute în favoarea reclamantului si apartamentul nr.5, plata considerându-se a fi efectuata prin contractul de împrumut.

    Analizând apărarea formulata de parat, s-a constatat ca actul intitulat de parti

    "Contract de execuție lucruri construcții în antrepriza si garantie"; încheiat la data de 25 ianuarie 2007 reprezintă în fapt un antecontract de vânzare-cumpărare ce a avut ca obiect un apartament cu doua camere, identificat prin etajul la care va fi situat si orientare geografica, pe care societatea SC H D INVEST SRL reprezentata prin H. D. si paratul H. D. se obligau sa il construiască pe terenul situat în C. N., str.Calvaria nr.23, 29, 31. Desi prin acest contract, SC H D INVEST SRL si paratul H.

  2. se obligau "sa predea"; apartamentul reclamantului, în realitate obligația asumata a fost aceea de a încheia cu reclamantul act autentic de vânzare-cumpărare cu privire la acest apartament. Astfel, pe de o parte, în contract a fost specificata obligația beneficiarului de plata a sumei de 196.000 lei, suma ce reprezenta echivalentul apartamentului, al cotei parti aferente de teren si a cotei aferente din toate partile indivize comune, or aceasta suma nu putea avea alta semnificație decât aceea de pret al imobilului ce făcea obiectul contractului, fiind de neconceput ca beneficiarul sa isi asume obligația de plata a unei sume de bani considerabile doar pentru a-i fi predat un apartament, fara un titlu specific determinat. Pe de alta parte, conform art.3 din contract, după finalizarea lucrărilor se va trece la executarea documentației necesare pentru vânzarea imobilului în cauza, vânzare ce se va efectua în fata notarului. Prin inserarea acestei clauze contractuale, promitentul vânzător si-a asumat în mod explicit obligația de a întocmi documentația necesara pentru încheierea contractului de vânzare în forma autentica (proces verbal de recepție la finalizarea lucrărilor, înscrierea în cartea funciara), iar partile si-au asumat obligația de a încheia contractul în forma autentica ulterior finalizării apartamentului. Mai mult, stabilind scadentele pentru ratele de pret, partile au avut în vedere si momentul semnării actului de vânzare-cumpărare în fata notarului, la acea data urmând a se achita suma de 21.000 lei, aceasta clauza confirmând concluzia ca partile au încheiat un antecontract de vânzare-cumpărare. în sfârșit, convenția încheiata de parti are natura juridica a unui antecontract de vânzare-cumpărare si nu a unui contract de antrepriza, întrucât imobilul urma sa fie construit pe terenul aflat în

proprietatea paratului, autorizația de construire fiind emisa pe numele acestuia si a unor terte persoane (fila 74 dosar nr._ al Judecătoriei C. -N. ), iar nu pe un teren aflat în proprietatea reclamantului, iar obiectul contractului il forma nu doar apartamentul, ci si cota-parte aferenta de teren.

Prin actul adițional încheiat la data de 20 noiembrie 2008, partile au modificat contractul anterior menționat, stabilind ca apartamentul ce face obiectul sau va fi situat la etajul doi, va avea suprafața utila de 39,66 mp si va purta nr. administrativ 11 (fila 78 dosar nr._ al Judecătoriei C. -N. ).

Pornind de la aceste premise, se observa ca prin actul adițional încheiat la data de 16 aprilie 2010, partile au completat obiectul contractului nr. 128/_, cu apartamentul nr.5 situat în același imobil - bloc de locuințe, precum si lucrările de finisare a apartamentului nr.11, stabilind un pret suplimentar cu privire la care s-au menționat următoarele: "Plata pentru apartamentul nr.5 si pentru finisarea apartamentului nr.11 se considera făcuta prin contractul de împrumut încheiat la data de_ - prin inscris sub semnătura privata - si prin actele justificative de plata, anexe ale contractului de baza";. Interpretarea acestei clauze contractuale permite a se constata ca obligatia asumata de împrumutat, aceea de a restitui reclamantului suma de 40.000 euro datorata în temeiul contractului de împrumut, a fost stinsa prin acordul partilor si înlocuita cu o obligație noua, aceea de a încheia cu reclamantul contract autentic de vânzare-cumpărare având ca obiect apartamentul nr.5 si de a realiza lucrările de finisare ale apartamentului nr.11, devenind astfel incidente art.1128 Cod civil 1864, în vigoare la data încheierii actului adițional.

Astfel, sunt întrunite toate condițiile privind novatia prin schimbare de obiect, începând cu stingerea obligației de restituire a sumei de 40.000 euro, partile convenind ca prețul pentru apartamentul nr.5 si finisarea apartamentului nr.11 se va considera achitat, fiind remis de reclamant în temeiul contractului de împrumut, ceea ce presupune ca suma de 40.000 euro nu va mai fi restituita, fiind păstrata de parat cu titlu de pret. De asemenea, în sarcina paratului s-a născut o noua obligație valida, aceea de a încheia în viitor cu reclamantul un contract de vânzare-cumpărare privind imobilul - apartamentul nr.5 precum si de a executa lucrările de finisare ale apartamentului nr.11. Deși în actul adițional nu a fost menționata în mod explicit obligația promitentului vânzător de a încheia actul autentic de vânzare-cumpărare, nu se poate fi ignorata împrejurarea ca acest act adițional reprezintă o modificare a contractului nr.128/_ sub aspectul obiectului, iar prin contractul menționat, promitentul vânzător si-a asumat obligatia de a încheia contractul autentic, astfel cum s-a precizat anterior. Întrucât urmare a novatiei conform art.1128 pct.1 din Codul civil 1864, s-a stins obligația paratului de restituire a sumei de 40.000 euro ce i-a fost achitata în temeiul contractului de împrumut, s-a constatat că acțiunea formulata de reclamant, astfel cum a fost precizata si rectificata, nu este întemeiata, fiind respinsă ca atare.

Împotriva acestei sentințe, reclamantul I. C. I. a declarat apel

, solicitând admiterea acestuia, modificarea în tot a hotărâri apelate, restituirea sumei de

40.000 euro sau echivalentul în lei la cursul B.N.R. din ziua plății cu dobânda legală începând cu_ și până la plata efectivă a debitului, cu cheltuieli de judecată.

In motivarea apelului, reclamantul a arătat că în ceea ce privește acordarea sumei de 40000 de euro si încheierea unui contract de împrumut, intimatul nu a contestat acest aspect atât cu privire la încheierea contractului de împrumut cat si cu privire la suma acordata împrumut, prin urmare acest aspect al cauzei este lămurit pe deplin si a fost constatat de către instanța prin considerentele sentinței apelate.

În ceea ce privește încheierea unei novatii prin încheierea celui de-al doilea act adițional la Contractul de execuție lucrări construcții în garanție si antrepriza apelantul învederează că analiza sau interpretarea acestui Contract de execuție lucrări construcții în garanție si antrepriza si a celor doua acte adiționale la acest contract nu face obiectul acestui dosar, acest contract face obiectul unui alt dosar în sensul ca subsemnatul am formulat acțiune în vederea încheierii unui act autentic de vânzare cumpărare cu privire

la apartamentele cu nr. 5 si 11 din imobilul construit de către H. D. ; acest dosar este suspendat pana la soluționarea dosarului_ . În opinia apelantului, tocmai aceasta este miza acestui proces, cu privire la restituirea sumei de bani împrumutate, în sensul ca intimatul încearcă obținerea unui înscris, în fapt o hotărâre judecătoreasca, care sa stabilească faptul ca suma de 40000 de euro a fost achitata cu titlu de pret în contraprestatie fata de vânzarea apartamentului cu nr. 5 stabilita prin Contract de execuție lucrări construcții în garanție si antrepriza si a celor doua acte adiționale la acest contract. Or, în considerentele sentinței apelate, acest lucru il dezbate instanța, deși nu a fost investita cu analizarea si interpretarea acestui contract de execuție lucrări construcții în antrepriza si garanție si a celor doua acte adiționale la acest contract. Apoi, a precizat apelantul, instanța de fond nu a observat faptul ca prețul contractului (si nu prețul vreunui apartament din cele doua) a cărui obiect il constitui cele doua apartamente cu nr. 5 si 11 este de 142.545 ron stabilit prin primul act adițional. De asemenea acest pret a fost achitat în totalitate prin actele justificative de plata - a se calcula sumele plătite prin actele justificative de plata care însumate dau exact prețul stabilit de comun acord de către părțile semnatare a acelui contract. În concluzie, suma de 40.000 de euro împrumutata prin contractul de împrumut nu avea cum să constitui prețul achitat în schimbul unui apartament când acel preț a fost stabilit în mod clar de comun acord de către parti si achitat prin actele justificative de plata.

Legat de interpretarea data de instanța de fond în sensul încheierii unei novatii cu privire la stingerea contractului de împrumut si vânzarea apartamentului cu nr. 5 precum si considerarea sumei de bani împrumutate drept pret pentru apartamentul cu nr. 5 este ilegala, în acest sens fiind prev. art. 1130 vechiul Cod civil, respectiv pentru a exista novatie trebuie sa existe o formulare clara din care sa reiasă doua operațiuni: renunțarea de către creditor (subsemnatul) în mod expres la suma de bani împrumutata (ceea ce nu rezulta de nicăieri) și acceptarea noii obligații în schimbul renunțării la prima obligație. Or, aceste aspecte nu rezulta de nicăieri si în consecința debitorul H. D. va rămâne obligat la plata sumei de bani împrumutate asa cum s-a stabilit de parti prin contractul de împrumut. Deasemenea, legat de interpretarea data de instanța cu privire la Contractul de execuție lucrări construcții în garanție si antrepriza si a celor doua acte adiționale nefiind investita cu soluționarea acestui aspect al cauzei, apelantul susține că este nelegala această decizie fiind data cu încălcarea principiului disponibilității.

În ceea ce privește clauza penala la un contract de împrumut, apelantul a invocat dispozițiile art. 1066 vechiul cod civil coroborate cu clauzele contractului de împrumut. Sub acest aspect, apelantul arată că la instanța de fond intimatul afirma ca în considerarea acestei clauze din contractul de împrumut i-ar fi vândut reclamantului apelant cel de-al doilea apartament care face obiectul Contractului de execuție lucrări construcții în garanție si antrepriza. Cu alte cuvinte intenția sa "de a preda acel apartament"" din contractul de împrumut a fost în fapt aceea de a da în sensul de a vinde acest apartament în cazul nerestituirii sumei de bani împrumutate. Acest aspect reiese fără echivoc din susținerile sale ca în temeiul acestei clauze a si încheiat cel de-al doilea act adițional la Contractului de execuție lucrări construcții în garanție si antrepriza. Or, acest aspect se încadrează perfect în definiția clauzei penale prevăzute la art. 1066 din vechiul cod civil si în consecința discutam despre o clauza penala la un contract de împrumut cu privite la ""predarea" apartamentului cu nr. 5 în considerarea nerestituirii sumei împrumutate si în consecința este lovita de nulitate absoluta.

Apelantul a mai susținut că prin stabilirea de către instanța de fond, fără a fi investita cu acest aspect, a faptului că suma împrumutata a fost data cu titlu de preț într- un alt contract comercial încheiat între parti, în condițiile în care în acel act părțile au stabilit în mod cert prețul contractului, se încalcă principiul disponibilității, principiul "pacta sunt servanda ". În opinia apelantului, este ilegală soluția instanței care încearcă stabilirea unui pret ulterior încheierii unui contract între doua părti, atât timp cât prețul pentru cele doua apartamente a fost stabilit în mod clar de către părțile acelui contract prin negocieri directe nimeni nu poate încălca în voința partilor, în sensul ca aceasta

voință are putere de lege fată de instanță care va trebui sa o aplice așa cum a fost formulata de parti.

În ceea ce privește un aspect esențial al cauzei este faptul ca prezentul contractul de împrumut este o faptă obiectivă conexă de comerț și după cum reiese din cuprinsul acestui act Elolobutiu D. a săvârșit fapte obiective de comerț în speța edificarea unui ansamblu imobiliar cuprinzând 26 de apartamente. Toate aceste acte încheiate în realizarea activității sale de comerciant sunt în fapt acte comerciale, în sensul art. 4, 7 și art. 9 Cod comercial, iar esența stabilirii faptului că si acest contract de împrumut este unul de natura comerciala este aceea că se vor aplica normele speciale privitoare la cauzele comerciale art. 720 alin. 1, art. 720 alin. 10 C.pr.civ.

Învocând dispozițiile art. 720 alin. 5 C.pr.civ., reclamantului susține că din moment ce se invoca tocmai faptul că s-a încheiat o novatie cu privire la contractul de împrumut, obiect al acestei cauze, intimatul trebuia să formuleze cerere reconventionala a cărei efecte erau tocmai obținerea acestui efect juridic în sensul ca s-a încheiat o novatie cu privire la Contractul de împrumut. În lipsa unei astfel de cereri, apelantul consideră că instanța este obligată să judece numai asupra obiectului cauzei cu care a fost investită, cu atât mai mult cu cât se elimina posibilitatea casării deciziei pronunțate si implicit tergiversarea cauzei fără nici un motiv.

Ținând cont de cele de mai sus, apelantul solicită modificarea în tot sentinței apelate și să se dispună nulitatea absoluta în sensul Legii nr. 313/1879 a clauzei din contractul de împrumut încheiat la data de_ privind predarea apartamentului nr. 5 din imobilul construit de către H. D. pe strada Plopilor conform AC nr. 32/_ ca fiind o clauză penală la un contract de împrumut prohibita de lege, să dispuneți în mod expres în dispozitiv obligarea paratului la restituirea sumei de 40000 de euro sau echivalentul în lei la cursul BNR din ziua plații, cu plata de dobânzi penalizatoare conform

O.G. nr. 13/2011 aferente începând cu data de_, până la plata efectivă a prețului.

Analizând apelul formulat din perspectiva motivelor invocate, C. ea l-a apreciat ca fiind nefondat din următoarele considerente:

Starea de fapt reținută de către prima instanță și maniera în care a interpretat probele administrate (înscrisuri emanând de la părți) prin prisma dispozițiilor legale incidente este apreciată ca fiind pe deplin întemeiată de către instanța de apel. Prin motivele de apel și concluziile scrise depuse la dosar apelatul nu aduce argumente noi și plauzibile care să schimbe aceste concluzii și nici probe suplimentare care să arunce o nouă percepție cu privire la starea de fapt.

Dimpotrivă, apelantul insistă pe analiza parțială și trunchiată a raportului juridic, afirmând în mod neîntemeiat că a dedus judecății analiza unui contract de împrumut care nu are nicio legătură cu alte acte încheiate între părți. Argumentele nu pot fi reținute deoarece acest contract de împrumut este doar un element al unui raport juridic complex. Astfel, a fost încheiat în considerarea unui antecontract anterior care va fi pe larg descris în cele ce urmează și a fost ulterior modificat prin alte acte succesive asumate de către același părți. În consecință, analiza punctuală a acestui contract cu ignorarea întregului raport juridic dintre părți care cuprinde multe alte manifestări de voință nu este posibilă, mai ales în contextul în care p â râtu l int im a t, p rin în tâ m p in a rea d e pu să în p ri m ă insta nță

(f . 52 do sa r Jud e căto rie) se a p ă ră f ă câ n d refe rire la to ate a cte le în ch e iate su cce siv d e

că tre p ă rți ca re a u sta t la b a za și u lte rio r a u m od if icat acest contract de împrumut

cu consecință directă asupra efectelor produse de acest act juridic. Este obligatorie în acest context analiza tuturor aspectelor invocate atât prin cererea de chemare în judecată cât și prin întâmpinare, așa cum a procedat prima instanță care a ajuns la niște concluzii juste. Astfel, a fost calificat în mod corect actul intitulat de părti "Contract de execuție lucruri construcții în antrepriză si garanție"; încheiat la data de 25 ianuarie 2007 (f. 76-77 din dosarul Judecătoriei) ca fiind în realitate un antecontract de vânzare-cumpărare ce a avut ca obiect un apartament cu doua camere, identificat prin etajul la care va fi situat si orientare geografica, pe care societatea SC H D INVEST SRL reprezentata prin H.

D. si paratul H. D. se obligau sa il construiască pe terenul situat în C. N., str.Calvaria nr.23, 29, 31.

Desi prin acest contract, S.C. H D INVEST S.R.L. si paratul H. D. se obligau "sa predea"; apartamentul reclamantului, în realitate obligația asumata a fost aceea de a încheia cu reclamantul act autentic de vânzare-cumpărare cu privire la acest apartament. Astfel, pe de o parte, în contract a fost specificata obligația beneficiarului de plata a sumei de 196.000 lei, suma ce reprezenta echivalentul apartamentului, al cotei parti aferente de teren si a cotei aferente din toate partile indivize comune, or aceasta suma nu putea avea alta semnificație decât aceea de pret al imobilului ce făcea obiectul contractului, fiind de neconceput ca beneficiarul sa isi asume obligația de plata a unei sume de bani considerabile doar pentru a-i fi predat un apartament, fara un titlu specific determinat. Pe de alta parte, conform art. 3 din contract, după finalizarea lucrărilor se va trece la executarea documentației necesare pentru vânzarea imobilului în cauza, vânzare ce se va efectua în fata notarului.

Prin inserarea acestei clauze contractuale, promitentul vânzător si-a asumat în mod explicit obligația de a întocmi documentația necesara pentru încheierea contractului de vânzare în forma autentica (proces verbal de recepție la finalizarea lucrărilor, înscrierea în cartea funciara), iar părtile și-au asumat obligația de a încheia contractul în forma autentica ulterior finalizării apartamentului și înscrierea acestuia și a întregului imobil din care face parte în cartea funciară. Mai mult, stabilind scadențele pentru ratele de pret, părtile au avut în vedere si momentul semnării actului de vânzare-cumpărare în fata notarului, la acea data urmând a se achita ultima tranșă din preț, în concret suma de

21.000 lei (f. 77 dosar_ al Judecătoriei C. N. ). Această clauză confirmă concluzia că părțile au încheiat un antecontract de vânzare-cumpărare.

În sfârșit, convenția încheiata de parti are natura juridica a unui antecontract de vânzare-cumpărare si nu a unui contract de antrepriza, întrucât imobilul urma sa fie construit pe terenul aflat în proprietatea pârâtului, autorizația de construire fiind emisa pe numele acestuia si a unor terte persoane (fila 74 dosar nr._ al Judecătoriei C. -N.

), iar nu pe un teren aflat în proprietatea reclamantului, iar obiectul contractului îl forma nu doar apartamentul, ci si cota-parte aferenta de teren.

Prin actul adițional încheiat la data de 20 noiembrie 2008 (f. 78 dosar Judecătorie), partile au modificat contractul anterior menționat prin înlocuirea imobilului care face obiectul antecontractului, stabilind că apartamentul ce face obiectul său va fi situat la etajul doi, va avea suprafața utilă de 39, 66 mp si va purta nr. administrativ 11 (fila 78 dosar nr._ al Judecătoriei C. -N. ).

Printr-un alt act adițional încheiat la data de 16 aprilie 2010 (f. 79 dosar Judecătorie), părțile au completat obiectul contractului nr. 128/_, cu apartamentul nr. 5 situat în același imobil - bloc de locuințe, precum si lucrările de finisare a apartamentului nr. 11, stabilind un pret suplimentar cu privire la care s-au menționat următoarele: "Plata pentru apartamentul nr. 5 si pentru finisarea apartamentului nr. 11 se considera făcuta prin contractul de împrumut încheiat la data de_ - prin inscris sub semnătura privata - si prin actele justificative de plata, anexe ale contractului de baza";. Interpretarea acestei clauze contractuale permite a se constata ca obligatia asumata de împrumutat, aceea de a restitui reclamantului suma de 40.000 euro datorata în temeiul contractului de împrumut, a fost stinsa prin acordul partilor si înlocuita cu o obligație noua, aceea de a încheia cu reclamantul contract autentic de vânzare-cumpărare având ca obiect apartamentul nr. 5 si de a realiza lucrările de finisare ale apartamentului nr.11, devenind astfel incidente art.1128 Cod civil 1864, în vigoare la data încheierii actului adițional.

În ceea ce privește contractul de împrumut încheiat la data de 28 ianuarie 2009 (f. 5-9 dosar Judecătorie), pârâtul H. D., în calitate de împrumutat, și-a asumat obligația de restituire către reclamant a sumei de 40.000 euro, până la data de 28 februarie 2012, această obligație născându-se în sarcina sa în conformitate cu dispozițiile art. 696 Cod civil si art. 1584 Cod civil.

Tribunalul a observat în mod întemeiat faptul că din analiza clauzelor acestui contract de împrumut rezultă ca obligația asumată de împrumutat nu a fost o obligație alternativa (de a restitui la scadenta suma împrumutata sau de a preda un apartament) așa cum a susținut inițial reclamantul. În realitate, interpretarea clauzelor contractului conduce la concluzia ca obligația asumata de parat a fost cu obiect unic, acela de restituire a sumei de 40.000 euro în aceasta moneda sau în echivalent valoric la data scadentei. Părțile au stabilit doar că, în ipoteza în care suma nu va fi restituita la scadenta, paratul sa predea un apartament împrumutătorului, insa scopul predării acestui apartament a fost acela de a asigura reclamantului posibilitatea luării unor masuri pentru vânzarea apartamentului către terte persoane si îndestularea sa din prețul obținut, partile prevăzând în mod clar ca vor urmări vânzarea apartamentului respectiv, iar din prețul realizat suma de 40.000 euro va fi achitata împrumutătorului. Cu alte cuvinte, predarea apartamentului nu a avut semnificația unei transmiteri a dreptului de proprietate în favoarea reclamantului, ci a fost gândita ca o operațiune tehnica ce urma sa ii permită creditorului sa organizeze vânzarea imobilului către o terta persoana, pentru a procura fondurile necesare pentru restituirea împrumutului acordat. În consecință, obligația de restituire a sumei de bani împrumutate are caracter unic, iar apartamantul este o valoare din a cărei înstrăinare să fie obținută suma de bani în cazul în care împrumutatul nu dispune de lichidități.

Mai mult, părțile au convenit că dacă nu este posibilă vânzarea apartamentului câtre un tert, debitorul va restitui suma împrumutată sau suma va fi investita intr-un proiect imobiliar dezvoltat de aceleași părți, contribuția împrumutătorului urmând a fi diminuata cu suma de 40.000 euro, astfel ca obligația debitorului a rămas aceeași, de a restitui suma împrumutata, în subsidiar prevăzându-se o compensare intre aceasta suma si creanța pe care debitorul ar fi urmat sa o aibă asupra reclamantului, constând în aportul pe care acesta se obliga sa il aducă într-un alt proiect imobiliar.

Din aceeași perspectivă, instanța de apel în concordanță cu instanța de fond apreciază că nu sunt întemeiate susținerile reclamantului privind calificarea clauzei contractuale analizate drept o clauza penală cu privire la care s-a solicitat a se constate nulitatea absoluta conform Legii nr.313/1879. Din analiza clauzelor contractului de împrumut, rezulta ca predarea apartamentului, așa cum a fost convenita de parti, nu a avut semnificația unei transmiteri a dreptului de proprietate în favoarea reclamantului ci a reprezentat, asa cum s-a aratat mai sus, o operațiune tehnica ce urma sa îi permită creditorului sa organizeze vânzarea imobilului către o terță persoană, pentru a procura fondurile necesare pentru restituirea împrumutului acordat, în cazul în care împrumutatul nu dispune de lichidități la scadență.

În aceste condiții, aceasta clauza, care îl obliga pe parat sa predea reclamantului un apartament în imobilul pe care îl construia nu a avut valoarea juridica a unei clauze penale, definita ca o convenție a parților prin care acestea au evaluat prejudiciul încercat de creditor prin neexecutarea lato sensu a contractului încheiat de parti si au stabilit cuantumul despăgubirilor cuvenite creditorului, întrucât reclamantului nu urma sa ii fie transmis dreptul de proprietate asupra apartamentului (cu titlu de penalitate) si nici o alta suma de bani (cu acelasi titlu de penalitate), distincta de suma împrumutata. Dimpotrivă, împrumutul a fost caracterizat chiar de către părți ca fiind unul fă ră d o bâ n dă .

Pârâtul intimat nu a contestat nașterea obligației de restituire a sumei împrumutate si nici nu a contestat împrejurarea că nu si-a îndeplinit aceasta obligație, suma de 40.000 euro nefiind restituita nici la scadență și nici ulterior. Pârâtul a susținut însă ca o apărare de fond faptul că obligația s-a stins, întrucât la data de 16 aprilie 2010 între aceleași părți s-a încheiat un act adițional la contractul de antrepriză nr.128/_, prin care antreprenorul s-a obligat sa execute în favoarea reclamantului si apartamentul nr. 5, plata considerându-se a fi efectuată prin contractul de împrumut.

Analizând raportul juridic în ansamblul său rezultă că apărarea pârâtului este întemeiată și că sunt întrunite toate condițiile privind novația prin schimbare de obiect, începând cu stingerea obligației de restituire a sumei de 40.000 euro, părțile convenind

că prețul pentru apartamentul nr. 5 si finisarea apartamentului nr. 11 se consideră achitat, fiind remis de reclamant anterior în temeiul contractului de împrumut, ceea ce presupune ca suma de 40.000 euro nu va mai fi restituita, fiind păstrata de parat cu titlu de pret. De asemenea, în sarcina paratului s-a născut o noua obligație valida, aceea de a încheia în viitor cu reclamantul un contract de vânzare-cumpărare privind imobilul - apartamentul nr.5 precum si de a executa lucrările de finisare ale apartamentului nr.11. Deși în actul adițional nu a fost menționata în mod explicit obligația promitentului vânzător de a încheia actul autentic de vânzare-cumpărare, nu se poate fi ignorata împrejurarea ca acest act adițional reprezintă o modificare a contractului nr.128/_ sub aspectul obiectului, iar prin contractul menționat, promitentul vânzător si-a asumat obligatia de a încheia contractul autentic, astfel cum s-a precizat anterior. în sfârșit, novatia este expresa, intenția partilor fiind lipsită de echivoc în sensul ca nu va mai fi restituita suma de 40.000 euro de către parat, suma fiind păstrata de acesta cu titlu de preț, conform celor menționate mai sus.

Întrucât urmare a novatiei, conform art. 1128 pct. 1 din Codul civil de la 1864, s-a stins obligația paratului de restituire a sumei de 40.000 euro ce i-a fost achitata în temeiul contractului de împrumut, în baza art. 296 C.p.c. instanța va respinge ca neîntemeiat apelul declarat de către apelantul I. C. I. împotriva sentinței civile nr. 151 din_ pronunțată de Tribunalul Specializat C. în dosarul nr._ pe care o va menține în întregime

PENTRU ACESTE MOTIVE, IN NUMELE LEGII

D E C I D E:

Respinge ca neîntemeiat apelul declarat de către apelantul I. C. I. împotriva sentinței civile nr. 151 din_ pronunțată de Tribunalul Specializat C. în dosarul nr._ .

Cu recurs în terme de 15 zile de la comunicare. Pronunțată în ședința publică din 9 aprilie 2013.

PREȘEDINTE,

JUDECĂTOR,

GREFIER,

A.

A. I.

C.

I.

M. N. ȚAR

Red.A.A.I./_ .

Dact.H.C./4 ex. Jud.fond: M.C.Botiș.

Vezi şi alte speţe de drept comercial:

Comentarii despre Decizia civilă nr. 54/2013. Acțiune în constatare